vineri, 20 noiembrie 2026

𝐃𝐨𝐮𝐚̆ 𝐢𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐩𝐭̗𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬 – 𝐄𝐩𝐢𝐟𝐚𝐧𝐢𝐚 𝐬̗𝐢 𝐦𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐋𝐢𝐥𝐚𝐬

 

𝐃𝐨𝐮𝐚̆ 𝐢𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐩𝐭̗𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬 – 𝐄𝐩𝐢𝐟𝐚𝐧𝐢𝐚 𝐬̗𝐢 𝐦𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐋𝐢𝐥𝐚𝐬


Astăzi continuăm calendarul istoric cu prezentarea a două inscripții funerare deosebite, care se află pe mica alee ce duce din Piața Ovidiu la Edificiul Roman cu Mozaic. Primul artefact este cel al unei doamne din înalta societate tomitană. Multe femei ale Tomisului antic au rămas în istoria locului grație acțiunilor lor de binefacere și a modului în care au contribuit la viața și dezvoltarea cetății. Este și cazul acestei Epifania, care a trăit în sec.II-III p.Chr.


Din inscripția sa funerară, scrisă în limba greacă, aflăm că era născută în Grecia, din mamă ateniană și tată din Hermione, oraș din sudul provinciei elene Argolis. A avut o viață plină de aventură, cel puțin un timp: “Am văzut multe ținuturi și am plutit pe tot întinsul mării, căci îmi erau armatori și tatăl și soțul, pe care, după moarte, i-am așezat, cu mâini curate, în mormânt. Cu adevărat fericită îmi era înainte viața”. Potrivit epigrafiștilor care au studiat inscripția, moartea prematură a celor doi bărbați din viața Epifaniei ar fi putut fi provocată de pirații care bântuiau în acele vremuri coastele Pontului Euxin și ale Mediteranei.


După dubla tragedie, Epifania s-a stabilit la Tomis și s-a implicat în binefacerea sărmanilor: “…m-am născut între muze și m-am împărtășit din bunurile înțelepciunii. Ca femeie, unor femei am dat mult ajutor soțiilor părăsite, stăpânită fiind de sentimente pioase. De asemenea, am ajutat mult pe cea reținută pe patul de suferință…”.
Ce se mai cunoaște este faptul că la Tomis, Epifania și-a refăcut viața, căsătorindu-se cu un bărbat născut în Ancyra (astăzi Ankara, Turcia) și care i-a supraviețuit: “Hermogenes, ancyrianul și tomitanul, din tribul Oinopes, plin de recunoștință față de soția sa, a consacrat acest monument, ca amintire.”


Numele grecesc Epifania vine din termenul epifanie care reprezintă o revelație a unei realități sacre sau a unei lumi mistice.


Nu departe de inscripția Epifaniei, pe aceeași alee, se află monumentul funerar închinat unui copil...Altarele funerare de la Tomis fac adesea referire la soartă și la faptul că aceasta nu poate fi nicidecum știută sau schimbată de către muritori. Este și cazul frumoasei stele funerare (probabil din sec.IV p.Chr.) dedicată copilului Lilas, de către tatăl său Bassianus. În relief, copilul este reprezentat alături de părinții săi. Este o epigramă sub formă de dialog: trei versuri îi aparțin copilului defunct, trei părintelui îndurerat, iar ultimul fragment este salutul către trecători. Textul ne spune următoarele:


“Amintire. Nimic nu depinde de oameni, toate se învârtesc sub puterea destinului. Căci și eu m-am străduit să îmi cresc un copil și să îl îndrum spre realizarea speranțelor. Dar voinței mele i-a luat-o înainte hotărârea destinului, prin acest mormânt.”


După cum e hotărârea destinului, dragii mei, mi-am plătit soarta ce era cuvenită înainte de a ajunge la vârsta maturității și a intra în rândul bărbaților. Fiind eu copil, mic și tânăr, mă numeam Lilas.”
„Căruia i-am ridicat acest mormânt, așa cum trebuia, eu Bassianus, tatăl, împreună cu soția mea Ianuaria, cea prea mult înlăcrimată, jelind împreună nașterea fără suferință a copilului. Salutare, trecătorule, și iarăși sănătate pentru ceilalți” 


Pierderea lui Lilas a fost, categoric, o tragedie. Se întâmpla însă într-o perioadă în care mortalitatea infantilă era extrem de mare din cauza numeroaselor epidemii și boli existente. Procentul copiilor ce ajungeau la maturitate era unul mic iar media speranței de viață la adulți nu depășea 35-40 de ani. Cu toate acestea, aceste texte milenare se încheie mereu în notă optimistă, fiind un îndemn adresat trecătorilor să trăiască cu intensitate, atât timp cât destinul le oferă...


𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐓𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝐛𝐚̆𝐭𝐫𝐚̂𝐧𝐢, 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢 𝐬̗𝐢 𝐛𝐚̆𝐫𝐛𝐚𝐭̗𝐢 𝐃𝐪𝐜𝐚̆ 𝐯𝐫𝐞𝐭̗𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐭̗𝐢, 𝐛𝐞𝐭̗𝐢 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐢 𝐕𝐢𝐧 𝐕𝐚̂𝐫𝐭𝐨𝐬 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐑𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭 𝐂𝐚𝐩𝐚𝐭𝐨, 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬 𝐧𝐨.𝟏𝟏, 𝐜𝐨𝐥𝐭̗ 𝐜𝐮 𝐌𝐢𝐫𝐜𝐞𝐚, 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐬𝐞 𝐠𝐚̆𝐬𝐞𝐬𝐜 𝐬̗𝐢 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐯𝐚𝐫𝐢𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭̗𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐬𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐞, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐚 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐮𝐭𝐚𝐭̗𝐢𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐧𝐞𝐬̗𝐭𝐢𝐫𝐛𝐢𝐭𝐚̆. 𝐏𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭𝐞. 𝐂𝐮𝐫𝐚̆𝐭̗𝐞𝐧𝐢𝐞 𝐢𝐫𝐞𝐩𝐫𝐨𝐬̗𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚̆ (𝟏𝟗𝟐𝟒)


https://minac.ro/20-noiembrie-doua-inscriptii-de-la.../

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu