Prelucrarea Lânii

 

Prelucrarea Lânii

Calitatea ţesăturilor din lână depindea de tipul de lână utilizat. Prima categorie, lâna mai fină şi mai moale provenită de la rasele de oi ţigaie şi merinos, adusă din regiunile sudice, era folosită de către meşterii breslaşi postăvari pentru ţesutul stofelor fine şi scumpe. A doua categorie, cel mai des folosită, era lâna țurcană, mai groasă şi mai aspră, din care se țesea pănura folosită la confecționarea hainelor țărănești.

După ce era tunsă, spălată și uscată, lâna era scărmănată cu mâna, pentru îndepărtarea resturilor vegetale, a impurităților și a nodurilor. Urma pieptănatul sau cardatul lânii, fie cu piepteni cu dinți din metal, fie cu daracul, în cazul unor cantități mai mari de lână. Fibra de lână, astfel scărmănată, era pregătită pentru a fi toarsă cu ajutorul furcii și a fusului sau a roții de tors. O variantă de tors a firelor pentru bătătură, în cazul țesăturilor mițoase, se realiza cu un fus mai gros numit drugă.

Prelucrarea lânii continua cu rășchiatul firelor în sculuri, pregătite astfel pentru a fi vopsite, fie cu pigmenți naturali obținuți din plante și scoarță de copaci, fie cu vopsele comerciale. Urma depănatul firelor cu vârtelnița și cu roata de depănat, pentru realizarea mosoarelor cu fire necesare pentru urzit.

Țesutul la război era cea mai importantă operațiune, care transforma firul în produs finit. Tehnicile de țesut variau după numărul de ițe folosite și după modul diferit de realizare a ornamenticii, ceea ce a determinat, în timp, caracteristici zonale specifice. Astfel, în Țara Oltului exista predilecție pentru țesutul pe rost (printre fire) și alesul cu mâna peste fire, iar în Țara Bârsei și zona Rupea, pentru alesul cu vergeaua.

În domeniul textil, alături de industria casnică, trebuie subliniată importanța activității meșteșugărești care s-a dezvoltat la Brașov încă din perioada medievală. Au existat aici o multitudine de bresle: a postăvarilor, tunzătorilor de postav, perpetarilor/țesători de rașa (postav fin), vopsitorilor, croitorilor etc., ceea ce a favorizat diversificarea producției. Productivitatea muncii și calitatea produselor au sporit și mai mult odată cu introducerea mașinilor de tors și a războaielor de țesut mecanice, noile realizări tehnice ale secolului XIX.

Vă invităm la Muzeul Civilizației Urbane unde, în cadrul expoziției temprare „Ecologia Lânii– de la universul Mioriței și păstoritul tradițional la utilizări contemporane”, veți descoperi fascinantul drum al lânii, de la tunsul oilor și meșteșugurile tradiționale de prelucrare, până la utilizările sale inovatoare din prezent. Program vizitare: miercuri- duminică, între orele 10:00-18:00.

Foto 1: Transportul lânii spre locul de uscare, Satulung, Săcele, înc. sec. XX
Foto 2: Torsul lânii pentru urzeală cu furca și fusul, Săcele, înc. sec. XX
© Biserica Evanghelică C.A. din România- Parohia Brașov

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.