Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2026 - VIDEO

1. Cercetătorii de la Muzeul Etnografic al Moldovei - Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași efectuează cercetări arheologice în zona Mitropoliei

În trecut, râul Bahlui trecea foarte aproape de terasa orașului, în apropierea zonei unde astăzi se află Mitropolia, Episcopia Catolică și Palatul Culturii (vechea Curte Domnească).

Această zonă era destinată în epocă locuitorilor mai săraci, fiind un teren impropriu construcțiilor de durată. Ca urmare, cercetările au scos la iveală fundații ușoare, din piatră sau lemn, ale unor construcții care datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea.

Colegii de la Complexul Muzeal Național Moldova vor întocmi un raport de cercetare arheologică preventivă, care va fi înaintat Ministerului Culturii la Comisia Națională de Arheologie. În funcție de dezbaterile și analiza acestui raport în plenul ședinței comisiei, o parte dintre aceste descoperiri vor fi puse în valoare dacă merită cu adevărat.

Sursa informațiilor Iasi TV Life.

2. Într-o cercetare arheologică preventivă realizată în anul 2023 la Sucidava, am descoperit câteva morminte medievale și moderne, dintr-o necropolă care nu era cunoscută până la momentul respectiv, dar care în ultimii trei ani a „livrat” 50 de morminte, datate în intervalul sec. XIII-XVIII.

În imagini se poate vedea un mormânt („deranjat” în perioada contemporană) în care am descoperit un inel de argint foarte frumos, care ne oferă indicii despre statutul social al defunctului și despre legăturile culturale ale epocii.

#Arheologie #Archaeology #DescopeririArheologice #CercetareArheologica #Corabia #Sucidava #Olt #ArheologieMedievala #InelDeArgint

Sursa informațiilor Florin Ciulavu.

3. Se naște: „Cahle din Transilvania. X. Cahle și sobe din Țara Hațegului (evoluții din sec. XV-XVII)”

„Una dintre cele mai interesante piese de la cetatea Mălăiești am moștenit-o, din păcate, doar dintr-o fotografie de slabă calitate și, parțial tăiată. Deși prezentă în publicația din anul 1982, fără o identitate tematică clară , Daniela Marcu Istrate a scris despre ea: „cort într-un cadru vegetal, cel mai probabil fragment din scena <Judith tăind capul lui Holofern>”. Într-o cahlă cu motiv analog, de la Tg. Mureș, descoperim aceeași etichetă pusă: „fragment din scena <Judith tăind capul lui Holofern>” . Adevărul este că pe ambele cahle sunt doar vârfuri/părți superioare din corturi. Personajul veterotestamentar invocat a tăiat, într-adevăr, capul ticălosului într-un cort, însă niciodată cortul nu a fost subiect atât de marcat din scena respectivă. Pur și simplu pentru că Judit a tăiat capul la interiorul adăpostului din pânză. Confuzia celei cu puțină cultură religioasă este cu „cortul mărturiei” care este legat de Moise patriarhul cu tablele legii.”
......................................................
„Comparația cu deja menționatul fragment din Mureș dă un rezultat surprinzător: ambele cahle par foarte „înrudite”, fără să îndrăznim, din cauza lipsei documentelor de analiză mai limpezi, să afirmăm că ar proveni chiar din aceeași serie.”
......................................................
„Nu s-a discutat, nici măcar la nivel primar, despre turnura radicală produsă în furnologia locală, odată cu adoptarea Reformei de către sași și o parte dintre maghiari. Drept urmare, de pe suprafața cahlelor au dispărut sfinții și crucile. În schimb au proliferat reprezentările cu personaje din Vechiul Testament și decorurile florale-vegetale-geometrice. Percepția acestor cahle noi se leagă, într-o măsură greu de evaluat, și de metamorfozele elitelor locale. Care, în mod cert, au trecut și ele la calvinism, maghiarizându-se totodată. Dependenți de atelierele reformaților, chiar și elitele rămase ortodoxe (cele mai multe la sud de Carpați) au folosit aceleași cahle, refuzându-și în continuare înțelegerea mesajului ideatic religios.”

Nu încetez a mă minuna la disprețul pe care-l manifestă majoritatea „confraților” la tema cahlelor. Vine din cel al disprețului ceramicii/veselei din lut? Și asta este posibil. Mai apoi, cred că prezența decorațiilor, care nu sunt zgârieturi ori pensulări simple, provoacă „blocaje”. Adică, descoperitorul habar n-are ce a găsit ori are în mână. Spre deosebire de oricare materiale „mărunte” (sticlă, os, metal, chiar și monede), cahlele au „mesaje” formidabile. Inclusiv acela de a corecta zburdălnicia monedelor vechi, în contexte noi. Știu de asemenea, de ce „prințesa cahlelor din Transilvania” (mai nou folosindu-și și numele de la celebritatea religioasă care a purtat o năframă cu chipul lui Hristos), a renunțat să persevereze în domeniu: era mult prea greu pentru zestrea sa intelectuală de abordare.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

4. Ce povești ascund descoperirile arheologice de la Tulcea?

În urmă cu aproape 1.700 de ani, o tânără femeie își trăia viața în anticul Aegyssus, pe locul orașului Tulcea de astăzi.

Nu știm cum o chema și nici cum arăta viața ei de zi cu zi. Dar știm câte ceva despre suferințele prin care a trecut și despre obiectele care au însoțit-o în ultima sa călătorie.

Care este povestea ei? Ce ne spun obiectele descoperite și ce au reușit să afle antropologii după aproape 17 secole?

Vă invităm la Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea din cadrul ICEM TULCEA!

#PoftițiLaMuzeu #MuzeuldeIstoriesiArheologieTulcea #VisitTulcea #Tulcea #DrumulCetatilor #Patrimoniu #ICEMTulcea #Tulcea #TusiTulcea

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea.

5. Arheologii au descoperit elemente esențiale din poarta prin care Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia. „Vom încerca să facem reconstrucția grafică”

6. Unealtă pentru cusut din necropola celtică de la Fântânele-La Gâța (comuna Matei, jud. Bistrița-Năsăud) - aceasta, a fost identificată în mormântul 40 de la Fântânele-La Gâța, în timpul săpăturilor efectuate în anul 2012.

Acesta era un mormânt de înhumație, probabil aparținând unui bărbat, cu o groapă funerară ovală, cu o adâncime de 0,5 m; scheletul era orientat NV-SE și era așezat pe spate cu brațele încrucișate peste pelvis. Inventarul mormântului a constat într-un singur artefact recuperat din zona brațului stâng - o unealtă de fier (probabil o sulă de cusut) cu mâner din corn de căprioară. Artefactul - unic în Transilvania din epoca fierului - a fost supus unei proceduri analitice complete, toate datele fiind furnizate prin examinarea microscopică optică a suprafețelor: traseologie, analiza uzurii și o serie de date colectate pentru a evidenția secvența de fabricație și utilizare. Sula de cusut găsită în mormântul 40 este un artefact compozit destul de comun, din fier și corn de cerb. Este o piesă fragmentară, într-o stare medie de conservare. Piesa a fost recuperată cu partea metalică in situ și parțial recent desprinsă (fracturată) în timpul curățării piesei. Lungimea sa totală este de aproximativ 125 mm. Prezintă urme de arsură, are secțiune pătrată sau dreptunghiulară. Artefactul a fost realizat prin ciocănirea unei mici bucăți de fier. Partea de proximitate avea probabil o formă piramidală alungită. Mânerul din corn de căprior a fost tăiat dintr-un segment bazal al cornului stâng, probabil lepădat de un cerb tânăr. Debitarea s-a realizat prin extragerea unui segment bazal folosind percuție directă sau tăiere aplicată pe întreaga circumferință cu o lamă masivă. La capătul distal se păstrează urme de tăiere oblică, acestea rezultate din secvența de debitare. Marginile tăierii au fost probabil modelate prin tăierea cu cuțitul observată datorită unor urme incerte care au fost eliminate de coroziunea suprafețelor. Perforația a fost modelată la partea distală. A fost modelată axial, probabil prin sculptare și rotație în țesutul spongios al părții ascuțite a unui instrument metalic. Perforația este conică, alungită, cu o adâncime de aproximativ 26 mm. Piesa de fier a fost introdusă în ea. Pentru a stabili cu precizie morfologia internă a mânerului de corn de căprior, analiza prin tomografie computerizată cu raze X a fost aplicată pentru prima dată în studiul unei piese celtice descoperite în România. Faptul că piese similare de origine celtică sunt încă rare în România sporește importanța artefactului studiat. Piesa în stare corespunzătoare de conservare a fost depusă în mormântul proprietarului care a folosit-o în timpul vieții pentru prelucrarea pielii sau cusut. Acesta este un artefact compozit destul de comun (sulă de cusut), astfel încât este dificil de subliniat că proprietarul a fost meșteșugar. Artefactul dovedește indirect pentru prima dată practica prelucrării pieilor și a meșteșugurilor conexe cu cusăturile la celții din Transilvania. (C. Beldiman et alii - Composite Artefact Discovered in the Celtic Cemetery of Fântânele-La Gâţa (Bistriţa-Năsăud County). Data on Use-Wear Analysis and X-Ray Computed Tomography, Iron Age Crafts and Craftsmen in the Carpathian Basin - Proceedings of the International Colloquium from Târgu Mureş, 10-13 October 2013, Târgu Mureş, 2014, p. 217-231, Pl. 3).

Sursa informațiilor Celtic Transilvania Rediviva.

7. VASELE DINTR-UN MORMÂNT DE INCINERAȚIE DE LA SFÂRȘITUL EPOCII BRONZULUI

VASELE DINTR-UN MORMÂNT DE INCINERAȚIE DE LA SFÂRȘITUL EPOCII BRONZULUI

Restaurator ceramică: Mariana Matyas

Lucrările de modernizare a liniei feroviare Timișoara Est–Lugoj, desfășurate în anul 2024, au prilejuit efectuarea unor cercetări arheologice preventive, în urma cărora au fost descoperite vestigii aparținând mai multor perioade istorice. Printre acestea se numără un mormânt de incinerație datând din epoca bronzului târziu (secolele XV–XIV a.Chr.), al cărui inventar cuprindea șase recipiente ceramice: o urnă funerară, un vas lobat, o strachină, un vas cu protomă și două cănițe, dintre care una prevăzută cu protomă.

La momentul descoperirii, cele șase recipiente ceramice prezentau o stare de conservare precară, fiind afectate de procese de degradare fizico-mecanică. Suprafețele acestora erau acoperite de depuneri consistente de sol și sedimente aderente. Materialul ceramic prezenta un grad ridicat de fragmentare, cu fisuri, fracturi și pierderi de material, care afectau integritatea structurală a vaselor. Vasul lobat prezenta o pierdere de material în zona bazei, fundul acestuia nefiind păstrat. Urna funerară a fost descoperită împreună cu conținutul său, reprezentat de resturi osteologice și sediment.

Intervențiile de restaurare au debutat cu îndepărtarea mecanică a depunerilor de sol și a sedimentelor din interiorul și de pe suprafețele recipientelor. În cazul urnei funerare, această etapă a presupus și recuperarea conținutului, format din resturi osteologice, o piesă metalică și materiale sedimentare. Au urmat curățarea mecanică și umedă a fragmentelor, asamblarea acestora prin lipire și completarea lacunelor. Ulterior, completările au fost finisate și curățate, iar integrarea cromatică s-a realizat prin utilizarea unei nuanțe cu un ton mai deschis decât originalul, pentru a permite distingerea intervențiilor de suprafețele autentice.

#exponatulluniinoiembrie #restaurare

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

8. Sâptămâna de voluntariat pe șantierele arheologice de la Sebiș și Lunca s-a încheiat cu rezultate excelente.

Mulțumim celor care au dat curs invitației, în special elevilor de la Școala Gimnazială Tureac pentru participare și domnului profesor Ștefan Sălăgean pentru sprijin. Cercetările continuă așteptăm și alți voluntari!

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud.

331. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea XIV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 2 noiembrie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2026 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete