Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO

luni, 15 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea IV

1. 70 de ani de cercetare arheologică în cetatea dacică de la Tilișca

Expoziția „70 de ani de cercetare arheologică în cetatea dacică de la Tilișca” – o călătorie în timp și o încununare a șapte decenii de muncă, pasiune și descoperiri spectaculoase.

Locul de desfășurare: Muzeul Național Brukenthal – Muzeul de Istorie Casa Altemberger
Durata: 12 iunie- 30 august 2026
Parteneri: Asociația Cetatea Dacică Tilișca
Curatori: Gheorghe Vasile Natea, Mihail Chideșa, Adrian Georgescu, Ecaterina Natea, Florentin Perianu, Maria Raluca Teodorescu (Muzeul Național Brukenthal), Christian Kaiser (independent), Silviu Istrate Purece – ULB Sibiu

Colaboratori: Răzvan Malanca, Ramona Muntean (conservatori), Dorin Barbu, Călin Bobic, Ioan Brai, Gheorghe Buleteanu (restauratori), Chris Balthes (grafician), Daniel Fărcașiu (fotograf)
Expoziția face parte din proiectul Zilele Europene ale Arheologiei – România

Expoziția cu titlul „70 de ani de cercetare arheologică în cetatea dacică de la Tilișca”, organizată în perioada 12 iunie - 30 august a anului curent la Muzeul de Istorie - Casa Altemberger din cadrul Muzeului Național Brukenthal Sibiu, cuprinde piese arheologice și imagini edite și inedite din timpul campaniilor arheologice derulate în acest obiectiv de-a lungul timpului. Expoziția își propune o prezentare evolutivă a metodelor de cercetare - de la metodele științifice clasice, specifice arheologiei jumătății secolului trecut, la metodele pluridisciplinare din prezent - și face parte din proiectul Zilele Europene ale Arheologiei – România, proiect derulat în perioada 12 - 14 iunie 2026, coordonat la nivel național de Institutul Național al Patrimoniului (INP) din România și inițiat la nivel european de Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive (INRAP) din Franța, sub egida Consiliului Europei.

Prima cercetare arheologică în cadrul cetății dacice de la Tilișca, una de suprafață (periegheză), a fost efectuată în primăvara anului 1957, de un colectiv al Muzeului Național Brukenthal condus de prof. Nicolae Lupu, directorul instituției. Acesta începea primele săpături arheologice sistematice doi ani mai târziu (9 septembrie 1959), săpături care au durat, fără întrerupere, până în anul 1965. Între anii 2003-2006 cercetările au fost reluate sub coordonarea dr. Dumitru Popa, iar mai apoi, din anul 2018 și până în prezent, de un colectiv condus de dr. Gheorghe Vasile Natea (Mihail Chideșa, Adrian Georgescu, Ecaterina Natea, Florentin Perianu, Maria Raluca Teodorescu - Muzeul Național Brukenthal, Christian Kaiser - independent, Silviu Istrate Purece - ULB Sibiu).

Așezările de pe Căţănaş aparțin ambelor epoci ale fierului: Hallstatt, (cultura Gáva) când s-au ocupat porțiuni mai puține și mai restrânse ca suprafață și nu s-a intervenit asupra formei terenului decât, cel mult, pentru amenajările fiecărei locuințe în parte și La Téne (cultura Dacică), când s-au amenajat terase, așezarea fiind împărțită în două zone, una superioară (platoul) - de pe care se poate supraveghea cu ușurință spre est bazinul Cibinului, iar spre nord bazinul superior al Secașului - și alta inferioară, constituită din cele 23 de terase, amplasate pe laturile de nord și nord-vest, pe care s-au ridicat locuințe și ateliere.

#brukenthalmuseum #arheologie #sibiuromania #sibiu #ULBS

Sursa informațiilor Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal.

2. Relieful mithraic de la Vințu de Jos (județul Alba).

În luna iunie, scoatem la lumină o adevărată comoară din patrimoniul Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal!

V-ați întrebat vreodată ce fel de zeități erau venerate de locuitorii Daciei Romane, în urmă cu aproape 2.000 de ani?

Pentru a descoperi una dintre cele mai enigmatice zeități ale lumii antice, vă invităm la Muzeul de Istorie „Casa Altemberger” până la finalul acestei luni, unde veți putea admira relieful mithraic de la Vințu de Jos (județul Alba).

Relieful a fost descoperit în 1859 și a intrat în patrimoniul Muzeului Brukenthal câțiva ani mai târziu. Acesta face parte din categoria așa-numitelor „reliefuri portabile” - specifice provinciilor dunărene ale Imperiului Roman.

În următoarele zile, vom reveni cu noi detalii ale exponatului și ale cultului zeului Mithras!

Până atunci, vă așteptăm la muzeu!

#ExponatulLunii #Mithras #DaciaRomană #MistereleLumiiAntice #BrukenthalMuseum

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Casa Altemberger.

3. 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐮𝐜𝐨𝐯𝐚̆𝐭̦ (𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐚𝐥 𝐗𝐕𝐈-𝐥𝐞𝐚)

𝐑𝐚𝐫𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 Muzeul Olteniei

𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐮𝐜𝐨𝐯𝐚̆𝐭̦ (𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐚𝐥 𝐗𝐕𝐈-𝐥𝐞𝐚)

Descoperit în județul Dolj, tezaurul de la Bucovăț cuprinde podoabe medievale remarcabile prin finețea execuției și bogăția decorului.

Printre acestea se află o pereche de 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐫𝐠𝐢𝐧𝐭 𝐚𝐮𝐫𝐢𝐭, realizată prin cizelare, filigranare și incizare. Cerceii, cu diametrul de 3 cm și greutatea de 7,33 g, au formă circulară, fiind decorați pe margine cu filigran și cu 15 bumbi ornamentali dispuși radial, împodobiți cu granule fine, care conferă ansamblului aspectul unei flori.

Tezaurul de la Bucovăț include două perechi de cercei, două brățări, două inele și un cercel de tâmplă, mărturii ale rafinamentului artei orfevrăriei românești.

Perechea de cercei este expusă în 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫 a expoziției permanente

„𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚”, 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞–𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 a Muzeului Olteniei.

𝐓𝐞𝐱𝐭/𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.

Bibliografie: „𝐸𝑣𝑜𝑙𝑢𝑡̦𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑑𝑜𝑎𝑏𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑖̂𝑛 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒 𝑖̂𝑛 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑒𝑙𝑒 𝑋𝐼𝐼𝐼–𝑋𝑉𝐼𝐼”, Muzeul Olteniei, Craiova, 2008, p. 55; R. G. Dumitrescu, D. Bondoc, F. Ridiche et al., „𝑅𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖. 𝐶𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑒”, Craiova, 2013, p. 66.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

4. Un asediu îngropat-dezgropat și rupt (lespede funerară din biserica mănăstirii) - Teiuș

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Expoziția 𝐆𝐚𝐥𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐞𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐚𝐥𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐞𝐬̧𝐭𝐞𝐫𝐚 𝐂𝐨𝐥𝐢𝐛𝐨𝐚𝐢𝐚 la Cabana Vadu Crișului

Expoziția 𝐆𝐚𝐥𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐞𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐚𝐥𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐞𝐬̧𝐭𝐞𝐫𝐚 𝐂𝐨𝐥𝐢𝐛𝐨𝐚𝐢𝐚 la Cabana Vadu Crișului

Programul de vizitare este de marți până duminică, între orele 9.00-16.30, ultima intrare. Accesul este liber pentru vizitatorii Peșterii Vadu Crișului.

Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal face cunoscut publicului faptul că expoziţia 𝐆𝐚𝐥𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐞𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐚𝐥𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐞𝐬̧𝐭𝐞𝐫𝐚 𝐂𝐨𝐥𝐢𝐛𝐨𝐚𝐢𝐚, 𝐁𝐢𝐡𝐨𝐫, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 – 𝟑𝟏𝟔𝟒𝟎 𝐁𝐏 (𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐟𝐫𝐚𝐧𝐜𝐨-𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐬̧𝐢 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞), realizată de Muzeul Țării Crișurilor și Aven d’Orgnac Grand Site de France, va putea fi vizitată de mâine, 11 iunie a.c., la Cabana Vadu Crișului.

Cea mai spectaculoasă descoperire paleolitică din Bihor o reprezintă cea făcută în Peştera Coliboaia situată în raza comunei Pietroasa, pe valea Sighiştelului, la aproximativ 5 km est de satul Sighiştel. Desenele sunt realizate cu cărbune pe ambii pereţi ai sălii şi reprezintă un bizon

, un cal

, două capete de rinocer

, unul sau poate chiar două capete de urs şi un animal nedeterminat (cal sau felină

Expoziţia aduce în atenţia publicului istoria descoperirii şi imagini cu desenele paleolitice descoperite în peştera Coliboaia – cele mai vechi din Europa Centrală, care au fost datate cu o vechime de 31640 B.P. ani în urma analizelor radiometrice – şi este rezultatul unei colaborări ştiinţifice între cele două instituţii muzeale, din România și Franța.

Această colaborare s-a concretizat printr-un proiect de cercetare derulat de Muzeul Ţării Crişurilor în 2011 şi la care partenerii instituţiei muzeale orădene au fost Ambasada Franţei în România, Asociația Franţa-România Speologia, Consiliul Judeţean Bihor, Federaţia Română de Speologie, Parcul Natural Apuseni şi Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor”. Peștera Coliboaia a fost inclusă pe lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, primul pas oficial pentru recunoașterea internațională a sitului ca bun de valoare universală excepțională.

Curatorul expoziției este arheologul Călin Ghemiș, muzeograf la Serviciul Arheologie și restaurare al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea.

Expoziția va rămâne deschisă în perioada iunie - octombrie.

Vă așteptăm!

Sursa informațiilor Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal.

6. Spiritualitatea în preistorie: date arheologice și interpretări

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, organizează în cadrul evenimentului „Zilele Arheologiei Europene”, vineri, 12 iunie 2026, ora 10.00, la sediul muzeului, prezentarea „Spiritualitatea în preistorie: date arheologice și interpretări”. La activitate vor participa elevii clasei a IX-a E de la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Alexandria, sub îndrumarea prof. Silvia Alisa Dulgheru.

Împreună cu dr. Ion Torcică vom explora ce știm și, la fel de important, ce nu știm despre viața spirituală a comunităților preistorice de pe teritoriul României. De la primele dovezi ale gândirii simbolice din paleoliticul european până la figurinele antropomorfe și zoomorfe ale culturilor Cucuteni și Gumelnița și la ritualurile funerare ale epocii bronzului, vom urmări modul în care arheologia încearcă să reconstituie, cu prudență și onestitate, universul spiritual al comunităților preistorice.

Cum putem înțelege credințele unor oameni care au trăit cu mii de ani înainte de apariția scrisului? Ce ne spun statuetele antropomorfe și zoomorfe, mormintele sau sanctuarele descoperite de arheologi? Unde se termină certitudinea oferită de descoperirile arheologice și unde începe interpretarea, uneori îndrăzneață, alteori controversată?
Pornind de la exemple din preistoria României, împreună vom descoperi modul în care arheologii reconstruiesc aspecte ale vieții spirituale din trecut și vom înțelege de ce este important să distingem între datele arheologice și interpretările formulate pe baza acestora.

Activitatea își propune să prezinte arheologia nu doar ca o disciplină care studiază obiecte vechi, ci și ca o modalitate de a explora ideile, simbolurile și valorile comunităților care au trăit înaintea noastră.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Teleorman.

7. 𝐑𝐞𝐜𝐮𝐩𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢. 𝐔𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐜𝐚𝐳 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 – 𝟑 𝐛𝐫𝐚̆𝐭̦𝐚̆𝐫𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐫

„𝐑𝐞𝐜𝐮𝐩𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢. 𝐔𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐜𝐚𝐳 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 – 𝟑 𝐛𝐫𝐚̆𝐭̦𝐚̆𝐫𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐫” – 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐯𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐚𝐣

În cadrul seriei „Exponatul lunii”, 𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢 𝟏𝟐 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐜𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟒.𝟎𝟎, va avea loc vernisajul micro-expoziției „Recuperarea trecutului. Un nou caz de succes privind patrimoniul cultural național al României – 3 brățări preistorice din aur”, precum și o conferință de presă.

În această micro-expoziție va fi expus în premieră lotul – compus din trei brățări preistorice din aur – care a fost recuperat și readus în România, după demersuri – care au durat peste 5 ani – efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional.

În anul 2024 aceste bunuri arheologice excepționale au fost repatriate, după ce inițial fuseseră identificate la o casă de licitații din Monaco, iar mai apoi sechestrate (de autorități) în Belgia. Artefactele, care au făcut obiectul acestui caz judiciar, au fost braconate și au părăsit ilegal teritoriul României, probabil în cursul anilor 2018–2019.

Lotul cuprinde 3 brățări preistorice din aur, masive, bogat decorate, asemănătoare ca formă și manieră de ornamentare. Acestea datează de la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. Obiectele au fost clasate în prima parte a anului 2025 și în prezent fac parte din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, urmând să fie prezentate publicului în premieră cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei, ediția 2026.

Micro-expoziția aduce în atenție – dincolo de bunurile arheologice în sine care au făcut obiectul acestui caz – și o serie de aspecte ale cooperării între instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional (Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție etc., precum și autoritățile de profil din Belgia), dar și privitoare la datele științifice ce pot fi obținute prin urmărirea penală declanșată în asemenea situații și procedura judiciară, dar și rolul expertizei și al expertului în legătură cu asemenea demersuri de recuperare a unor bunuri aparținând patrimoniului cultural național (categoria Tezaur), subliniind faptul că în cadrul Muzeului Național de Istorie a României activează un corp de experți specializați în acest sens.

Având o greutate însemnată și detalii stilistice aparte, aceste trei brățări masive din aur sunt considerate ca fiind așa-numite bunuri de prestigiu, ce au făcut – cel mai probabil – parte dintr-o depunere preistorică votivă (rituală). Cartarea tuturor locurilor de descoperire ale celorlalte podoabe preistorice de acest fel (nu foarte numeroase), cunoscute anterior momentului apariției pe piața de antichități din Monaco a celor trei brățări de aur recuperate de autoritățile române, pornind de la informațiile din literatura de specialitate, conturează foarte clar zona de proveniență a bunurilor culturale în zona de Nord-Vest a României, zona Crișanei (Țara Crișurilor). De asemenea, există mai multe analogii tipologice cu o serie de descoperiri mai vechi din zona de Nord-Est a Ungariei, astfel că în perspectivă este necesar un studiu comparativ de specialitate având ca subiect obiectele de acest fel păstrate în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și cele din colecțiile Magyar Nemzeti Múzeum.

Aceste obiecte arheologice sunt o dovadă a extraordinarei măiestrii a aurarilor preistorici și reprezintă o descoperire excepțională pentru perioada târzie a epocii bronzului pentru terioriul actual al țării noastre. Studiul pluridisciplinar aprofundat al acestor bunuri arheologice va putea oferi și alte informații importante despre arta prelucrării metalelor prețioase în preistoria Europei, dar și cu privire la exploatarea resurselor de metale neferoase în acele timpuri. Nu în ultimul rând, asemenea obiecte de prestigiu oferă indicii despre existența unor structuri de putere („șeferii”) și relații de schimb la distanță ale comunităților umane din acele vremuri.

Micro-expoziția va fi disponibilă până la jumătatea lunii iulie și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00 (ultimul acces la 17.15).

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

8. Neamț: Situri arheologice ale culturii Cucuteni din județ, atractive pentru cercetătorii străini

9. Șarpele Glykon

Șarpele Glykon, pentru prima dată la București

Printre piesele emblematice ale expoziției „Muzeul Muzeelor” se numără Șarpele Glykon, una dintre cele mai spectaculoase lucrări antice păstrate în colecțiile muzeale din România, prezentată pentru prima dată publicului bucureștean.

Neexpus din septembrie 2024, de la închiderea pentru reabilitare a Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Șarpele Glykon devine una dintre marile atracții ale acestei expoziției.
Vă așteptăm să îl descoperiți din 12 iunie, la MNAR.

Şarpele Glykon
150 - 170 e.n.

MINAC - Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Sursa informațiilor Muzeul Național de Artă al României.

10. „Celebra” lespede cu reprezentare de cuman, de lângă una dintre bisericile Dăbâcii.

Ea și toate produsele cu încărcătură artistică, s-ar fi cuvenit rezolvate de către Ștefan Matei. Socotit, de către acad. Virgil Vătășianu”, istoric de artă, a performat îngrozitor de prost. Ștefan Pascu s-a despărțit de el, fără regrete, la o restructurare a Inst. de Ist. și Arheol. din Cluj-Napoca. A ajuns la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, unde „a performat” la fel de „bine”. Democrația l-a dus până în postul de director, cu toate că fusese unul din stâlpii clubului de scrabble din muzeu. În noua sa postură a uitat complet de Dăbâca. Drept urmare, toată documentația nepublicată s-a răvășit și împrăștiat.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

262. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 15 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete