Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea VI

 1. Neamț/Descoperire arheologică de senzație: cimitir 'nemțesc' descoperit la Târgu Neamț de cercetători germani

2. Topoare din depozitul de bronzuri de la Drajna de Jos (com. Drajna, jud. Prahova), expuse la Muzeul Național de Istorie a României. 

 

Descoperit în două etape, în 1914 și 1916, cu ocazia săpării unei gropi de extragere a lutului într-un punct situat „lângă drumul văii”, pe malul stâng al Teleajenului, depozitul de la Drajna de Jos este unul din contextele semnificative ale perioadei târzii a epocii bronzului (a doua jumătate a mileniului al II-lea a.Chr.) atât prin numărul mare de obiecte din componență (peste 240 în momentul descoperirii), cât și prin diversitatea stilistică a acestora: celturi, seceri, topoare cu gaura de înmănușare transversală, fragmente de spade, vârfuri de lance. 

Dintre acestea pot fi vizionate în expoziția Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, organizată în holul central al muzeului, patru topoare cu gaură de înmănușare transversală: un topor cu ceafa prelungită, un „topor-ciocan” și două topoare cu disc. Prin decorul lor, topoarele cu disc aparțin aceleiași comunități stilistice împreună cu un alt obiect din componența depozitului, și anume un sceptru cu „tăiș” rulat. Aceste obiecte de prestigiu pun în relație contextul acumulării și depunerii bronzurilor de la Drajna de Jos cu diferite spații geografice. 

Topoarele cu disc fac trimitere la bazinul superior al Tisei, zona în care se concentrează cele mai multe piese de acest tip. Sceptrul și fragmentul de spadă miceniană din componența depozitului trasează relații cu spațiul balcanic și egeean. Semnificativ pentru ilustrarea dinamicii relațiilor supra-regionale din perioada târzie a epocii bronzului este faptul că un sceptru de piatră asemănător piesei de bronz din depozitul de la Drajna de Jos a fost descoperit în inventarul bogat al unei nave naufragiate la Uluburun, în apropierea coastei sudice a Turciei.

Dispunerea secerilor în cerc și a vârfurilor de lance în centru, așa cum este consemnată în povestea descoperirii depozitului, ar reflecta o estetică a depunerii pieselor în pământ (probabil, cândva în secolul al XIII-lea a.Chr.) care accentuează intenționalitatea acestui act, cu o semnificație simbolică.

Informație științificăꓽ dr. Sorin Oanță-Marghitu, MNIR.

Mai multe detalii despre expoziție, program de vizitare și bilete sunt disponibile pe site-ul muzeului https://www.mnir.ro/.../capodopere-din-patrimoniul.../.

Vă așteptăm în vizită!

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

3. Cameea „Orghidan” – „Marea camee a României” – poate fi admirată la #MNIR, în expoziția Tezaur Istoric.

 

Cameea „Orghidan”, cunoscută și sub numele de “Marea camee a României”, prezintă o decorație concentrată pe reprezentarea siluetelor a doi vulturi, cu aripile desfăcute, care susțin un bust masculin cu barbă și cu coroană de lauri și un bust feminin, redat cu capul acoperit de un văl și cu diademă. Cele două personaje sunt redate în profil, față în față. 

Între cele două personaje este reprezentată, cu dimensiuni modeste, Palladium, iar în registrul inferior al piesei este sculptată o ghirlandă. 

Interpretarea reprezentărilor și, implicit, datarea cameei “Orghidan” (după numele primului său proprietar - ing. Constantin Orghidan), rămân în continuare un subiect deschis dezbaterilor științifice.
Scena gravată pe această camee este o apoteoză, ceea ce înseamnă o solemnitate prin care un împărat era zeificat. Cel mai probabil, împăratul reprezentat este Caracalla, iar figura feminină este atribuită mamei sale, împărăteasa Iulia Domna. 

Piesele gravate cu portrete imperiale, lucrate în pietre prețioase și semiprețioase, de o mare valoare artistică, erau folosite de către împărații romani drept un mijloc de demonstrare a puterii lor politice, legitimând astfel propriul lor drept de a guverna, și chiar de a împrumuta imagini divine pentru a se face asemănători cu divinitățile importante ale Antichității. 

Aceste piese deosebite erau expuse în Tezaurul roman imperial care conținea cantități considerabile de aur, argint și obiecte prețioase. Inițial tezaurul era depozitat în Templul lui Saturn din Forul roman de la Roma. În perioada de instabilitate politică au fost alese alte locuri și metode pentru a asigura securitatea lor. Aceste locuri erau Templul Concordiei, Templul zeiței Vesta, amândouă amplasate în Forul roman și reședințele imperiale de pe Palatin.
Glosar

Palladium = statuie sacră a zeiței Pallas (identificată de greci cu Athena și de romani cu Minerva), adusă de la Troia și amplasată în Templul zeiței Vesta de la Roma. Această divinitate era strâns legată de destinul etern al orașului. 

Datare: prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr. (dinastia Severilor).
Locul descoperirii: necunoscut.
Date tehnice:
Aur, sardonix indian cu straturi neregulate.
Greutate=899,47 g.
Lungime=175 mm; lățime=136 mm; grosime=42 mm. 

Vă invităm să o descoperiți!

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

4. Descoperire rară în inima Tomisului: ce ascundeau mormintele romane de sub un șantier din Constanța

5. Oare de ce se puneau vase în morminte în epoca bronzului?

Imagine: scanare 3D by Vatrion
Model digital: https://sketchfab.com/.../ceasca-cup...

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din ultimul timp, din vecinătatea orașului Târgu Neamț, dar și de pe teritoriul județului Neamț, a fost realizată în toamna anului trecut, pe traseul viitoarei autostrăzi A8.

RO> Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din ultimul timp, din vecinătatea orașului Târgu Neamț, dar și de pe teritoriul județului Neamț, a fost realizată în toamna anului trecut, pe traseul viitoarei autostrăzi A8.

În unul din siturile cercetate a fost descoperită o adevărată raritate arheologică pentru zona subcarpatică, respectiv un mormânt vechi de aprox. 4500 de ani, atribuit culturii Yamnaya.
Cultura Yamnaya a dominat, în perioada timpurie a epocii bronzului, o bună parte din zona de nord a Mării Negre, de unde s-a extins apoi spre vest, cuprinzând estul României, Transilvania, sudul României și o parte din Câmpia Panonică.

O caracteristică a acestor morminte o constituie prezența ocrului, care este un mineral de culoare roșie-cărămizie, ce era presărat peste defunct, în momentul înhumării. 

Cercetarea arheologică a fost posibilă pentru că am lucrat cu o echipă tare faină de tineri, harnici și determinați, masteranzi, doctoranzi și angajați ai Vanderlay Arheo SRL: Sebastian Drob, Vladimir Iamandi, Emanuel Azoiței, Vlăduț Burlacu. Și le mulțumesc că au avut încredere să lucreze cu mine.

ENG>One of the most remarkable archaeological discoveries in recent times, made in the vicinity of Târgu Neamț and throughout Neamț County, took place last fall along the route of the future A8 highway.

At one of the sites investigated, a true archaeological rarity for the Subcarpathian region was discovered: a grave dating back approximately 4,500 years, attributed to the Yamnaya culture.
During the Early Bronze Age, the Yamnaya culture dominated much of the northern Black Sea region, from where it then expanded westward, encompassing eastern Romania, Transylvania, southern Romania, and part of the Pannonian Plain.

A characteristic feature of these graves is the presence of ochre, a reddish-brown mineral that was sprinkled over the deceased at the time of burial. 

The archaeological research was made possible because I worked with a really great team of young, hardworking, and determined individuals—master’s students, doctoral candidates, and employees of Vanderlay Arheo SRL: Sebastian Drob, Vladimir Iamandi, Emanuel Azoiței, and Vlăduț Burlacu. And I thank them for trusting me enough to work with me.


#archaeology #prehistory #yamnaya #grave #heritage #amazing #Neamț #museum #team

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Ce se afla în depozitul de arme al taberei auxiliare de la Călugăreni?

 

La această întrebare am încercat să găsim un răspuns încă din anul 2017, când am cercetat depozitul situat pe latura sudică a clădirii comandamentului. Chiar atunci a fost descoperit un număr considerabil de vârfuri de săgeți, al căror număr a continuat să crească ulterior, odată cu cercetarea depozitului aflat pe latura nordică a clădirii.

Prezența acestora, împreună cu alte obiecte din os legate de tirul cu arcul, demonstrează clar că unitatea staționată aici, cohors I Augusta Ituraeorum, era specializată în acest tip de luptă.

În cadrul săpăturilor planificate am continuat cercetările începute în 2017, aprofundând cunoștințele noastre despre depozitul respectiv. La fel ca în cazul săpăturilor anterioare, în partea încă neexcavată a depozitului a fost identificat un strat gros de arsură, care poate fi pus în legătură cu distrugerea clădirii.

Din acest strat a provenit un material arheologic extrem de bogat: pe lângă vârfurile de săgeți, au fost descoperite aplice, solzi dintr-o armură și alte obiecte.

Mik voltak a mikházi római segédcsapattábor fegyverraktárában?

Erre a kérdésre már 2017-ben igyekeztünk választ találni, amikor feltártuk a parancsnoksági épület déli oldalán található raktárt. Már ekkor jelentős mennyiségű nyílhegy került elő, amelyek száma később tovább gyarapodott, amikor az épület északi oldalán fekvő raktárt is feltártuk.

Jelenlétük, a további, íjászathoz köthető csonttárgyakkal együtt, egyértelműen bizonyítja, hogy az itt állomásozó egység, a cohors I Augusta Ituraeorum az ilyen jellegű hadviselésre volt szakosodva.

Az idei tervásatás során a 2017-ben megkezdett kutatásokat folytattuk, tovább mélyítve ismereteinket a kérdéses raktárról. A korábbi ásatásokhoz hasonlóan a raktár még fel nem tárt részében egy vastag égésréteget azonosítottunk, amely feltehetően az épület pusztulásával hozható összefüggésbe.

Ebből a rétegből rendkívül gazdag leletanyag került elő: a nyílhegyeken kívül övveretek, pikkelypáncél-darabok és egyéb tárgyak is napvilágra kerültek.

#LimesPark#Arheologie#Calugareni

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

 

8. Roman Arrows from Călugăreni / Mikháza: A Typological Approach

 

9. 𝑵𝒂̆𝒔𝒄𝒖𝒕𝒂̆ 𝒅𝒊𝒏 𝒇𝒐𝒄: 𝒑𝒐𝒗𝒆𝒔𝒕𝒆𝒂 𝒔𝒕𝒊𝒄𝒍𝒆𝒊 𝒊̂𝒏 𝑨𝒏𝒕𝒊𝒄𝒉𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆

 

 

Născută din foc, nisip și priceperea omului, sticla a fost una dintre cele mai fascinante descoperiri ale Antichității. Transparentă, fragilă și totodată surprinzător de rezistentă, ea a schimbat felul în care oamenii au privit obiectele din jurul lor, transformând utilul în artă.

 
𝐕𝐚𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐢𝐜𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞, 𝐝𝐚𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐈𝐈–𝐈𝐕 𝐩. 𝐂𝐡𝐫., 𝐢𝐥𝐮𝐬𝐭𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐯𝐢𝐚𝐭̦𝐚 𝐝𝐞 𝐳𝐢 𝐜𝐮 𝐳𝐢 𝐚 𝐥𝐮𝐦𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐞: păstrau parfumuri rare, uleiuri prețioase sau lichide folosite în gospodărie. Uneori, aceste obiecte treceau dincolo de viață, fiind așezate în morminte ca ofrande, purtând cu ele gesturi, credințe și amintiri. Formele lor, adesea inspirate din ceramica vremii, spun povestea unei lumi în care tradiția și inovația se întâlneau.

 
Modelată la temperaturi înalte, prin tehnica suflării, sticla prindea forme delicate în mâinile meșterilor, iar acest meșteșug, păstrat mult timp ca un secret, a dat naștere unor obiecte de o rafinată eleganță.

 
În 𝑆𝑎𝑙𝑎 𝐶𝑎𝑠𝑡𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛, în cadrul expoziției #RedescoperăIstoria, câteva dintre aceste 𝐯𝐚𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐢𝐜𝐥𝐚̆ își spun povestea peste veacuri. Unguentarii supli, destinați parfumurilor, cănile cu toarte decorate sau vasele cu forme armonioase păstrează încă urmele unei estetici echilibrate și ale unei tehnologii avansate.

 
Cu reflexe verzui sau nuanțe discrete, fiecare piesă vorbește despre gustul pentru frumos și despre viața cotidiană a epocii romane, în care obiectele nu erau doar utile, ci și purtătoare de sens.

 
Astăzi, ele ne invită să privim dincolo de materie și să descoperim o lume în care focul, îndemânarea și imaginația au dat naștere transparenței.

 
𝑬𝒙𝒑𝒐𝒛𝒊𝒕̦𝒊𝒂 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒇𝒊 𝒗𝒊𝒛𝒊𝒕𝒂𝒕𝒂̆ 𝒍𝒂 𝑺𝒆𝒄𝒕̦𝒊𝒂 𝒅𝒆 𝑰𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒆-𝑨𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒆 𝒂 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝑶𝒍𝒕𝒆𝒏𝒊𝒆𝒊 𝑪𝒓𝒂𝒊𝒐𝒗𝒂.

 
Bibliografie: Dorel Bondoc, „𝐶𝑎̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑣𝑎𝑠𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑖𝑐𝑙𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̧𝑖𝑎 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖 𝐶𝑟𝑎𝑖𝑜𝑣𝑎”, în Oltenia. Studii şi comunicări. Arheologie şi Istorie Veche, vol. XVI, Muzeul Olteniei Craiova, 2008.

 
𝑻𝒆𝒙𝒕/ 𝑨𝒇𝒊𝒔̦: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.

 

 
#MuzeulOlteniei #RedescoperaIstoria #CastrulRoman #IstorieRomana #Arheologie #Patrimoniu #PovestiDinTrecut #IstorieVie #Craiova

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

 

10. 𝐈̂𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐮𝐢𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢: 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐜𝐚𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐢𝐬𝐭𝐫𝐞𝐭̦

 

 

𝐀𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟏𝟗𝟖𝟑. Soare necruțător, pământ fierbinte, praf, liniște, luciul lacului strălucind în căldura dogoritoare și începutul unei cercetări arheologice care avea să dureze peste două decenii.

Fotografiile de față și articolul publicat în ziarul craiovean 𝐼̂𝑛𝑎𝑖𝑛𝑡𝑒 (𝟏𝟑 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟖𝟑) documentează prima campanie de săpături arheologice din zona lacului Bistreț, județul Dolj — începutul unui șantier care, sub coordonarea dr. 𝐈𝐨𝐧 𝐌𝐨𝐭𝐳𝐨𝐢-𝐂𝐡𝐢𝐜𝐢𝐝𝐞𝐚𝐧𝐮 (𝟏𝟗𝟒𝟑–𝟐𝟎𝟏𝟔), cercetător al 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 „𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐏𝐚̂𝐫𝐯𝐚𝐧” 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, avea să continue până în 𝟐𝟎𝟎𝟔, la aceste cercetări colaborând, de-a lungul timpului, și specialiști ai 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢.

În imagini îl regăsim pe regretatul 𝐈𝐨𝐧 𝐌𝐨𝐭𝐳𝐨𝐢-𝐂𝐡𝐢𝐜𝐢𝐝𝐞𝐚𝐧𝐮 , alături de studenții Facultății de Istorie din București — 𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐁𝐚̆𝐥𝐭𝐚̆𝐭̦𝐞𝐚𝐧𝐮 și 𝐃𝐚𝐧𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐜𝐮 - precum și de elevi localnici participanți la săpături. Sunt surprinse secvențe dintr-o periegheză, desenul atent al unui complex arheologic, aspecte de săpătură și din tabăra arheologică — imagini simple în aparență, dar prețioase astăzi pentru memoria cercetării.

Aceste fotografii nu documentează doar un șantier. Ele păstrează atmosfera unei veri fierbinți de pe malul lacului Bistreț: corturile arheologilor, lumina aspră a soarelui, praful câmpiei dunărene, pescarii ieșind în fiecare dimineață cu bărcile și năvoadele pe apa lacului, în timp ce cormoranii și pelicanii dădeau ocol luciului bălții și șantierului arheologic.

Fotografiile 1–8 provin din albumul foto omagial „ 𝐁𝐢𝐬𝐭𝐫𝐞𝐭̦ – 𝟔𝟎𝟎. 𝟏𝟑𝟖𝟓–𝟏𝟗𝟖𝟓”, aflat în colecțiile 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 și realizat de 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐚𝐦𝐢𝐫𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐟𝐥𝐨𝐭𝐢𝐥𝐚̆ (𝐫𝐭𝐫) 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐂𝐡𝐢𝐫𝐢𝐭̦𝐚̆ (𝟏𝟗𝟏𝟒–𝟐𝟎𝟏𝟖), fiu al Bistrețului, veteran de război, fost prizonier în URSS și pasionat cercetător al istoriei locurilor natale, legat printr-o trainică prietenie de Ion Motzoi-Chicideanu. Articolul din presa vremii păstrează, la rândul său, ecoul public al acelui început.

Pentru toți cei care au avut privilegiul să participe la săpăturile de la Bistreț alături de Ion Motzoi-Chicideanu, aceste lucruri au rămas mai mult decât simple amintiri de șantier dintr-o vară fierbinte. Ele sunt parte a unei experiențe care i-a format nu doar ca arheologi, ci și ca oameni.

𝐈𝐚𝐫 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧, 𝐥𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮, 𝐢̂𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐮𝐢𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢.
Material realizat de: 𝐝𝐫. 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐁𝐚̂𝐬𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮, muzeograf, Secția de Istorie-Arheologie, Muzeul Olteniei.

𝐄𝐱𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐟𝐨𝐭𝐨:
𝐹𝑜𝑡𝑜 1 – Ion Motzoi-Chicideanu realizând desenul unui complex arheologic. În picioare, lângă el, studenta Dana Marcu și doi elevi localnici participanți la săpături.

𝐹𝑜𝑡𝑜 2 – Aspect general de săpătură.

𝐹𝑜𝑡𝑜 3 – Ion Motzoi-Chicideanu (dreapta), alături de studenții Adrian Băltățeanu și Dana Marcu și de unul dintre elevii participanți la săpături, în timpul unei periegheze pe grindurile din jurul lacului Bistreț.

𝐹𝑜𝑡𝑜 4 – Ion Motzoi-Chicideanu (dreapta), alături de studenta Dana Marcu (stânga) și de unul dintre elevii participanți la săpături, analizând materiale ceramice în timpul unei periegheze pe grindurile din jurul lacului Bistreț.

𝐹𝑜𝑡𝑜 5 – Studenții Adrian Băltățeanu și Dana Marcu, împreună cu Mihai Chiriță și unul dintre elevii participanți la săpături, în timpul unei periegheze pe grindurile din jurul lacului Bistreț.

𝐹𝑜𝑡𝑜 6 – Pregătirea mesei de prânz în tabăra arheologică.

𝐹𝑜𝑡𝑜 7 – Ion Motzoi-Chicideanu (stânga), alături de studenții Adrian Băltățeanu și Dana Marcu, în tabăra arheologică.

𝐹𝑜𝑡𝑜 8 – Mihai Chiriță, autorul albumului foto, în tinerețe, în uniformă de ofițer al marinei române.

𝐹𝑜𝑡𝑜 9 – Articol de popularizare a șantierului arheologic de la Bistreț, apărut în ziarul 𝐼̂𝑛𝑎𝑖𝑛𝑡𝑒 (𝟏𝟑 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟖𝟑).

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

 

11. Vâlcea: O așezare de tip Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperită în apropierea castrului roman Buridava

 

12. Arheologii vâlceni Ion Tuțulescu și Carol Terteci au prezentat descoperirea istorică de la Căzănești în fața Academiei Române

 

13. Am publicat articolul despre cercetările arheologice de la Cristești - Megjelent a cikk a maroskeresztúri régészeti feltárásról 

 

 

Cercetările arheologice preventive desfășurate în această perioadă la Cristești continuă să ofere informații valoroase despre comunitatea care a trăit aici în epoca romană, în apropierea unei unități militare staționate în zonă. 

 
Descoperirile recente contribuie la o mai bună înțelegere a organizării spațiului funerar al așezării și a contextului istoric al sitului, unul cunoscut de mult timp în cercetarea arheologică a provinciei romane Dacia. 

 
În articolul publicat pe site prezentăm primele interpretări ale descoperirilor, contextul arheologic și importanța lor pentru cercetarea istoriei locale. 

 
A Maroskeresztúron jelenleg zajló megelőző régészeti feltárások további értékes adatokat szolgáltatnak a római korban itt élt közösségről, amely a térségben állomásozó katonai egység közelében telepedett meg.

A legújabb felfedezések hozzájárulnak a római Dacia tartomány kutatásában már régóta ismert település temetkezési terének és a lelőhely történeti összefüggéseinek pontosabb megismeréséhez. 

 
A honlapunkon megjelent cikkben bemutatjuk a feltárt leletek első értelmezéseit, régészeti kontextusát, valamint azok jelentőségét a helyi történelem kutatása szempontjából. 

 

 

#arheologie #MuzeulJudeteanMures #Cristești #régészet #MarosMegyeiMúzeum #Maroskeresztúr

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

 

14. Descoperire arheologică importantă la Cristești: un cimitir roman din secolele II–III p.Chr.

 

15. Jelentős régészeti felfedezés Maroskeresztúron: 2–3. századi római temető került napvilágra

 

16. 𝐀𝐦𝐟𝐢𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̗𝐢 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐠𝐥𝐚𝐝𝐢𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢. 𝐕𝐞𝐝𝐞𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐞𝐧𝐞𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐞

 

În urmă cu 1800 de ani, începând cu luna martie, cetățenii Tomisului se adunau să asiste la cele mai importante spectacole ale cetății: jocurile de gladiatori. În secolele II-III d.Hr., instituţia gladiatorului avea un regim cu totul special. Plebea imperiului, fie ea de la Roma sau din provincii, își dorea cu ardoare „pâine şi circ” şi aştepta cu nerăbdare toate festivalurile şi spectacolele prevăzute în calendarul religios roman. Serbările cultului imperial - în cinstea caesarului şi a familiei sale, celebrarea diverselor zeităţi, schimbarea anotimpurilor - toate acestea erau prilej de organizare de jocuri. 

Gladiatorii erau vedete comparabile cu starurile din fotbalul actual. Bineînţeles, un campion de la Tomis nu putea fi comparat cu unul de la Roma sau Capua, dar, pe plan regional, se bucura de o mare popularitate. În perioada imperială romană, tot mai mulți luptători erau oameni liberi, intrați de bunăvoie în această profesie pentru a dobândi avere, faimă și statut. Înfruntările erau supravegheate de un arbitru, aveau reguli stricte și nu se încheiau mereu cu moartea învinsului, ci cu declararea înfrângerii sale. Uneori însă, autoritățile puteau decide ca o luptă să fie sine missione, fără iertare, și atunci finalul era clar: învinsul unei confruntări trebuia să moară!

Adevărate sărbători ale cetății, luptele de la Tomis aveau loc în Amfiteatrul ale cărui ruine au fost identificate pe țărmul estic al orașului vechi, în zona Esplanada-Modern, lângă Poarta cea Mare a cetății. 

Descoperit în 1989, cu ocazia construirii unui hotel, edificiul s-a păstrat parţial, iar în prezent se află în stare de conservare, nefiind inclus în circuitul turistic. Specialiştii care au cercetat situl arheologic au stabilit că edificiul a funcţionat până în sec. IV d.Hr., când peste el a fost ridicată o basilică creştină.

Era un amfiteatru de dimensiune medie, cel mai probabil elipsoidal, de aproximativ 100 de metri lungime, lat de circa 80 şi cu o arenă de aproximativ 60 pe 30 metri. În ceea ce priveşte înălţimea sa, una dintre ipotezele plauzibile indică valori de 20-25 de metri. Perioada sa de glorie, dovedită şi susţinută de vestigiile descoperite, a fost în secolele II şi III d.Hr. Foarte probabil, avea o capacitate de aproximativ 2.000 de locuri. În tribunele sale se adunau tomitanii pentru a-i admira și aplauda pe luptători, oameni liberi și voluntari aflați în căutarea gloriei și a câștigului bănesc. 

Cunoaștem numele și o parte dintre poveștile acestor sportivi grație monumentelor antice cu inscripții ce îi menționează, artefacte descoperite de către arheologi în ultimul secol.

Argutos (Vicleanul) a fost un reţiar (retiarus), tipul de gladiator care lupta folosindu-se de o fuscina (trident sau furcă) şi de o plasă (reţea de la care vine şi numele tipului de gladiator), cu care încerca să îşi prindă, împiedice sau imobilizeze adversarul. Inscripţia de pe stela sa funerară (descoperită în 1935, pe strada Cuza Vodă și aflată astăzi în patrimoniul MINAC) a fost tradusă de specialişti astfel: „Aici, zac eu, Argutos, retiarul, cel care am învins în luptă de şase ori; m-a înmormântat Orestes, spre amintire. Salutare trecătorule”.

O dovadă clară că, în secolele II-III d.Hr., gladiatorii Tomisului erau, în general, oameni liberi este stela funerară a lui Attalos, aflată astăzi în lapidariumul Muzeului Național de Istorie a României din București. Monumentul îi prezintă în relief pe gladiator şi pe soţia sa, ceea ce arată că era un om liber, deoarece sclavii nu aveau voie să se căsătorească. Attalos a trăit în sec. III d.Hr. şi era un bestiarius, un tip de gladiator specializat în lupte contra animalelor sălbatice. Și-a găsit sfârșitul în arenă, fiind ucis de un taur sau poate bour sau zimbru.

Un alt luptător a fost Amarantos, poreclă care se traduce prin „Nemuritorul”. Stela acestuia, fragmentară, a fost găsită în anul 1900, la Constanţa. Inscripţia dedicată memoriei sale spune următoarele: „Pe Amarantos, care a murit în lupte de eroi, l-a înmormântat Ophellis Longos, ca amintire, a ridicat această stelă, scrisă cu îngrijire, Sophon. Salutare trecătorule“. Aceste lupte de eroi, despre care se menţionează în stelă, erau des întâlnite în jocurile din Imperiu. Gladiatorii erau costumaţi în personaje mitologice celebre - Ahile, Hector, Ajax sau Ulise - și erau puși să se lupte între ei, spre deliciul publicului. Amarantos a murit aşadar, foarte posibil, în timpul unui astfel de spectacol. 

Cel mai cunoscut gladiator tomitan a fost însă Skirtos Dacul, al cărui epitaf menționează: „Eu, Skirtos Dakesis, de condiţie liberă, încununat cu şase victorii, părăsind viaţa înainte de vreme, zac la Tomis, având drept locuinţă mormântul. Vă urez sănătate”. Relieful îl arată pe Skirtos în costum de raetiar, înarmat cu trident (fuscina) şi pumnal în mâna stângă iar în mâna dreaptă având un gladius. În dreapta sa a fost sculptat şi un câine de talie mică, foarte probabil animalul său preferat. 

Un alt star al arenei tomitane era Agroicos. Armele sale erau propriii pumni, pentru că el era un „provocator“, un fel de boxer antic care îşi înfăşura pe mâini fâşii din piele, pe care monta ţinte de metal pentru a provoaca răni grave adversarului. Despre el nu există însă alte detalii. Un alt gladiator tomitan este personajul unui relief de marmură care datează tot din sec. II-III. Piesa este fragmentară şi, pentru că nu există inscripţie (s-au păstrat doar 3 litere), numele luptătorului este Necunoscut. Anonimul este însă prezentat în poziţie de luptă, spre dreapta. Pe cap poartă o cască rotundă, braţul îi este înfăşurat în benzi de curele, iar în dreapta are un pumnal.

Inscripţiile funerare ale gladiatorilor nu sunt singurele dovezi ale jocurilor de la Tomis. Astăzi, la prestigiosul British Museum din Londra există două monumente descoperite în anul 1860 la Kiustenge (Constanța) de către angajații unei companii feroviare britanice. Sunt două dedicații făcute de conducerea orașului Tomis (Sfatul și Adunarea Poporului) în cinstea a doi cetățeni, sponsori și editori ai unor astfel de jocuri de gladiatori. Ei se numeau Aurelius Priscius Isidorus și Aurelius Priscius Annianus (probabil tată și fiu), care, în calitatea lor de oficiali ai orașului (pontarhi), au finanțat, „au dat cu larghețe lupte de gladiatori și fiare, timp de șase zile în șir, în mod strălucit”.

Poveștile acestor gladiatori și finanțatori de jocuri, atât cât au putut fi ele deslușite, vin să întregească și să îmbogățească povestea orașului antic. Dovezile acestui spectacol continuă însă să apară, iar în ultimii ani arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au descoperit și alte artefacte (opaițe cu desene, fragmente de relief) care amintesc de aceste lupte din arena orașului Tomis...

Reclama zilei - Fabrica de Bere Frații Gruber furnizează: Bere în sticle și butoaie, Acid carbonic. Aparat de debitat bere, Ghiață artificială. (1924)

https://minac.ro/28-martie-amfiteatrul-tomisului-si.../

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

 

17. Un bărbat care lucrează la o firmă de salubritate a găsit brățările tracice din aur - VIDEO

 

18. Un bărbat care lucrează la o firmă de salubritate a găsit brățările tracice din aur, vechi de peste 4.000 de ani, în Gorj

 

 

Articole mai vechi:


1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO

14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO

15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019

16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO

17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO

18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I

19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II

20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III

21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO

22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO

23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO

24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I

25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II

26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I

27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II

28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO

29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I

30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II

31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III

32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO

33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I

34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I

37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II

38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III

39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I

40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II

41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III

42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV

43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I

44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II

45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III

46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I

48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II

49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III

50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I

51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II

52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III

53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV

54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I

55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II

56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I

62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II

63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III

64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I

65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II

66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III

67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I

69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II

70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III

71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV

72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V

73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI

74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII

75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I

76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II

77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III

78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV

79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V

80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI

81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I

82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II

83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III

84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV

85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I

86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II

87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III

88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II

90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III

91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I

92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III

94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I

95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II

96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III

97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV

98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V

99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I

100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II

101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III

102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV

103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I

104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II

105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III

106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV

107. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V

108. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea I

109. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II

110. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea III

111. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea IV

112. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea I

113. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea II

114. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III

115. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I

116. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II

117. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III

118. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea IV

119. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea V

120. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VI

121. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VII

122. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea I

123. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea II

124. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea III

125. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV

126. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea V

127. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VI

128. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VII

129. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VIII

130. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea I

131. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea II

132. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea III

133. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

134. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea V

135. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea I

136. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea II

137. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea III

138. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea IV

139. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea I

140. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea II

141. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea III

142. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

143. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea V

144. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea VI

145. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea I

146. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea II

147. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea I

148. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea II

149. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea III

150. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea IV

151. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea I

152. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea II

153. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea III

154. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea IV

155. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea I

156. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea II

157. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea III

158. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea IV

159. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea I

160. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea II

161. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea III

162. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea I

163. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea II

164. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea III

165. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea IV

166. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea I

167. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea II

168. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea III

169. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea IV

170. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea I

171. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea II

172. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea III

173. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea IV

174. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea V

175. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VI

176. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VII

177. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VIII

178. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea I

179. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea II

180. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea III

181. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea IV

182. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea V

183. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VI

184. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VII

185. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VIII

186. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea I

187. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea II

188. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea III

189. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea IV

190. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea V

191. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VI

192. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VII

193. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VIII

194. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea IX

195. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea I

196. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea II

197. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea III

198. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea IV

199. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea V

200. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VI

201. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VII

202. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VIII

203. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea IX

204. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea X

205. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea XI

206. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea I

207. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea II

208. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea III

209. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea IV

210. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea V

211. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea VI

212. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea VII

213. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea I

214. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea II

213. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea III

214. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea IV

215. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea V

216. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea VI

217. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea VII

218. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea VIII

219. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea I

220. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea II

221. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea III

222. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea IV

223. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea V

224. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea VI

225. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea I

226. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea II

227. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea III

228. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea IV

229. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea V

230. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea VI

231. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea VII

232. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea I

233. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea II

234. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea III

235. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea IV

 

236. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea V 


Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea