luni, 8 iunie 2026

𝐈𝐏𝐎𝐒𝐓𝐀𝐙𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐌𝐎𝐓𝐈𝐕𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐀𝐕𝐈𝐌𝐎𝐑𝐅 𝐈̂𝐍 𝐏𝐀𝐓𝐑𝐈𝐌𝐎𝐍𝐈𝐔𝐋 𝐓𝐄𝐗𝐓𝐈𝐋. 𝐒𝐈𝐌𝐁𝐎𝐋𝐈𝐒𝐓𝐈𝐂𝐀̆, 𝐓𝐄𝐇𝐍𝐈𝐂𝐀̆ 𝐒̦𝐈 𝐑𝐄𝐙𝐔𝐋𝐓𝐀𝐓𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐂𝐄𝐑𝐂𝐄𝐓𝐀̆𝐑𝐈𝐈 𝐏𝐄 𝐓𝐄𝐑𝐄𝐍

 





𝐈𝐏𝐎𝐒𝐓𝐀𝐙𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐌𝐎𝐓𝐈𝐕𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐀𝐕𝐈𝐌𝐎𝐑𝐅 𝐈̂𝐍 𝐏𝐀𝐓𝐑𝐈𝐌𝐎𝐍𝐈𝐔𝐋 𝐓𝐄𝐗𝐓𝐈𝐋. 𝐒𝐈𝐌𝐁𝐎𝐋𝐈𝐒𝐓𝐈𝐂𝐀̆, 𝐓𝐄𝐇𝐍𝐈𝐂𝐀̆ 𝐒̦𝐈 𝐑𝐄𝐙𝐔𝐋𝐓𝐀𝐓𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐂𝐄𝐑𝐂𝐄𝐓𝐀̆𝐑𝐈𝐈 𝐏𝐄 𝐓𝐄𝐑𝐄𝐍 


𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞


𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥 𝐚𝐯𝐢𝐦𝐨𝐫𝐟 (𝑝𝑎𝑠𝑎̆𝑟𝑒𝑎) în textilele tradiționale românești reprezintă o sinteză între spiritualitatea arhaică și viața omului de zi cu zi.


De la pasărea-suflet și simbolul renașterii (𝑝𝑜𝑟𝑢𝑚𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙) până la măiestria zoomorfă (𝑝𝑎𝑠𝑎̆𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑐𝑎𝑝𝑒𝑡𝑒), aceste reprezentări decodifică o filozofie a legăturii dintre teluric și divin.


𝐈̂𝐧 𝐚𝐫𝐭𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐜𝐨𝐯𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫, 𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐠𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐭𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐨𝐫, 𝐩𝐚𝐬𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐮 𝐞𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯, 𝐜𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐫𝐭𝐚 𝐨 𝐢̂𝐧𝐜𝐚̆𝐫𝐜𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐦𝐚𝐠𝐢𝐜𝐨-𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐚𝐬𝐚̆ 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐱𝐚̆: 𝐏𝐚𝐬𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐌𝐚̆𝐢𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆/ 𝐏𝐚𝐬𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐮𝐟𝐥𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐜𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐚, 𝐩𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐚.


𝐈̂𝐧 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐞, păsările stilizate (𝑎𝑑𝑒𝑠𝑒𝑎 𝑖̂𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑐ℎ𝑒, 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆) reprezentau spiritul strămoșilor sau legătura sacră dintre Cer și Pământ.


𝐏𝐨𝐫𝐮𝐦𝐛𝐞𝐥𝐮𝐥 („𝑃𝑎𝑠𝑎̆𝑟𝑒𝑎 𝐷𝑢ℎ𝑢𝑙𝑢𝑖“) este simbolul Duhului Sfânt (𝑖̂𝑛 𝑖𝑐𝑜𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖𝑛𝑎̆) și mesager al păcii.


Pasărea bicefală, prezentă pe covoarele oltenești și moldovenești, preia atribute solare și de putere, făcând trimitere la dualitate (𝑠𝑎𝑐𝑟𝑢 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑎𝑛, 𝑝𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡 𝑠̦𝑖 𝑐𝑒𝑟).


𝐂𝐨𝐜𝐨𝐬̦𝐮𝐥, 𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥 𝐚𝐥 𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐢, 𝐚𝐥 𝐯𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐮𝐧𝐞𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐥 𝐯𝐢𝐠𝐢𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐥 𝐟𝐞𝐫𝐭𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢.


𝐑𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐯𝐢𝐦𝐨𝐫𝐟 a impus o geometrizare riguroasă, adaptată la specificul fiecărui tip de țesătură. 𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 „𝑎𝑙𝑒𝑠𝑢𝑙𝑢𝑖” (𝑝𝑒 𝑖𝑡̦𝑒𝑙𝑒 𝑟𝑎̆𝑧𝑏𝑜𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖) este cel mai des întâlnită în covoarele din Oltenia și Moldova. Liniile curbe ale păsărilor devin forme unghiulare, stilizate prin trepte sau romburi pentru a facilita țesutul cu fire colorate (𝑙𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑏𝑢𝑚𝑏𝑎𝑐).


𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐛𝐫𝐨𝐝𝐞𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐞 𝐟𝐢𝐫 (𝑝𝑒 𝑝𝑎̂𝑛𝑧𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑏𝑢𝑚𝑏𝑎𝑐), întâlnită frecvent în decorarea capetelor de ștergarelor. Aici, siluetele avimorfe (𝑝𝑜𝑡𝑎̂𝑟𝑛𝑖𝑐ℎ𝑖, 𝑝𝑜𝑟𝑢𝑚𝑏𝑒𝑖) sunt redate cu o mai mare finețe și fluiditate prin cusături precum cea „𝑖̂𝑛 𝑐𝑟𝑢𝑐𝑖𝑢𝑙𝑖𝑡̦𝑒” sau „𝑝𝑒 𝑓𝑖𝑟𝑒”.


𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 „𝑛𝑎̆𝑣𝑎̆𝑑𝑖𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖”, joaca dintre urzeală și bătătură permite crearea de alternanțe care sugerează zborul sau aripile stilizate în motive schematice.


Cercetările etnografice efectuate de-a lungul timpului scot în evidență o serie de concluzii relevante.


Transmisia transgenerațională privind studiile pe teren din zonele etnofolclorice confirmă că simbolul „𝑝𝑎̆𝑠𝑎̆𝑟𝑖𝑖-𝑠𝑢𝑓𝑙𝑒𝑡” s-a menținut cel mai bine în memoria femeilor vârstnice și a meșterilor populari care păstrează vechile tipare.


În Oltenia, cromatica devine mult mai bogată pe covoare, iar contururile avimorfe interacționează puternic cu motivul „𝐏𝐨𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐕𝐢𝐞𝐭̦𝐢𝐢”.


La nivelul comunităților rurale, se remarcă tendința de a adapta formele avimorfe tradiționale în funcție de noile materiale și preferințe cromatice, fără a pierde însă „𝑠𝑐ℎ𝑒𝑙𝑒𝑡𝑢𝑙” simbolic arhaic.


𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝑑𝑟. 𝐿𝑖𝑣𝑖𝑢 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑎𝑛𝑢, Roxana Mihaela Cernat, muzeografi Muzeul Olteniei, Secția Etnografie.


𝐅𝐨𝐭𝐨: Cercetare și documentare teren, 31.05.2026, comuna Gogoșu, Județul Dolj.


𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚: Petrescu, Paul, Motive decorative celebre, București, Editura Meridiane, 1971.
Antonescu, Romulus, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, București, 2009.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu