Forul Roman din inima orașului antic al Daciei RomaneAici, în inima Coloniei Dacica Sarmizegetusa, bătea odinioară pulsul vieții politice, economice și religioase a celei mai importante metropole a Daciei Romane.
Forul roman era centrul orașului, locul unde se întâlneau cele două drumuri principale și unde cetățenii se adunau pentru a dezbate, a cumpăra, a judeca și a sărbători.
În punctul de intersecție – numit „locus gromae” – se afla o bază de marmură pe care trona un altar, simbol al ordinii urbane romane. Accesul în curtea forului se făcea printr-o poartă monumentală – un tetrapilum, adevărat arc de triumf dublu, ce purta inscripția de fondare a orașului. Curtea era complet placată cu marmură, iar statuile din bronz aurit și marmură ale împăraților străjuiau mândre locul unde se luau marile decizii.De aici se intra în basilica, clădirea dominantă a complexului, unde cetățenii își țineau discursurile, iar duumvirii – primarii orașului – judecau și conduceau viața publică.
Sub tribunale se afla „carcera”, un mic arest preventiv, și „curia”, încăperea unde decurionii (consilierii locali ai orașului) dezbăteau treburile comunității.
În subsol se păstrau tezaurele orașului – în camerele numite „aeraria”, iar în apropiere funcționau birourile magistraților, edilii și questorii.
Pe lângă zona administrativă se găseau „tabernae”, micile magazine care aminteau că forul roman era, la origine, și un loc de comerț și socializare – un veritabil centru al vieții urbane romane.Descoperă patrimoniul antic al României, protejat și pus în valoare de Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.
#ColoniaDacicaSarmizegetusa #ForulRoman #MCDR #PatrimoniulRomaniei #DaciaRomana #IstorieVivantă #Arheologie #Hunedoara #MuzeulCivilizatieiDaciceSiRomane #DescoperăRomâniaAntică
Sursa informațiilor Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.
Înscrierea și participarea sunt gratuite, însă grupul maxim de iubitori de legende pe care îl putem acomoda în această aventură este de 30 de persoane. Așa că nu uita să te înscrii aici: 
Recomandăm echipament de drumeție pentru vreme rece și ploioasă, un termos cu apă/ceai/cafea, aparat foto și curiozitate la purtător!
Evenimentele de cunoaștere și educație organizate de Asociația Parcul Natural București sunt susținute de Platforma de mediu pentru București, un proiect al Fundației Comunitare București, finanțat de ING Bank Romania.
8 noiembrie 2025 
11:00
Str. Vadul Moldovei 4 (la intrarea în Grădina Zoologică)
Dacă ai întrebări sau nelămuriri, scrie-ne ► cristian@parculnaturalbucuresti.ro
E vremea concediilor, cu dorința de a descoperi locuri minunate, prilej să vă prezentăm două cărți poștale din colecția doamnei prof.dr.Luminița Cornea, primite de la apropiați ai familiei Cioflec și donate cu generozitate 
Sunt două cărți poștale expediate celor dragi de către persoane aflate probabil la tratament sau în vacanță în stațiunea balneoclimaterică Covasna, în anii 1970-1980.
Voi mai aveți obiceiul de a trimite cărți poștale celor dragi din locurile vizitate în vacanță? Când ați trimis ultima dată o carte poștală sau când ați primit una? Vă așteptăm să ne atașați imagini ale cărților poștale primite, la secțiunea comentarii a acestei postări.
Haideți cu toții un “share”, “love/like” și câte un “up”!!!
Parteneri media:
Sponsori:
Este răspândit în locurile mlăștinoase, la marginea râurilor și a bălților sau în buruienișurile din zonele inundabile. Înflorește din iunie și până în septembrie. Florile sale sunt extrem de atractive pentru albine și fluturi.
Răchițanul este conform specialiștilor, cea mai frumoasă și mai aspectuoasă dintre plantele medicinale care cresc pe meleagurile noastre. Impresionează prin tabloul cromatic pe care îl formează când își deschide florile roșii-violete.
De-a lungul timpului, istoricii au menționat proprietățile cicatrizante și emoliente ale florilor de răchițan. Planta era utilizată de războinicii greci și romani pentru a se trata, iar în evul mediu a fost una dintre plantele utilizate pentru tratarea holerei. Romanii considerau planta un dar oferit de zâne și o puneau în apa de scăldat a copiilor mici, pentru a atrage norocul asupra lor.
O Evadare în Trecutul Balnear: Buziaș
Septembrie. O lună care încă își păstrează căldura verii, cu zile însorite, ideale pentru o evadare. Mulți dintre noi ne luăm concedii în această perioadă, dar știați că odinioară exista un loc magic unde atât românii, cât și străinii se retrăgeau în căutarea relaxării și vindecării?
Împachetați-vă valizele, și haideți să facem o călătorie în timp, spre Buziaș, perla balneară a României de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Știați că... pentru o perioadă de zece ani, Buziaș s-a mândrit cu Lacul Sfântul Anton, un loc magic unde vara puteai face plimbări cu barca, și iarna patinaj? Izvorât dintr-un izvor mineral spontan, acest lac a fost inima agrementului orașului până la dispariția sa bruscă.
Dar, splendoarea Buziașului nu se oprește aici. Documentele vremii și comunicările de la Congresul medicilor și specialiștilor din 1884 au scos în evidență apa sa minerală, comparabilă cu cele mondialemente renumite din Spaa și Pyrmont.
Pe lângă beneficiile terapeutice ale apelor minerale, Buziaș a fost și un centru cultural vibrant. În 1937, de exemplu, a fost gazda unui curs de vară pentru muzică și dirijat, sub tutela maestrului Filaret Barbu, la care a participat și corul condus de Ion Vidu.
Dar, ce nu s-a schimbat, și continuă să fie una dintre cele mai adorabile atractii, este prezența veverițelor. Și aici, un mic quiz pentru urmăritorii noștri: Vă mai amintiți cum erau și sînt „chemate” veverițele din Buziaș?
Între plimbările de-a lungul „colonadei”, precum împărăteasa Sissi și Franz Joseph, și vizitele la „Moș Bîzieș” (izvoarele termale)pentru a savura apa minerală, Buziaș continuă să fie o destinație care îmbină istoria cu natura în cel mai armonios mod.
Când ați vizitat ultima dată această perlă balneară?