Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO

1. Cucuteni - "Cetățuia", pe sit

Descoperiri din noua campanie de săpături 2026.

Sursa informațiilor Corina Bors.

2. Ziua 4/30 și deja avem prima descoperire din acestă campanie: un fragment de cap de terracota cu parte din bucle păstrate.

În a doua parte a zilei, studenții și voluntarii s-au bucurat de o prelegere despre ceramica descoperită la Histria și de un tur al cetății în urma căreia au aflat istoria locului. Good days are coming! Nu uita de follow!

#romanian #archaeologist #archaeologistlife #ladt

Sursa informațiilor Laboratorul de Arheologie "Dinu Theodorescu".

3. Jurnal de campanie la Glina-Bălăceanca (29 iunie – 3 iulie 2026)

A început o nouă vară de cercetări arheologice la Glina-Bălăceanca, iar situl preistoric de la porțile de sud-est ale Bucureștiului a redevenit, pentru câteva săptămâni, un mic sat al arheologilor și studenților.

Am revenit pe șantier cu echipa de anul trecut, întărită considerabil de entuziasmul și energia noii generații de viitori arheologi. Un avantaj important prin forța de muncă disponibilă, dar și o provocare permanentă pentru colegii cu experiență, care trebuie să fie mereu aproape pentru coordonare, explicații și îndrumare.

Prima săptămână a fost dedicată în mare parte organizării șantierului: am adus containerul de lucru și toaleta ecologică, am construit umbrarul atât de necesar în lunile de vară și am pregătit suprafețele pentru cercetare. O parte din timp a fost rezervată îndepărtării pământului și foliei de protecție depuse la finalul campaniei precedente peste contextele aflate încă în lucru.
Vremea ne-a pus încă din primele zile la încercare. Luni și marți am lucrat la temperaturi care au atins 41°C pe termometrul din bordul mașinii, iar miercuri activitatea a fost suspendată din cauza ploilor și furtunilor puternice din noaptea precedentă.

Joi și vineri am reluat cercetarea în secțiunea S1, deschisă anul trecut, și am făcut un pas important prin deschiderea unei noi secțiuni, S3, amplasată în zona centrală a așezării. Alegerea nu este întâmplătoare: prospecțiunile non-intruzive realizate anterior indică aici un potențial ridicat pentru identificarea unor structuri arse de mari dimensiuni.

Printre descoperirile acestei prime săptămâni se numără o dăltiță bicoloră din piatră șlefuită, împungătoare din os, piese din silex și fragmente provenite de la rotițe de care miniaturale din lut, alături de clasicele și abundentele materiale fragmentare reprezentate de ceramică și resturi faunistice.

Atmosfera de pe șantier a fost excelentă. Am primit deja vizite din partea celor curioși să afle mai multe despre trecutul locului, am acordat primele interviuri, iar energia echipei a fost întreținută cu pepeni roșii, pizza, mici și quesadilla.

Nu în ultimul rând, dorim să mulțumim Primăriei Cernica pentru sprijinul logistic și pentru ajutorul oferit prin intermediul excavatorului care ne-a facilitat accesul la sit și desfășurarea activităților din teren.

Șirul descoperirilor abia începe. Revenim săptămâna viitoare.

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

4. Tupeu științific oltenesc. Competență, profesionalism și ambiții de parvenire: dreapta – „opera” Danei Marcu Istrate (Catedrala romano-catolică și palatul episcopal din Alba Iulia. Arheologie și istorie. The Roman-catholic cathedral and the episcopal palace in Alba Iulia. Archaeology and history. A gyulafehérvári rómani katolikus székesegyház és püspöki palota. Régészet és történelem. Catalog de expoziție. Alba Iulia, 2009, p. 68/373, 306/373 - deci „adevăr” împrăștiat în două limbi suplimentare, pentru ca să-i crească prestigiul!), cu datare în sec. XVI-XVII; stânga – piesă de la mănăstirea paulină din Teiuș, datată după 1700 (descoperire arheologică). Autoarea comparată, după ce a făcut studii istorice subțiri privitoare la Transilvania (București), a săpat peste o sută de monumente istorice (majoritatea din Transilvania) în regim privat.

A susținut o teză de doctorat despre cahlele Transilvaniei, la un specialist în istoria artei (Marius Porumb), care habar n-avea despre ele. A parvenit material până la starea de unul dintre cei mai bogați arheologi medieviști din România. Și-a „câștigat” un post în Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București (unde înaintașul Radu Popa, nici nu a vrut să discute despre vreo promovare a ei). Din el a promovat vertiginos, pe baza de lucrări necenzurate ori suficient periate de critică științifică, la rang de c. p. I și conducător de doctorate, gata să agațe pe orice fleț ori incompetent gata să primească titlul fără eforturi și exigență din partea ei. Mare membră a Comisiei Naționale de Arheologie și foarte cu apetit a face ordine și a-și arăta mușchii competenței șchioape. Următorul pas, cerere scrisă de a deveni membră corespondentă a Academiei Române? Ar fi „perfect” pentru că actualul „corespondent” (Ionel Cândea, Brăila) este serios inferior față de ea! Așa arată știința arheologică organizată în România de astăzi.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Prea puțină lumină, la cât de mult întuneric ne năpădește! (cap de sfeșnic de la Teiuș)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Jurnal de șantier: Un weekend de neuitat la Cucuteni – Peste 270 de vizitatori ne-au trecut pragul!

Astăzi a culminat unul dintre cele mai așteptate și efervescente momente ale campaniei noastre: Ziua Porților Deschise pe șantierul arheologic Cucuteni - Cetățuia!

Datorită interesului extraordinar și a numărului mare de vizitatori care și-au anunțat prezența în prealabil, am decis să extindem experiența. Astfel, am format grupuri organizate de vizitare încă de vineri seara și pe parcursul zilei de sâmbătă, pentru a ne asigura că toată lumea primește atenția cuvenită din partea echipei noastre.
Bilanțul acestui weekend ne bucură enorm: aproximativ 270 de persoane au urcat dealul Cetățuiei pentru a călători în timp, a atinge artefacte și a înțelege ce înseamnă munca unui arheolog. Vă mulțumim din suflet pentru curiozitatea, energia și întrebările voastre minunate!

Un parteneriat solid cu comunitatea locală

Ținem să le mulțumim reprezentanților Primăriei Cucuteni pentru vizită, dar mai ales pentru sprijinul constant. Primăria Cucuteni este un partener de nădejde în organizarea activităților noastre arheologice din acest an, demonstrând un angajament real față de protejarea și promovarea patrimoniului cultural local.

Activitățile sunt organizate de Facultatea de Istorie și Centrul Arheoinvest, cu susținerea Institutului de Cercetări Interdisciplinare. Cercetarea arheologică se desfășoară în cadrul proiectului potcraft.ro (Director proiect: CS II dr. Felix-Adrian Tencariu), susținut printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS – UEFISCDI, număr proiect PN-IV-P1-PCE-2023-0040, în cadrul PNCDI IV.

Sursa informațiilor Arheoinvest.

7. Noile tehnologii folosite în arheologie oferă rezultate la care acum ceva timp doar visam.

Chiar dacă nu revoluționăm noi știința, totuși încercăm sa facem niște pași înainte. Dar modești, că lucrăm într-un muzeu mic.

Împreună cu echipa Vatrion, care și-a procurat echipamente noi, am incercat o analiză experimentală, de aceea vă rugăm să fiți îngăduitori cu noi și cu rezultatele.

Ideea echipei a fost de a obține un model digital al unui craniu uman. În acest sens am folosit un craniu fragmentar, descoperit într-o necropolă medievală din Târgu Neamț. Subliniez, craniu păstrat fragmentar.

Prin folosirea scanerului Creality Sermoon P1, echipa de specialiști a obținut un model digital al craniului și prin intermediul unor softuri au recompus zonele lipsă.

Chiar dacă este la nivel experimental, metoda poate fi de mare ajutor in cercetarea arheologică și chiar în criminalistică, pentru că va fi mai ușor să avem date antropologice mai complexe chiar și atunci când craniile sunt păstrate fragmentar.

Aceeași echipă a încercat și o manieră mai dinamică de compunere și descompunere a unor părți din craniu, care poate fi folosită și în scop educațional.

Da, știu că unii vor spune că nu e mare lucru, că alții au făcut asta deja, etc. Dar eu zic că la nivelul județului Neamț ne străduim să ducem cercetarea la niște standarde decente.

Mulțumiri sincere echipei #Vatrion pentru profesionalism, răbdare și implicare.

P.S. în secțiunea de comentarii o să vedeți ceva tare drăguț!!

#archaeology #humanbones #technology #hightech #3D #digital #anthropology

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Natura și agricultura scot la lumină, de multe ori, vestigii arheologice, care indică prezențe umane în locuri, aparent, nefrecventabile. Dar, desigur, după identificarea unor astfel de vestigii și după o analiză a topografiei terenului, poți înțelege mai bine de ce o comunitate umană preistorică a ales să se stabilească într-un anumit loc. - VIDEO

Aproape de zona montană a Neamțului, la limita Parcului Natural Vânători-Neamț, am identificat un sit nou, specific bronzului timpuriu. Topografia locului arată că în apropiere există urmele unei albii fosile, care, cel mai probabil era și sursa de apă a comunității. Știu, veți spune că doar câteva piese de silex nu reprezintă mare lucru! Dar am să vă contrazic: analizate într-un anumit context, coroborate cu alte categorii de informații, pot descrie a mică pagină de istorie.

#archaeology #prehistory #silex #historyontheground #oldEurope #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

275. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 11 iulie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete