Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO

1. Jurnal de șantier: Am reluat săpăturile și avem deja „descoperirea zilei”!

După un weekend intens – marcat de dezbateri academice la workshop și entuziasmul celor peste 270 de vizitatori de la Ziua Porților Deschise – echipa noastră s-a întors la munca de bază. Liniștea s-a așternut din nou peste dealul Cetățuiei, iar mistriile și șpaclurile și-au reluat ritmul în cele patru secțiuni deschise.

Răbdarea și atenția la detalii ne-au fost rapid răsplătite! Suntem încântați să vă anunțăm că munca de astăzi ne-a adus la lumină două descoperiri cu adevărat speciale:

Un superb vas miniatural pictat, inconfundabil pentru estetica și finețea culturii Cucuteni. Deși reduse ca dimensiune, astfel de artefacte sunt veritabile comori care ne provoacă imaginația. Destinația lor exactă rămâne un subiect captivant de cercetare: serveau oare la păstrarea unor esențe prețioase, aveau o funcție ritualică sau erau, pur și simplu, jucăriile copiilor din așezare?

Un fragment de statuetă antropomorfă (un picior). Pe lângă vasul miniatural, am recuperat cu grijă și această piesă. Plastica cucuteniană este faimoasă în întreaga lume pentru eleganța ei, iar fiecare fragment pe care îl găsim ne aduce cu un pas mai aproape de înțelegerea vieții spirituale, a credințelor și a ritualurilor acestor comunități preistorice.

Sursa informațiilor Arheoinvest.

2. Ziua 6/30 din campania de săpături arheologice 2026, Histria Sector ACS.

Astăzi, la cernutul pământului dintr-un strat, a ieșit la lumină o mărgea. Pe parcursul zilei, echipa s-a ocupat de săpătură, de măsurători cu stația totală, pregătirea contextului pentru fotografiere, cernut și înregistrare în jurnalul de șantier.

Sursa informațiilor Laboratorul de Arheologie "Dinu Theodorescu".

3. Tezaurul de la Celei – eleganță și simbolism în spațiul nord-dunărean

Printre piesele remarcabile din patrimoniul Muzeului Severeanu se numără și Tezaurul de la Celei, datat în secolele IV–III a.Chr. Ansamblul este alcătuit dintr-un colier din aur cu pandantiv în formă de ghindă și plăcuțe din aur decorate în tehnica au repoussé, ilustrând rafinamentul meșteșugului orfevrilor din spațiul nord-dunărean în perioada preromană.

Dincolo de valoarea materială, aceste obiecte reprezintă mărturii ale statutului social, ale simbolismului și ale legăturilor culturale dintre comunitățile locale și lumea mediteraneană.

Vă invităm să descoperiți acest tezaur de excepție în expozițiile Muzeului Severeanu și să pășiți într-o lume în care aurul spune povești vechi de peste 2.000 de ani.

#MuzeulMunicipiuluiBucurești #MMB #Patrimoniu #Arheologie #TezaurulDeLaCelei #GetoDaci #EpocaFierului #AurAntic #Istorie #CulturalHeritage #Romania #DescoperăIstoria #MuzeeRomania

Sursa informațiilor Muzeul George Severeanu.

4. O sibiană „pitită” și măcinată. Îmi este tot mai clar: Sibiul a avut o arie uriașă de dispersie heraldică, de la Alba Iulia, în Secuime (Lăzarea), și în Țara Românească. La Teiuș a ajuns pe filieră catolică, prin episcopie.

În ambele situații se pare că au existat tenanți: la Teiuș în picioare (?), la Lăzarea o variantă de înger care ține scutul spre piept. Oricum, modele cu stema spadelor sunt în număr prodigios și puține se repetă ca făcând parte din serii similare.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. O lamă de silex, din neoliticul timpuriu, se odihnește la umbra vegetației mărunte din vecinătatea unui sit extrem de important pentru ceea ce înseamnă exploatarea sării în preistoria actualei zone a Neamțului.

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. 24 de podoabe dacice din argint furate de la Sarmizegetusa, au fost recuperate de la o casă de licitații din Germania în 2015! O știre deloc cunoscută! Ghiciti ce avem aici? Da, o altă reprezentare feminină!

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat din Munchen, mai multe loturi de podoabe dacice, din argint, unele fiind aurite, precum şi o monedă din aur, stater de tip pseudo-Lysimach, reprezentând părţi din tezaurele sustrase de o grupare infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi puse în urmărire prin INTERPOL.

Tezaurele au format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la două case de licitaţii din München.
La 20 iulie 2015, loturile de podoabe şi monede au fost predate reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din München, iar la 21 iulie au fost depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Două piese identice au fost descoperite în 1938 într-o carieră de nisip pe malul nordic al lacului Herăstrău din Bucureşti.

”Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.”, precizează reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Conform experţilor: „toate artefactele studiate, în număr de 25, sunt obiecte de podoabă din argint – fibule, inele, colane, lanţuri centură, pandantive – iar falerele sunt din argint aurit. Toate piesele sunt autentice şi specifice geto- dacilor din secolele II a.Chr – I p. Chr., iar provenienţa lor este din Transilvania, mai precis din arealul de sud-vest al acesteia, din apropierea Sarmizegetusei Regia. Majoritatea pieselor prezintă depuneri de pământ şi oxid de fier, ceea ce ar constitui o probă a faptului că au fost scoase din pământ şi se aflau în conexiune arheologică cu obiecte din diverse materiale – fier, lut ars, os. Piesele analizate aparţin cu siguranţă unor tezaure care au fost dezmembrate de către descoperitor. Obiectele expertizate aparţin Patrimoniului Cultural Naţional, şi trebuie incluse în categoria Tezaur”.

Operaţiunea, desfăşurată în conformitate cu Convenţia privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din 29 mai 2000 şi Directiva 93/7/CEE a Consiliului din 15 martie 1993, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, reprezintă o continuare a demersurilor judiciare, fiind cea de a treia operațiune de repatriere de la importante case de licitaţii din Germania, a unor piese aparținând Patrimoniului Cultural al României.

Sursa - George Trohani, Noi bunuri arheologice de valoare excepțională pentru cunoașterea civilizației geto-dacice recuperate recent. Expertize arheologice, Cercetări Arheologice, XXII, MNIR, 2015, p. 103–113.

Imagine original, colorizat standard.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

7. Tezaurul de la Lupu – o poveste sacră a lumii dacice

Descoperit întâmplător în 1978, în cimitirul satului Lupu (comuna Cergău, jud. Alba), tezaurul a fost depus într-o cană de bronz romană, îngropată ritual și acoperită cu o lespede de piatră. Componența sa indică fără echivoc un caracter sacru.

Vasul de bronz, realizat într-un atelier din Italia în sec. I a. Chr.–I p. Chr., adăpostea un inventar impresionant: un bol semisferic de argint, două fibule cu noduri și șapte discuri (falere) decorate cu scene antropomorfe și zoomorfe în relief. Aceste piese au fost, cel mai probabil, parte a unui costum ceremonial, folosit în ritualuri religioase.

Tezaurul conținea falere îndoite forțat pentru a încăpea în cana romană de bronz. Restaurarea Tezaurului de la Lupu s-a desfășurat în laboratoarele specializate ale Muzeului Național al Unirii Alba Iulia. Pentru a putea fi expuse publicului, piesele de argint și cana de bronz au necesitat intervenții complexe de curățare și conservare, iar falerele au fost readuse la forma inițială prin operațiuni atente de îndreptare.

Imaginile de pe falere spun o poveste simbolică: confruntarea dintre Cer și Pământ (vulturul și șarpele), scene de „întâmpinare” cu un cavaler și ipostaze succesive ale unei divinități feminine, iar în final revelarea unei zeițe a naturii sălbatice, asemănătoare ca iconografie cu Artemis sau Diana. Prezența cavalerului sugerează ritualuri de investitură, prin care aristocrații războinici își legitimau puterea.

Aflați mai multe despre Tezaurul de la Lupu și despre alte descoperiri excepționale în expoziția „Lumea cetăților dacice: Oameni, eroi și zei”, deschisă la Palatul Suțu până pe 11 octombrie 2026.

Expoziția explorează universul dacilor și al cetăților lor fortificate, cu accent pe relația dintre sacru și profan. Sunt prezentate trei situri majore din sud-vestul Transilvaniei: Cugir, Căpâlna și Piatra Craivii, prin artefacte spectaculoase și panouri explicative.

Curatori:
Dr. Sorin Cleșiu – Muzeul Municipiului București
Dr. habil. Aurel Rustoiu – Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, Cluj-Napoca
Program: miercuri–duminică, 10:00–18:00 (ultima intrare 17:30)
Adresă: Palatul Suțu, Bd. I.C. Brătianu nr. 2, București
Bilete: 30 lei – adulți | 15 lei – elevi, studenți, pensionari

Proiect organizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, Cluj-Napoca.

Surse:
Glodariu, Ioan; Moga, Vasile (1994). "Tezaurul dacic de la Lupu", EphmNap, 4, pp. 33-48.
https://arheologie-istoriaartei-cluj.ro/Art.../eph-IV-04.pdf

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

276. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 12 iulie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea V

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete