
𝗢𝗟𝗧𝗘𝗡𝗜𝗔 ș𝗶 𝘁𝗲𝘇𝗮𝘂𝗿𝗲𝗹𝗲 𝘀𝗮𝗹𝗲 ț𝗲𝘀𝘂𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗖𝗮𝘀𝗮 𝗕ă𝗻𝗶𝗲𝗶!
𝗖𝗵𝗶𝗹𝗶𝗺, 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗮 "𝗦𝗰𝗼𝗮𝗿ț𝗲 ș𝗶 𝗖𝗼𝘃𝗼𝗮𝗿𝗲", 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮𝘁 𝗰𝗮𝘁𝗲𝗴𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗙𝗢𝗡𝗗 (𝗢𝗿𝗱𝗶𝗻 𝗱𝗲 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮𝗿𝗲: 𝟮𝟮𝟯𝟭/𝟮𝟬𝟬𝟵), 𝗖𝗮𝘀𝗮 𝗕ă𝗻𝗶𝗲𝗶 - Muzeul Olteniei!
Povestea acestui chilim începe cândva, în ultimul sfert al secolului al-XIX-lea, în casa unei familii din localitatea #Măceșu, județul #Dolj și, până să ajungă în colecția Muzeului Olteniei – Secția de Etnografie, în anul 1970, presupunem că țesătura a fost martorul discret al istoriei familiei, importanța ei simbolică fiind strâns legată de ritualurile majore ale viații, marcând întotdeauna trecerea prin #lume, #nuntă și #înmormântare.
Având #lungimea de 2,85 m și #lățimea de 1,65 m, dimensiunile chilimului pot fi considerate mari. Din punct de vedere tehnic, piesa a fost realizată din materiale de origine vegetală și animală, bumbac și lână, urzit bumbac și bătut lână, fiind țesută în război orizontal, utilizând tehnica țesăturii în două ițe, urzeală ascunsă.
Este un chilim într-o singură foaie, cu decor geometrizat dispus pe un câmp central și două chenare cu lățimi diferite, având o organizare pe principiul simetriei și alternanței.
În câmpul central, remarcăm o figură umană de mari dimensiuni iar în interiorul acestui motiv apar arborele vieții, motive avimorfe (păsări simple și bicefale) și skeomorfe (pieptenele).
Culorile vii ale chilimului – fond roșu, câmp central roșu și bleumarin, chenar verde și roșu, motive colorate în roșu, verde, alb, galben, violet, consfințesc rolul major, relevant pentru originalitatea, sinteza cromatică și decorativă a țesăturii. Cromatica este realizată de coloranți de proveniență vegetală.
Chilimul este unicat prin geniul creatorilor anonimi de a reinterpreta, din perspectivă proprie, motivele artei orientale și sud-dunărene.
𝗖𝗵𝗶𝗹𝗶𝗺𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 au fost lucrate în partea de sud a Olteniei, în județele #Dolj și #Romanați, în centre ca Valea Stanciului, Gângiova, Gighera, Goicea, Bârca, Băilești, Măceșu de Sus, Amărăști, Celaru etc remarcându-se prin rafinamentul cromaticii și echilibrul compoziției.
Dacă noile detalii despre chilimul nostru v-au trezit interesul, vă invităm să vizitați și expoziția permanentă a Secției de Etnografie – Casa Băniei pentru a afla și alte povești despre scoarțele expuse într-un cadru de excepție.
Această colecție importantă a Muzeului Olteniei și-a început istoria cuprinderilor sale încă din 1915, iar valoroasele țesături au fost prezente la expoziții internaționale organizate încă din secolul al XIX-lea, la Paris, Londra, Viena.
În prezent, Secţia de Etnografie deţine circa 300 de scoarţe şi covoare - adevărate capodopere și modele ale artei tradiționale românești, multe dintre ele cu valoare de unicat. Detaliat, este vorba de scoarţe tradiţionale cu vergi, colorate în culori naturale, scoarţe alese cu decor geometric organizat în registre alternând cu vergi, scoarţe cu motivul geometric cel mai des întâlnit numit roata (sub formă de romb), dispuse pe întreaga suprafaţă a piesei.
Un loc deosebit îl ocupă chilimurile de factură orăşenească lucrate în atelierele de „chilimagioaice” din Oltenia şi Craiova şi cele din centrele ţărăneşti de la Măceşu şi Gighera.
În decembrie 2016, Comitetul Interguvernamental UNESCO a inclus „Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova” pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Conform UNESCO.
Această recunoaștere mondială de excepție a fost posibilă și implicării active a Muzeului Olteniei, patrimoniul deținut și specialiștii instituției având un rol fundamental în argumentarea și fundamentarea dosarului de candidatură către UNESCO, punând la dispoziție piese de o valoare inestimabilă din propria colecție etnografică „Scoarțe și Covoare”.
Prin tezaurul pe care îl adăpostește, Secția de Etnografie - Casa Băniei, Muzeul Olteniei nu este doar păstrătoare a tradiției, ci și un pilon central în salvarea, recunoașterea și promovarea internațională a identității culturale românești.
𝗥𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝘂𝗹 ș𝘁𝗶𝗶𝗻ț𝗶𝗳𝗶𝗰 𝗮𝗹 𝗶𝗺𝗽𝗿𝗲𝘀𝗶𝗼𝗻𝗮𝗻𝘁𝗲𝗶 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗶 "𝗦𝗰𝗼𝗮𝗿ț𝗲 ș𝗶 𝗖𝗼𝘃𝗼𝗮𝗿𝗲" 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗗𝗶𝗮𝗻𝗮 𝗖ă𝗹𝗶𝗻, 𝗺𝘂𝘇𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳 - 𝗦𝗲𝗰ț𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 Muzeul Olteniei!Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu