miercuri, 18 martie 2026

V𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫 𝐬𝐮𝐫 – 𝐆𝐲𝐩𝐬 𝐟𝐮𝐥𝐯𝐮𝐬 (𝐇𝐚𝐛𝐥𝐢𝐳𝐥)

 





𝐑𝐞𝐧𝐚ș𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐯𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐮𝐫 î𝐧 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚
 
Reintroducerea 𝐯𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐮𝐫 în ecosistemul național constituie un succes major pentru conservarea biodiversității, punând capăt unei absențe de peste 70 de ani. Procesul de repopulare a început în luna martie, prin aducerea în România, a 25 de exemplare din Spania, care sunt monitorizate într-o incintă specială din zona Rucăr, pasul final fiind reintegrarea lor completă în mediul natural din Masivul Făgăraș.
 
Un exemplu remarcabil de 𝐯𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫 𝐬𝐮𝐫 – 𝐆𝐲𝐩𝐬 𝐟𝐮𝐥𝐯𝐮𝐬 (𝐇𝐚𝐛𝐥𝐢𝐳𝐥), 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐞 𝐜𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐜𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐭̦𝐚𝐫𝐚 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆, tronează în diorama ce reconstituie ecosistemul Munților Parâng, în cadrul expoziției permanente "𝑇𝑖𝑝𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑒𝑐𝑜𝑠𝑖𝑠𝑡𝑒𝑚𝑒. 𝐹𝑙𝑜𝑟𝑎 𝑠̦𝑖 𝑓𝑎𝑢𝑛𝑎 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖" 𝑎 𝑆𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑆̦𝑡𝑖𝑖𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒 𝑁𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 – 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖
 
Piesa, unică în colecția ornitologică a Muzeului Olteniei, este un exemplar juvenil de vultur sur (Gyps fulvus) și are o vechime de aproape 100 de ani, făcând parte din fondul vechi al colecțiilor muzeale.
Legătura dintre exemplarele de vultur sur din muzeele României și cele 25 de exemplare eliberate recent este una profundă și se traduce prin aceea că muzeele au conservat și valorificat prin expunere această specie, au tras semnale concrete asupra necesității reintroducerii speciei în ecosistemul natural prin monitorizări, studii și cercetări științifice realizate și publicate în cadrul conferințelor științifice naționale și internaționale, în timp ce programele de conservare actuale îi redau dreptul la existență.
Așadar, această tranziție de la diorama din muzeu la cerul liber marchează un moment de maturitate pentru protecția biodiversității în România, demonstrând că erorile ecologice din trecut pot fi, cu efort și viziune, corectate.
 
𝐈̂𝐧 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐚𝐜𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐯𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, 𝐢̂𝐧 𝐬𝐩𝐞𝐭̦𝐚̆ 𝐯𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐮𝐫, 𝐬𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐠𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐈𝐍𝐓𝐄𝐙𝐀̆ 𝐂𝐑𝐎𝐍𝐎𝐋𝐎𝐆𝐈𝐂𝐀̆ 𝐀 𝐎𝐁𝐒𝐄𝐑𝐕𝐀𝐓̦𝐈𝐈𝐋𝐎𝐑 𝐕𝐔𝐋𝐓𝐔𝐑𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐒𝐔𝐑 - 𝐆𝐘𝐏𝐒 𝐅𝐔𝐋𝐕𝐔𝐒 (𝐇𝐀𝐁𝐋𝐈𝐙𝐋, 𝟏𝟕𝟖𝟑) 𝐈̂𝐍 𝐑𝐎𝐌𝐀̂𝐍𝐈𝐀. 𝐒𝐈𝐓𝐔𝐀𝐓̦𝐈𝐀 𝐀𝐂𝐓𝐔𝐀𝐋𝐀̆ 𝐒̦𝐈 𝐏𝐄𝐑𝐒𝐏𝐄𝐂𝐓𝐈𝐕𝐄, 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟎𝟐𝟓, 𝐢̂𝐧 𝐯𝐨𝐥𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐚 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐧𝐨𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦 (𝐡𝐭𝐭𝐩://𝐨𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐢𝐬𝐢𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜𝐚𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢.𝐫𝐨/𝐯𝟒𝟏_𝟐.𝐡𝐭𝐦𝐥), 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐨 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐩𝐚̆ 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢: 𝐑𝐈𝐃𝐈𝐂𝐇𝐄 𝐌𝐢𝐫𝐞𝐥𝐚 𝐒𝐚𝐛𝐢𝐧𝐚 (𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚), 𝐊𝐈𝐒𝐒 𝐉. 𝐁𝐨𝐭𝐨𝐧𝐝 – 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐃𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐃𝐞𝐥𝐭𝐚 𝐃𝐮𝐧𝐚̆𝐫𝐢𝐢, 𝐌𝐄𝐒𝐓𝐄𝐂𝐀̆𝐍𝐄𝐀𝐍𝐔 𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 (𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐞𝐚𝐧 𝐀𝐫𝐠𝐞𝐬̦), 𝐁𝐀̆𝐋𝐄𝐒𝐂𝐔 𝐂𝐚𝐫𝐦𝐞𝐧-𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥𝐚 (𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚), 𝐏𝐄𝐓𝐑𝐄𝐒𝐂𝐔 𝐀𝐧𝐠𝐞𝐥𝐚 (𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ "𝐆𝐫.𝐀𝐧𝐭𝐢𝐩𝐚" - 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢).
 
Am spicuit din conținutul acestui elaborat studiu, doar câteva din datele importante ce ar putea contribui la o mai bună cunoaștere a biologiei speciei și la succesul durabil de readucere a speciei în avifauna rezidentă a țării.
 
Vulturul sur este răspândit la altitudini de până la 3000 m din sudul Europei, nordul Africii, Orientul Mijlociu, peninsula Arabică, munții Asiei Centrale, până în Afganistan, Pakistan, India. Cuibăreşte pe stânci din zone muntoase, dar şi pe copaci înalţi, bătrâni, în cuiburi de acvile sau codalbi situate în locuri liniştite. 
 
Are o rată de reproducere foarte mică: depune un singur ou, iar dezvoltarea embrionară și postembrionară este foarte lentă incubația durează 48-54 de zile, iar dezvoltarea puilor 6 -7 luni până devin autonomi. Ajunge la maturitate la 4-5 ani.
 
În România, specia era foarte frecventă în prima jumătate a secolului trecut, în prezent este critic periclitată, nemaifiind găsită ca pasăre clocitoare sedentară încă din anii 1950. De atunci, au mai fost raportate foarte rar exemplare solitare, necuibăritoare, în câteva locuri din Transilvania (județele Alba, Mureș, Brașov), în lunca Dunării (județul Dolj) și Dobrogea, desigur ca vizitator accidental venit din Croaţia, Grecia, Bulgaria sau Serbia. 
 
Cauzele declinului dramatic al vulturului sur în țara noastră sunt numeroase: inexistența măsurilor de protecție în trecut; otrăvirea cu stricnină a cadavrelor de animale, în timpul campaniilor asidue de combatere a lupilor între anii 1930-1960; împușcarea (braconaj, colectări pentru colecții) și culegerea ouălor (pentru colecții); diminuarea resurselor trofice; degradarea habitatelor, prezența masivă și tot mai deranjantă a omului în teritoriile populate de specie.
 
Vulturul sur este o pasăre de talie mare, necrofagă ce se hrănește aproape exclusiv cu hoituri de animale vertebrate, îndeosebi de mamifere sălbatice sau domestice. Curățind cu acuratețe toate resturile cadavrelor din natură, acest carnivor face parte din lista sanitarilor de mediu, de top. Parcurge zeci sau sute de kilometri distanţă în căutarea hranei, pe care o reperează de la mare înălțime, mai ales în locurile deschise.
 
Vulturul sur este foarte sensibil la infecția cu West Nile Vius (WNV) ce poate provoca moartea la câteva săptămâni după infecție. Din1996, pe continentul european (inclusiv în România) au fost adesea raportate mai multe focare de infecție cu WNV, cu un model sezonier vizibil, în timpul vremii mai calde –iulie până în octombrie.
Amenințări mai recente cu care specia se confruntă sunt:
• coliziunile cu rețelele electrice și cu turbinele eoliene.
•concentrațiile crescute de substanțe toxice (ex. veterinar Diclofenac, antibiotice sau alte medicamente, metale grele) din hrana animalelor domestice pot ajunge să fie consumate de vulturi producând moartea acestora sau scăzându-le rezistența și rata de reproducere.
Subliniem și valoarea turistică a vulturilor, deoarece aceasta va avea un impact pozitiv în special asupra economiei locale; pasionații de natură și ornitologii vor merge în zonele de relocare pentru a observa păsările și vor avea nevoie de serviciile populației locale, care, prin urmare, vor fi direct interesați să le protejeze.
 
Astăzi, vulturul sur este primul care face pasul înapoi spre casă, iar dacă adaptarea va avea succes, să sperăm că vor urma și alte specii.
 
Material realizat de: 𝐝𝐫. 𝐑𝐈𝐃𝐈𝐂𝐇𝐄 𝐌𝐢𝐫𝐞𝐥𝐚 𝐒𝐚𝐛𝐢𝐧𝐚 și 𝐂𝐚𝐫𝐦𝐞𝐧 𝐏𝐚̆𝐮𝐧, Muzeul Olteniei
 
𝐒𝐮𝐫𝐬𝐞 𝐛𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐞: http://olteniastudiisicomunicaristiintelenaturii.ro/...
https://www.researchgate.net/.../398446355_CHRONOLOGICAL...
Proiectul de repopulare a României cu Vulturul sur este realizat de ING Romania, Milvus Group, Vulture Conservation Foundation, Fundația Conservation Carpathia și Consorțiul local format din comunele Lerești, Rucăr și Valea Mare Pravăț.
 
Credit foto: 𝐀𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐦𝐚𝐧, referent de specialitate - Secția de Științele Naturii Muzeul Olteniei, Conservation Carpathia
 
 
Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu