Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO

marți, 16 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea V

1. Ca arheolog te bucură orice descoperite pe care o faci. Fie că e vorba de o monedă de acum 2000 de ani, fie că este vorba despre un vas de 6000 de ani, sau de o piesă de podoabă de acum 150 de ani.

Fiecare obiect este valoros prin informația pe care o înmagazinează. Iar arheologii și istoricii au acest privilegiu de a ,,vorbi" cu obiectele și de a extrage de la ele informații care spun povești captivante.

Desigur, povestea devine mai interesantă când arheologului i se alătură și alți specialiști, cu competențe în domeniile antropologiei, fizicii, chimiei, biologiei, lingvisticii, etc.
Restauratorii au și ei un rol bine definit, pentru că prin priceperea lor readuc obiectele la un stadiu apropiat de cel în care erau utilizabile.

Din aceste motive arheologia este un domeniu fascinant. Pentru că în arheologie nu există rutină, ci o permanentă descoperire.

Oare ce poveste spun cele două ceșcuțe dacice din imagine, restaurare cu multă pricepere de colegul nostru Dumitru Bostan?

#archaeology #pottery #flowers #dacians #daci #antiquity #history #Romania

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. 2.100 de ani de istorie: O monedă descoperită în județul Sibiu, care ilustrează un luptător călare ce ține în mână capul unui inamic decapitat, expusă în centrul Sibiului.

2.100 de ani de istorie: O monedă descoperită în județul Sibiu, care ilustrează un luptător călare ce ține în mână capul unui inamic decapitat, expusă în centrul Sibiului.

Detalii: https://tinyurl.com/5d8kw66m

Sursa informațiilor Turnul Sfatului.

3. 2.100 de ani de istorie: O monedă descoperită în județul Sibiu, care ilustrează un luptător călare ce ține în mână capul unui inamic decapitat, expusă în centrul Sibiului

4. O descoperire arheologică remarcabilă a fost făcută în această perioadă la Băicoi, în cadrul cercetărilor desfășurate de specialiștii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

Începând cu a doua jumătate a lunii mai, arheologii muzeului investighează două movile funerare din epoca bronzului aflate în zona intersecției DN1 (DE 60) cu DJ 215, acolo unde urmează să fie realizată o importantă investiție rutieră.

Cercetările au debutat la tumulul cunoscut sub numele de „Movila Vulpii”, un impresionant monument funerar cu o înălțime de aproximativ 3,2 metri și un diametru de circa 65 de metri.

Rezultatele obținute până în prezent confirmă importanța deosebită a sitului: a fost descoperit un mormânt preistoric vechi de aproximativ 5.000 de ani, aparținând unui bărbat adult, înmormântat conform ritualurilor specifice comunităților Yamnaya.

Alături de defunct au fost depuse patru podoabe reprezentate de inele de buclă realizate din metale prețioase și semiprețioase, precum aurul, argintul și cuprul. Totodată, în mormânt a fost identificat și un bulgăre de ocru roșu, element caracteristic practicilor funerare din acea epocă, cu o puternică încărcătură simbolică.

O altă descoperire interesantă este o monedă emisă în secolul al IV-lea d.Hr. de împăratul Iulian Apostatul. Deocamdată, aceasta nu poate fi asociată cu o înmormântare aparținând acelei perioade, însă oferă noi perspective asupra istoriei locului.

Cercetările sunt în plină desfășurare, iar fiecare etapă aduce informații valoroase despre comunitățile care au locuit aceste meleaguri în urmă cu milenii. Vom reveni cu noi detalii pe măsură ce investigațiile arheologice vor avansa.

#Arheologie #Băicoi #Prahova #MuzeulJudeteanDeIstorieȘiArheologiePrahova #Patrimoniu #EpocaBronzului #Yamnaya

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

5. Muzeul Municipiului București anunță continuarea cercetărilor arheologice în situl Glina–Bălăceanca - VIDEO

Ne pregătim pentru șantierul arheologic din această vară inspirându-ne din experiențele campaniei precedente și având în vedere un moment cu valoare simbolică aparte: în 2026 se împlinesc 100 de ani de la primele cercetări desfășurate aici de marele arheolog Ion Nestor, începute la 31 august 1926.

Campania arheologică din acest an urmărește investigarea sistematică a vestigiilor descoperite anterior și obținerea unor noi informații privind locuirile preistorice și antice din această zonă.

Activitățile se desfășoară în cadrul proiectului de cercetare multidisciplinară „Preistoria de la porțile de sud-est ale Bucureștiului. Cercetări arheologice multidisciplinare în siturile preistorice de la Glina și Bălăceanca”, realizat de specialiști ai Muzeului Municipiului București, Universității din București, Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeului Național de Istorie a României, în colaborare cu Primăria Comunei Cernica.

Pe parcursul campaniei vor fi organizate vizite ghidate pentru public, ateliere și prezentări în aer liber, prin care ne propunem să aducem mai aproape de comunitate istoria fascinantă a acestui loc.

📍 Locație: hotarul dintre Glina și Bălăceanca (spre râul Dâmbovița)
📅 Perioadă estimativă: 29 iunie – 24 iulie 2026
📣 Detalii suplimentare vor fi comunicate pe site-ul Muzeului Municipiului București și pe canalele noastre de socializare.

Vă invităm să urmăriți desfășurarea cercetărilor și să redescoperim împreună o parte din patrimoniul arheologic al regiunii București–Ilfov!

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

6. Recunosc, mi-a fost greu să aleg cu ce tezaur să încep această serie dedicată marilor descoperiri de tezaure de pe teritoriul României.

Prima alegere ar fi fost, fără îndoială, celebrul coif de la Coțofenești. Sau poate spectaculosul tezaur princiar de la Agighiol. Sunt artefacte cunoscute și impresionante, nu?

Dar apoi m-am gândit la altceva.

La acele tezaure despre care publicul larg a auzit prea puțin sau chiar deloc. Descoperiri care nu au ajuns pe primele pagini ale manualelor de istorie, dar care au schimbat profund destinul patrimoniului românesc. Comori care au declanșat o adevărată febră a aurului în Munții Orăștiei și au influențat decisiv piața antichităților, traficul ilegal de artefacte și chiar modul în care privim astăzi patrimoniul arheologic.

Aceasta este povestea "Comorii lui Burelu": tezaurul dacic care a declanșat febra aurului la Sarmizegetusa Regia
Povestea care a schimbat pentru totdeauna soarta Munților Orăștiei. Cum a devenit Sarmizegetusa Regia „El Dorado-ul” căutătorilor de comori.

„Comoara lui Burelu” reprezintă unul dintre cele mai mari tezaure dacice descoperite de braconieri, format din peste 2.440 de monede din aur masiv tip Koson (dintr-un total de 3.000 estimate).

În anul 1996, o veste avea să se răspândească rapid din sat în sat, apoi în toată țara: undeva, în ținutul cetăților dacice, fusese descoperit un tezaur uriaș de monede din aur. De atunci, nimic nu a mai fost la fel.

Legenda a intrat în folclorul local sub numele de „comoara lui Burelu”.

Potrivit uneia dintre variantele poveștii, Adam Neag, un bătrân din satul Târsa-Luncani, ar fi descoperit sute de monede de aur de tip Koson și le-ar fi ascuns în podul casei sale. Înainte de moartea sa, în ianuarie 1996, le-ar fi dezvăluit existența ginerilor săi. Aceștia ar fi încercat ulterior să vândă o parte dintre monede muzeelor din România, iar vestea existenței aurului dacilor s-a răspândit cu repeziciune.

Conform documentelor judiciare, în august 1996, o echipă de braconieri arheologici formată din Grecu Șofron, cunoscut sub porecla de „Burelu”, nepotul său Liviu Pricăjan și Dionisie Drăgoiu, supranumit „Francezul”, ar fi localizat și dezgropat un tezaur uriaș în zona Dealului Muncelului, în apropierea capitalei dacilor. Acesta a fost „Tezaurul de la Fagii lui Bodea”.

Într-un vas îngropat – descris de martori drept o adevărată „căldare” cu aur – s-ar fi aflat aproximativ 3.000 de monede Koson. Unele estimări vorbesc chiar despre 4.000 de piese. Greutatea totală a tezaurului ar fi fost de aproximativ 25 de kilograme de aur.

Potrivit procurorilor, comoara a fost împărțită în mod egal între cei trei descoperitori, fiecare primind aproximativ 1.000 de monede.

Aurul a început apoi să circule pe piața neagră din România și din străinătate.

Din cele aproximativ 3.000 de monede, autoritățile au reușit să recupereze doar 558. Restul au dispărut.

Unele au ajuns în colecții private. Altele au fost vândute peste hotare. Mii de kosoni sunt căutați și astăzi.

Tezaurul a fost inclus în baza de date INTERPOL și figurează pe lista obiectelor culturale furate publicată de Poliția Română. În prezent, sunt urmărite internațional 2.440 de monede Koson provenite din descoperirea din 1996.

Ancheta a arătat că o parte dintre monede au ajuns la instituții din România, inclusiv la Banca Națională a României și la muzee din București, Deva și Cluj-Napoca. Alte loturi au trecut granița, iar unele au fost recuperate ulterior de autoritățile din Ungaria.
Dar poate cea mai surprinzătoare rămâne versiunea lui Burelu însuși: „E aur în munții ăștia și e pus cu blestem. Degeaba îl ia omul și degeaba se bucură, că mai mari necazuri vin. Mai bine să îl lași acolo unde îl vezi.”

După 1996, febra aurului dacilor a cuprins Munții Orăștiei.
Zeci de grupări de braconaj arheologic au început să scotocească dealurile din jurul Sarmizegetusei Regia. Anchetatorii au arătat că în aceste rețele au fost implicați nu doar căutători de comori, ci și persoane cu influență, foști polițiști, foști ofițeri ai Securității și funcționari publici.

Iar marile descoperiri abia începeau și continuă și astăzi.

Dacă ați fi găsit o astfel de comoară, ați fi predat-o statului sau ați fi păstrat secretul?

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

7. Ștanța cu care dacii băteau monedă acum 2.000 de ani la Tilișca, expusă în premieră în centrul Sibiului

8. PE PĂMÂNT ȘI PE APĂ: LOCUITORII DELTEI DUNĂRII ACUM 6500 DE ANI

Eveniment cultural de excepție la Muzeul Județean Ialomița

Joi, 11 iunie, ora 11:00, vă invităm la vernisajul expoziției:

PE PĂMÂNT ȘI PE APĂ: LOCUITORII DELTEI DUNĂRII ACUM 6500 DE ANI

Cum arăta Delta Dunării acum șase milenii și jumătate? Cine erau oamenii care trăiau la granița dintre uscat și apă și cum s-au adaptat schimbărilor de mediu ale vremii?

Expoziția propune o fascinantă incursiune în universul comunităților eneolitice care au locuit acest spațiu aflat într-o continuă transformare, reconstituind un peisaj dispărut și readucând la viață povestea relației dintre om și natură. Prin intermediul cercetărilor arheologice și geografice recente, vizitatorii vor descoperi modul în care aceste comunități au valorificat resursele Deltei și au făcut față provocărilor climatice ale epocii.

Expoziția este organizată de Institutul Francez din România, Consiliul Județean Tulcea, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Consiliul Județean Ialomița și Muzeul Județean Ialomița.

Evenimentul se înscrie în seria de manifestări organizate pe întregul continent cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei, sărbătorite la sfârșitul acestei săptămâni.

Vă așteptăm să descoperim împreună o pagină spectaculoasă din istoria veche a spațiului dunărean!

#MuzeulJudeteanIalomita #DeltaDunarii #Arheologie #Patrimoniu #Istorie #Eneolitic #Expozitie #Cultura #Ialomita #Tulcea #InstitutulFrancez #DescoperaIstoria #UrmaritoriiPaginii

Sursa informațiilor Muzeul Județean Ialomița.

9. O incursiune în Delta Dunării de acum 6500 de ani, la Muzeul Județean Ialomița

Muzeul Județean Ialomița s-a alăturat și în acest an demersului cultural desfășurat sub egida „Zilele Europene ale Arheologiei”, marcate pe întreg continental în perioada 12 – 14 iunie, cu vernisajul expoziției „Pe pământ și pe apă: locuitorii Deltei Dunării acum 6500 de ani”, un proiect ce valorifică rezultatele unor cercetări arheologice interdisciplinare desfășurate în situl eneolitic Taraschina, din Delta Dunării.

Expoziția invită publicul să descopere modul de viață al comunităților care au locuit acest spațiu în urmă cu aproximativ șase milenii și jumătate, într-o perioadă marcată de transformări importante ale mediului. Pe baza cercetărilor arheologice, geologice și paleoecologice realizate de specialiști români și francezi, sunt reconstituite peisajele Deltei preistorice, organizarea așezărilor umane, practicile economice și strategiile prin care aceste comunități s-au adaptat schimbărilor produse de evoluția mediului natural.

Realizată de Institutul Francez din România, Consiliul Județean Tulcea, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Consiliul Județean Ialomița și Muzeul Județean Ialomița, expoziția aduce în prim-plan una dintre cele mai importante cercetări dedicate începuturilor locuirii umane în Delta Dunării.

Dr. Cristian Leonard Micu, directorul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, a subliniat importanța descoperirilor realizate pe situl arheologic de la Taraschina: „Delta Dunării este privită astăzi ca o mare minune a naturii, însă cercetările noastre arată că istoria acestui spațiu este mult mai complexă. Studiind comunitățile care au trăit aici acum 6500 de ani, am înțeles mai bine felul în care oamenii s-au adaptat transformărilor mediului și au valorificat oportunitățile oferite de acesta. Este o cercetare care vorbește nu doar despre trecut, ci și despre provocările pe care le avem astăzi în relația dintre om și natură.”

Dr. Florin Vlad, managerul Muzeului Județean Ialomița, a evidențiat importanța colaborării dintre instituțiile partenere și rolul muzeelor în promovarea cercetării științifice: „Pentru Muzeul Județean Ialomița, găzduirea acestei expoziții reprezintă o oportunitate de a aduce în fața publicului rezultatele unor cercetări de anvergură internațională. Suntem onorați să fim parteneri într-un proiect care pune în valoare cele mai vechi dovezi ale locuirii umane din Delta Dunării și care demonstrează cât de importantă este colaborarea dintre instituțiile de cercetare și muzee pentru cunoașterea și promovarea patrimoniului cultural.”

Expoziția poate fi vizitată la Muzeul Județean Ialomița până la sfârșitul lunii noiembrie a acestui an.

#ZileleEuropeneAleArheologiei #EuropeanArchaeologyDays #Taraschina #DeltaDunarii #Arheologie #Patrimoniu #MuzeulJudeteanIalomita #ICEMTulcea #Istorie #Cultura

Sursa informațiilor Muzeul Județean Ialomița.

10. 𝐕𝐄𝐑𝐍𝐈𝐒𝐀𝐉𝐔𝐋 𝐌𝐈𝐂𝐑𝐎-𝐄𝐗𝐏𝐎𝐙𝐈𝐓̦𝐈𝐄𝐈 „𝐑𝐄𝐂𝐔𝐏𝐄𝐑𝐀𝐑𝐄𝐀 𝐓𝐑𝐄𝐂𝐔𝐓𝐔𝐋𝐔𝐈. 𝐔𝐍 𝐍𝐎𝐔 𝐂𝐀𝐙 𝐃𝐄 𝐒𝐔𝐂𝐂𝐄𝐒 𝐏𝐑𝐈𝐕𝐈𝐍𝐃 𝐏𝐀𝐓𝐑𝐈𝐌𝐎𝐍𝐈𝐔𝐋 𝐂𝐔𝐋𝐓𝐔𝐑𝐀𝐋 𝐍𝐀𝐓̦𝐈𝐎𝐍𝐀𝐋 𝐀𝐋 𝐑𝐎𝐌𝐀̂𝐍𝐈𝐄𝐈 – 𝟑 𝐁𝐑𝐀̆𝐓̦𝐀̆𝐑𝐈 𝐏𝐑𝐄𝐈𝐒𝐓𝐎𝐑𝐈𝐂𝐄 𝐃𝐈𝐍 𝐀𝐔𝐑”

Astăzi, cu începere de la ora 14.00, în expoziția Lapidarium, va avea loc 𝐯𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 micro-expoziției „Recuperarea trecutului. Un nou caz de succes privind patrimoniul cultural național al României – 3 brățări preistorice din aur”, organizat în cadrul seriei „Exponatul lunii”.

Cu acest prilej va fi organizată și o 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐚̆ având ca temă acest caz de cooperare la nivel european pentru repatrierea în România a acestor bunuri arheologice. La conferința de presă vor participa reprezentanți ai Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale, ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și ai Ministerului Culturii.

Acest caz prin care s-a reușit recuperarea celor trei artefacte din metal prețios aparținând patrimoniului cultural al României a început în vara anului 2020, atunci când un cercetător din cadrul CNRS – Centre national de la recherche scientifique (Franța) și un profesor universitar din cadrul Universității Libere din Bruxelles (Belgia) au sesizat Poliția Belgiană cu privire la două dintre obiectele scoase la licitație de HVMC – Hôtel des Ventes de Monte-Carlo. De la bun început proveniența acestora era suspectă, ținând cont de informațiile prezentate în catalogul casei de licitație. Ulterior, a început cooperarea dintre autoritățile române și cele belgiene cu instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional.

Având o greutate însemnată (fiecare peste 200 grame de aur) și caracterizate prin detalii stilistice aparte, cele trei brățări masive sunt așa-numite bunuri de prestigiu (însemne de prestigiu / statut social însemnat), ce au făcut – cel mai probabil – parte dintr-o depunere preistorică votivă (rituală). Numărul unor asemenea artefacte cunoscute pe întreg continentul european este foarte redus, mai exact sub 30 de exemplare cu caracteristici relativ similare.

Acestea se datează la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. Literatura de specialitate documentează în chip variat faptul că în perioada bronzului mijlociu / târziu a existat un schimb de materii prime (în special aur) și bunuri de prestigiu (arme, bijuterii) între Europa Centrală și cea de Nord (dar nu numai), însă regiunea de proveniență a celor trei piese de podoabă din această expoziție este în mod cert definită de arealul vestic al arcului carpatic, mai exact zona de NV României – regiunile Crișana, Maramureș și Transilvania.

Aceste obiecte arheologice sunt o dovadă a extraordinarei măiestrii a aurarilor preistorici și reprezintă o descoperire excepțională pentru perioada târzie a epocii bronzului pentru terioriul actual al țării noastre.

Micro-expoziția, al cărei curator este dr. Corina Borș, cercetător științific și arheolog, va putea fi vizitată în perioada 12 iunie – 12 iulie 2026, de miercuri până duminică, între orele 10.00 - 18.00.

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

263. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

marți, 16 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea V

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete