Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO

sâmbătă, 7 martie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea I

1. Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu privire la cercetarea arheologică preventivă pentru Obiectiv: Spitalul Municipal Constanța

Bunuri culturale descoperite în timpul cercetării arheologice preventive aferente obiectivului Spitalul Municipal Constanța

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța formulează prezenta informare, în scopul clarificării situației privind desfășurarea supravegherii și cercetării arheologice preventive aferente obiectivului „Creșterea eficienței energetice a imobilului Spitalul Municipal Constanța”.

În data de 03.07.2025, a fost emis avizul 554/03.07.2025 al Ministerului Culturii, prin Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, care stipulează obligativitatea realizării cercetării arheologice preventive și a supravegherii arheologice pentru obiectivul de investiții menționat, precum și pentru lucrările aferente organizării de șantier. În conformitate cu acest aviz, la data de 15.07.2025 au fost încheiate între Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Primăria Municipiului Constanța, în calitate de beneficiar, următoarele contracte:
•contractul de cercetare arheologică 98/C/15.07.2025
•contractul de supraveghere arheologică nr. 126/S/15.07.2025.
Ulterior, la data de 06.08.2025, Ministerul Culturii a emis Autorizația nr. 411/06.08.2025 pentru cercetare arheologică și Autorizația nr. 463/06.08.2025 pentru supraveghere arheologică. Prin adresa 193455/27.08.2025, Primăria Municipiului Constanța a transmis muzeului Ordinul de începere privind serviciul de cercetare arheologică, menționând explicit că prestarea acestuia va începe de la data de 01.09.2025.

Echipa de specialiști arheologi a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a intrat efectiv în șantier începând cu data de 03.09.2025, după realizarea lucrărilor preliminare indispensabile, constând în curățarea terenului, relocarea utilităților și decopertarea stratului vegetal. Activitatea arheologică s-a desfășurat exclusiv în perimetrul stabilit de beneficiar, conform proiectului, corespunzător delimitat și semnalizat, cu respectarea normelor metodologice și de siguranță impuse de legislația în vigoare. În consecință, din totalul de 114 zile lucrătoare, cercetarea arheologică efectivă s-a desfășurat pe parcursul a 39 de zile, după cum urmează: în perioada 03.09.2025 – 16.10.2025 s-a derulat prima fază a cercetării, constând în săpătura perimetrală a clădirii; faza a 2-a s-a derulat în perioada 20.01.2026 – 25.02.2026, constând în cercetarea zonei de fundare a fostului corp B și a extinderilor propuse.

Menționăm că în perioada 20.10.2025 – 19.01.2026 cercetarea arheologică nu s-a putut efectua, deoarece au fost executate lucrările de demolare a corpului B existent, decopertare, relocare utilități și alte activități tehnice pregătitoare.

În perioada derulării fazei 2 a cercetării arheologice, la data de 30.01.2026, Muzeului i-a fost transmisă Nota de constatare nr. 3/29.01.2026, întocmită de Antreprenor și Supervizor, înregistrată la MINAC sub nr. 305/30.01.2026, referitoare la lucrările de demolare a tronsonului B, aflate în curs și, în mod expres, la 𝒄𝒐𝒏𝒅𝒊𝒕̗𝒊𝒊𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒖 𝒆𝒙𝒕𝒓𝒆𝒎 𝒅𝒆 𝒑𝒆𝒓𝒊𝒄𝒖𝒍𝒐𝒂𝒔𝒆, în care siguranța și securitatea personalului aflat pe șantier nu puteau fi garantate. În consecință, prin adresa nr. 314/02.02.2026, reprezentanții MINAC au notificat Beneficiarul că activitatea de cercetare arheologică nu poate continua în condiții care pun viața în pericol, integritatea fizică și securitatea personalului de cercetare arheologică aflat în perimetru. Deși se solicita urgentarea cercetării arheologice, MINAC a considerat prioritară asigurarea condițiilor de securitate în muncă pentru personalul de specialitate. În acest context s-a impus suspendarea temporară a activității de cercetare arheologică până la remedierea deficiențelor constatate și punerea în siguranță a zonei de lucru. Cu toate acestea, pentru a evita orice sincope și întârzieri în derularea activității, arheologii MINAC s-au deplasat pe șantier pentru colectarea materialului arheologic aflat în săpătură și realizarea înregistrărilor topografice finale.

Prin adresa nr. 26692/04.02.2026 Primăria Municipiului Constanța a informat din nou conducerea MINAC că „personalul angajat al muzeului este pus în pericol”, având în vedere starea critică a Corpului A al Spitalului Municipal, situat în imediata vecinătate a zonei de cercetare, clădire care prezinta vulnerabilități structurale majore și este încadrată în clasa de risc seismic Rs1. Această situație a consolidat decizia restricționării accesului în zonele cu grad ridicat de pericol de prăbușire și a impus reorganizarea temporară a activității arheologice în perimetrul respectiv.

La data de 25.02.2026, ca urmare a solicitării beneficiarului cu privire la stadiul cercetării arheologice preventive, MINAC a informat Primăria Municipiului Constanța prin adresa nr.

628/25.02.2026 că 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐳𝐨𝐧𝐚 𝐦𝐞𝐧𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐚̆ 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞, fapt ce permite trecerea la următoarea etapă a proiectului.
Spitalul Municipal Constanța este amplasat în perimetrul sitului arheologic „Necropola orașului antic Tomis”, cod LMI CT-I-s-A-02555, precum și în zona de protecție a monumentului istoric „Cavoul cu orant de la Egreta”, secolul IV p.Ch., epocă romană, cod LMI CT-I-m-A-02555.03, după cum se specifică și în avizul emis de Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, reprezentantul în teritoriu al Ministerului Culturii. În conformitate cu Legea 422/2001 privind protecția monumentelor istorice, republicată, și cu Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, republicată, realizarea supravegherii și cercetării arheologice este 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐢̂𝐧 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐬̗𝐢 𝐝𝐞𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞. Zona are o importanță majoră pentru cunoașterea istoriei orașului Constanța și pentru prezervarea patrimoniului cultural local.

În stadiul actual al cercetării arheologice, menționăm că s-au descoperit 34 de morminte din perioada romană, unele dintre ele cu înhumări multiple, în catacombe. O mare parte dintre acestea conțineau piese de inventar funerar, precum obiecte de port, bijuterii, vase de sticlă, monede și o cantitate impresionantă de ceramică (amfore africane). Menționăm descoperirea a două piese excepționale: o inscripție în limba greacă, ce atestă o asociație religioasă la Tomis în secolul III, precum și un umbo - partea centrală a unui scut de paradă, extrem de rar.

Durata cercetării arheologice preventive nu poate fi stabilită cu exactitate în prealabil, aceasta fiind condiționată de natura, amploarea și complexitatea descoperirilor arheologice care pot să apară pe parcursul ei. Cu toate acestea, MINAC subliniază faptul că situațiile invocate referitoare la întârziere și la creșterea costurilor lucrărilor nu pot fi imputate Muzeului, cu atât mai mult cu cât specialiștii arheologi și-au arătat întregul angajament în derularea acestui proiect, efectuând cercetarea arheologică chiar și în condiții meteorologice nefavorabile (temperaturi sub 0 grade, ploaie, ninsoare, îngheț la sol), condiții care au fost înregistrate în jurnalul zilnic de șantier.

Referitor la acuzațiile aduse colegului nostru, domnul cercetător științific dr. Constantin Băjenaru, se impune subliniat faptul că domnia sa este un arheolog cu o vastă activitate profesională, care se întinde pe aproape trei decenii, fiind unul dintre cei mai experimentați specialiști în arheologia Dobrogei și un fin cunoscător al istoriei regiunii, cu recunoaștere națională și internațională. Acesta este autorul a numeroase studii și articole apărute în publicații de specialite din țară și străinătate și este, în prezent, membru în Comisia Națională de Arheologie și în Comisia Națională Limes.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își desfășoară activitatea cu deplin respect față de interesul public, în strânsă legătură cu nevoile comunității locale și respectând întru totul prevederile legale. Prin implicarea constantă în proiecte de cercetare, prin dezvoltarea de colaborări instituționale cu autoritățile locale și prin disponibilitatea permanentă de a oferi expertiză de specialitate, instituția noastră își reafirmă angajamentul de a acționa ca un partener responsabil și de a contribui activ la dezvoltarea proiectelor pentru comunitate, precum și la protejarea patrimoniului istoric al Constanței, parte esențială a identității noastre culturale.

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

2. După o perioadă lungă, cu multe provocări și momente de îndoială, a apărut studiul la care am lucrat cu multă responsabilitate

„Șoapte din trecut. Fragmente ceramice cu inscripții în limba osmană descoperite la Timișoara”, publicat în MCA (Supplementum III), pornește de la două fragmente ceramice descoperite arheologic în Timișoara, în apropierea a două geamii otomane.

Dincolo de analiza tipologică, am încercat să le reconstitui parcursul acestor piese: cum au ajuns aici, cine le-a folosit, unde au fost produse, cine a realizat inscripția, care era funcționalitatea lor și dacă apropierea de spațiul religios este sau nu întâmplătoare. Posibilele legături cu mediul dervișilor și spiritualitatea sufită deschid o perspectivă care depășește simpla cultură materială și ne apropie de dimensiunea spirituală a comunității otomane din Timișoara (sec. XVI–XVII).

Descifrarea inscripțiilor în limba turcă-osmană (mai ales pe ceramică, fragmentar, printre linii imperfecte și smalțuri alterate) a fost, poate, cea mai mare provocare

Am scris acest studiu aflându-mă încă în procesul de învățare a acestei scrieri, încercând să rămân cât mai onestă și riguroasă în interpretare. Consider că este un demers în premieră pentru arheologia otomană din România

Volumul îi este dedicat dlui Eugen Nicolae, coordonatorul tezei mele de doctorat. Despre acest studiu am discutat la început cu domnia sa. Mi-aș fi dorit să îl putem discuta din nou. Din păcate, nu mai este printre noi ...

Sunt profund recunoscătoare domnilor arheologi, Prof. Florin Drașovean și Constantin Inel, care mi-au încredințat materialul și mi-au acordat încrederea lor, precum și celor care m-au sprijinit în procesul dificil al descifrării textului.

Îi felicit pe colegii editori pentru munca și grija cu care au realizat acest volum

Studiul poate fi citit urmând link-ul: https://www.mcajournal.ro/.../2026/02/SUPP3_27_GASPAR.pdf

Sursa informațiilor Adriana Gaşpar.

3. CĂȚUIE

Cățuie (nr. inv. 25.175) descoperită prin cercetările arheologice de la Răcătău-„Cetățuie”, com. Horgești, jud. Bacău, datată în secolele I î.Hr.-I d.Hr. Cercetări efectuate de arheologul Viorel Căpitanu, campania din 1979, secțiunea S XX, groapa Gr. 13.

Vasul este confecționat din pastă poroasă, de culoare brun-cărămizie, cu arderi secundare la exterior și la interior. În pastă au fost folosite ca degresant pleavă și ceramică pisată grosier. De formă tronconică, cu baza dreaptă. Prezintă trei torți (din care una restaurată). Între torți prezintă câte un brâu alveolat, în formă de cârjă, cu partea superioară a cârjei în sus. Buza este dreaptă, cu un brâu crestat imediat sub aceasta; prezintă un brâu crestat și la bază.

Are următoarele dimensiuni: H = 19 cm; D gură = 30,7 cm; D bază = 13 cm.
Pe teritoriul actual al comunei Pâncești se află și cunoscuta așezare geto-dacă Tamasidava, cunoscută în literatura de specialitate ca fiind așezarea de la Răcătău-Cetățuie, com. Horgești, jud. Bacău, azi figurând pe teritoriul localității Pâncești, com. Pâncești, jud. Bacău.

Situl arheologic ”Cetățuie”, cod LMI BC-I-s-A-00737 (BC-I-s- A-00737.01 – Latène, secolele IV î.Hr-II î.Hr., cultura geto-dacă; BC-I-s-A-00737.02 – Latène, secolele I î.Hr-II d.Hr., cultura geto-dacă; BC-I-s- A-00737.03 – epoca bronzului, cultura Monteoru), cod RAN 24196.01, este situat la circa 2 km NV de satul Pâncești, pe malul stâng al Siretului, pe terenul fostei livezi a fermei Răcătău.
Așezarea a început să fie investigată prin cercetări arheologice sistematice începând din anul 1968, de arheologii specialiști în domeniu Viorel Căpitanu și Vasile Ursachi, fiind întreprinse peste treizeci de campanii arheologice pentru acest sit. O sinteză, relativ recentă, a fost publicată pentru cercetările efectuate în această importantă davă de pe Siret de către arheologul Vasile Ursachi, care a creionat o situație a rezultatelor cercetărilor arheologice.
Situl din punctul Cetățuie este pluristratigrafic și este situat pe terasa înaltă de pe stânga Siretului, reprezentând o prelungire spre vest a Dealului Şoimului. Situat la aproximativ 2 km de satul Pânceşti şi la 4 km de Răcătău, aşezarea dacică din punctul Cetăţuie domină întreaga vale a Siretului pe o distanţă de câteva zeci de km în aval şi amonte, cu o vizibilitate ce atinge zonele de vărsare ale Bistriţei şi Trotuşului. Ocupând un promontoriu din terasa înaltă, ce intră mai adânc în această vale, fiind săpată la bază de apa acestui râu, care în decursul timpului a risipit o bună parte din aşezare, rămânând din acropolă doar o formă alungită pe direcţia văii Siretului cu o lungime de 170 m şi o lăţime maximă de 50 m.
Aici au fost începute cercetările în anul 1968 şi continuate până în 1997. Aşezarea apare menţionată pentru prima dată în Chestionarul către învăţători, din anii 1871-1873 al lui Alexandru Odobescu.
Stratigrafic au fost identificate depuneri aparţinând epocii bronzului (cultura Monteoru), Hallstatt-ului (grupul Cozia-Brad) şi Latène-ului (sec. IV î.Hr.-II d.Hr.). În ceea ce priveşte stratul din epoca bronzului acesta este format din două niveluri de locuire (Monteoru Ic3 şi Ic2), care se pare că au fost deranjate în mare parte de gropile din perioada ulterioară. Se mai consemnează faptul că pentru epoca bronzului au fost documentate locuinţe de suprafaţă şi gropi menajere. Așezarea monteoreană de la Răcătău a fost fortificată, pe lângă şanţul de apărare (adânc de -6,70 m), cu o palisadă şi val cu structură de piatră. Între descoperirile epocii bronzului se remarcă un tezaur cu un număr de 48 de obiecte de aur (mărgele, inele de buclă şi o spirală din sârmă masivă) tezaurizate într-un vas specific monteorean.

Nivelul de cultură materială aparţinând primei epoci a fierului (Hallstatt) din staţiunea din punctul Cetățuie este destul de subţire şi nu are o grosime constantă pe toată suprafaţa aşezării, iar principalele materiale arheologice descoperite aici, în special ceramică, se aflau în câteva gropi sau locuinţe sumar construite, care au lăsat puţine urme materiale. Mai consistent pare a fi nivelul din zona fortificaţiei, care continuă pe cea din epoca bronzului, fiind nu numai întreţinută ci şi completată în unele zone. Se remarcă, în special, fortificaţia de lemn, acea palisadă, care a fost bine surprinsă în zona din mijlocul întărit al acropolei.

În ceea ce privește situaţia stratigrafică a epocii geto-dacice, respectiv sec. IV î.Hr.-începutul sec. II d.Hr. ce cuprinde, mai întâi, de jos în sus, un nivel destul de subţire care în unele locuri ajunge la 0,3 m grosime iar în alte zone dispare cu totul, cu o culoare galben nisipoasă. Acest nivel este reprezentat de câteva complexe închise, în special gropi cu resturi menajere şi foarte puţine resturi de la locuinţe, care conţin în special ceramică şi câteva obiecte din metal, os sau piatră. Atât ceramica lucrată la mână, identică cu cea descoperită în alte aşezări, cum ar fi la: Satu Nou, Teliţa, Murighiol, Cernavodă, Poiana, Zimnicea, cât şi unele obiecte, printre care şi o fibulă de tip trac, datează din sec. IV-III î.Hr. La acestea se adaugă un fragment de la o amforă din Heracleea Pontica, cu ştampilă, din aceeaşi perioadă. Trebuie să menţionăm faptul că nivelul arheologic din sec. IV-III î.Hr. a fost frecvent străpuns de multitudinea gropilor sau a diferitelor amenajări ulterioare, ceea ce a făcut ca multe din locuinţe să fie în cea mai mare parte distruse. Doar cantitatea relativ mare de ceramică sau resturi de la vetre ori pereţii locuinţelor poate să demonstreze o oarecare intensitate de locuire în această perioadă.

Cel de-al doilea nivel dacic, sec. III-II î.Hr., reprezentat de un strat de pământ galben-cenuşos, dat de infiltraţiile şi numărul mare de gropi din nivelurile superioare, cu o grosime ce nu depăşeşte 0,4 m. Şi acestui nivel îi aparţin un număr relativ mic de gropi sau resturi de la locuinţe, în schimb fragmentele ceramice sunt destul de numeroase şi provin, în special, de la vasele lucrate cu mâna, de culoare cărămizie caracteristice, din punct de vedere al formei, acestei perioade. Pe lângă această ceramică autohtonă au mai apărut fragmente sau chiar vase întregi sau întregibile de import, cum ar fi amfore de tip Cos, una din ele ştampilată, ceramică fină de factură elenistică, vase de tip oenochoe, platouri cu firmis negru, fragmente de cupe megariene şi o fibulă de tip celtic. La acestea se adaugă încă multe obiecte şi forme de vase, descoperite în campaniile următoare anului 1975, care nu au fost publicate şi nici cercetate până în prezent.

Nivelului următor – sec. II-I î.Hr., îi aparţin unele fragmente ceramice lucrate la roată sau cu mâna de tip Ciolăneşti, precum şi câteva monede dacice de tip Vârteju-Bucureşti, denari romani republicani din locuinţe sau chiar din tezaure, care datează acest nivel până la limitele sec. I î.Hr. Către sfârşitul acestui nivel începe deja să se observe un proces de înmulţire a resturilor materiale provenite de la locuinţe şi o abundenţă din ce în ce mai mare a materialelor arheologice, dovadă a intensităţii locuirii şi a unui proces demografic din ce în ce mai dezvoltat.

Cel mai complicat şi bogat nivel arheologic de pe Cetăţuia de la Pâncești/Răcătău este reprezentat de un strat de cultură materială din perioada secolelor I î.Hr.-II d.Hr., cu o grosime ce depăşeşte uneori 1-1,20 m de culoare cenuşie cu multă pigmentaţie cărămizie provocată de numeroasele urme de la locuinţele incendiate, care se succed, uneori, câte 3 până la 5 niveluri de lutuială, marcate de vetrele deschise care se mai păstrează, de cele mai multe ori, destul de bine. Straturile de nivelare, bogate în resturi de cărbune de lemn şi mai ales de cenuşă fină provenită de la arderea construcţiilor de lemn, care se dovedeşte a fi fost numeroase, ondularea lor provocată de multitudinea gropilor din nivelurile inferioare, dau un aspect cu totul deosebit stratigrafiei. Ultimele rămăşiţe ale distrugerii aşezării sunt destul de bine păstrate, fiind poate singura aşezare de tip dava de pe cuprinsul ţării noastre unde locuirea acestui platou se opreşte la nivelul începutului sec. II d.Hr.

Bibliografie: Căpitanu, Viorel, Obiecte cu semnificație cultuală descoperite în dava de la Răcătău, județul Bacău, „Carpica”, vol. XVIII-XIX, 1986-1987, Bacău, pp. 75; 98, fig. 3/11; Viorel Căpitanu, Vasile Ursachi, O nouă cetăţuie dacică pe Valea Siretului, în „Carpica”, II, Bacău, 1969, p. 93-130; Vasile Ursachi, Scurtă prezentare a descoperirilor arheologice din perioada primei epoci a fierului – Hallstatt – şi din epoca geto-dacică, sec. IV î.Hr-sec. I d.Hr. în judeţul Bacău, în „Carpica”, XXXVI, Bacău, 2007, p. 42-127.

Dr. Elena-Lăcrămioara Istina

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Iulian Antonescu - Muzeul de Istorie Bacău.

4. Zeci de morminte din perioada romană, bijuterii, monede și vase, descoperite în timpul lucrărilor de la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța / Primarul Chițac acuză că lucrările sunt întârziate din cauza cercetărilor arheologice / Cum se apără Muzeul de Istorie

5. Greutate sub formă de picior antropomorf

În prima jumătate a lunii martie 2026, Muzeul Județean Olt din Slatina aduce în atenția publicului o piesă de tip greutate, sub formă de picior antropomorf. Artefactul a fost descoperit în situl „Ogașul lui Ioniță Țiganul” de la Brebeni (județul Olt), un obiectiv arheologic de tip tell, cercetat între anii 1964 și 1967 de către Mihail Butoi. Piesa se încadrează în perioada eneolitică, respectiv în cultura Sălcuța, și se păstrează în expoziția de arheologie a instituției.

𝐓𝐢𝐩: Greutate.
𝐒𝐮𝐛𝐭𝐢𝐩: Greutate sub formă de picior antropomorf.
𝐃𝐞𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐫𝐞: Greutatea a fost confecționată dintr-o singură bucată de lut, modelată manual. Piesa este masivă, având o secțiune oarecum ovală în partea superioară și o bază aproximativ rectangulară. În compoziția pastei se observă pietricele, cuarț mărunțit și urme de materiale organice. Pentru a putea fi suspendată, greutatea a fost perforată în partea superioară, orificiul având un aspect bitronconic. Talpa este redată simplu, printr-o lățire care sugerează aproximativ forma labei piciorului uman.
Arderea bună, parțial oxidantă, a imprimat o culoare brun-cărămizie atât la interior, cât și la exterior. Artefactul, din pastă semifină și cu suprafața aspră la atingere, a fost întregit prin restaurare (restaurator: Ion Marinică).

𝐅𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚:: Astfel de greutăți din lut ars, cu elemente antropomorfe, puteau fi folosite la războiul de țesut sau pentru scufundarea plasei de pescuit. În cazul piesei de la Brebeni – „Ogașul lui Ioniță Țiganul”, prima variantă, aceea a provenienței de la un război de țesut vertical, pare mai plauzibilă. Orificiul prezintă urme de utilizare, ceea ce indică faptul că greutatea a fost suspendată pe o fibră textilă. Particularitatea acestei greutăți – modelarea stilizată sub forma piciorului uman – ar putea sugera și o anumită simbolistică, eventual legată de latura spirituală a comunităților aparținând culturii Sălcuța.
𝐃𝐢𝐦𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢: L: 108,05 mm; l: 47,92 mm; l călcâi: 29,65 mm; H: 73,44 mm; G: 211 g.

𝐎𝐁𝐉𝐄𝐂𝐓 𝐎𝐅 𝐓𝐇𝐄 𝐌𝐎𝐍𝐓𝐇: 𝐌𝐀𝐑𝐂𝐇
𝐏𝐞𝐫𝐢𝐨𝐝: 𝐌𝐚𝐫𝐜𝐡 𝟐𝐧𝐝-𝟏𝟓𝐭𝐡, 𝟐𝟎𝟐𝟔
In the first half of March 2026, the Olt County Museum in Slatina brings to the publicʼs attention a weight-type piece in the form of an anthropomorphic foot. The artefact was discovered at the ‟Ogașul lui Ioniță Țiganul” site in Brebeni (Olt County), a tell-type archaeological site excavated between 1964 and 1967 by Mihail Butoi. The piece dates back to the Eneolithic period, specifically to the Sălcuța culture, and is preserved in the institutionʼs archaeology exhibition.

𝐓𝐲𝐩𝐞: Weight.
𝐒𝐮𝐛𝐭𝐲𝐩𝐞: Weight in the form of an anthropomorphic foot.
𝐃𝐞𝐬𝐜𝐫𝐢𝐩𝐭𝐢𝐨𝐧: The weight was made from a single piece of clay, hand-modelled. The piece is massive, having a somewhat oval section in the upper part and an approximately rectangular base. The composition of the paste includes small pebbles, crushed quartz, and traces of organic materials. To allow it to be suspended, the weight was perforated in the upper part, the hole having a bitronconic appearance. The sole is rendered simply by a widening that roughly suggests the shape of the sole of the human foot.
A good, partially oxidising firing has imparted a brownish-brick colour both inside and out. The artefact, made of semi-fine paste with a rough surface to the touch, was restored to its complete form (restorer: Ion Marinică).

𝐅𝐮𝐧𝐜𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭𝐲: Such fired clay weights, featuring anthropomorphic elements, could have been used either for the warp-weighted loom or for sinking fishing nets. In the case of the piece from Brebeni – ‟Ogașul lui Ioniță Țiganul”—the former option—that it originates from a vertical warp-weighted loom—appears more plausible. The hole shows signs of wear, indicating that the weight was suspended using textile fibres. The distinctive feature of this weight, its stylised modelling in the shape of a human foot, may also suggest a particular symbolism, possibly linked to the spiritual beliefs of the Sălcuța culture communities.
𝐃𝐢𝐦𝐞𝐧𝐬𝐢𝐨𝐧𝐬: L: 108.05 mm; W: 47.92 mm; Heel W: 29.65 mm; H: 73.44 mm; Weight: 211 g.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Olt.

6. Rodul unei frumoase colaborări cu specialiști recunoscuți din cadrul Facultății de Biologie a Universității ,,Al. I. Cuza" Iași tocmai a fost publicat în prestigioasa revistă Quaternary, cotată ISI. Cu sprijinul colegelor dr. Mihaela Danu, prof. univ. dr. Luminița Bejenaru și conf. dr. Margareta Simina Stanc au fost realizate analize complexe, interdisciplinare, prin care am reușit să obținem informații prețioase privitoare la condițiile de mediu, caracteristici ale vegetației și implicații economice, pornind de la studiul fitolitelor identificate în eșantioane prelevate din două situri medievale din Târgu Neamț. Am făcut o analiză comparativă a două situri cu trăsături distincte: o fortificație medievală (Cetatea Neamț) și o așezare civilă din apropiere.

Articolul poate fi consultat aici:
https://www.mdpi.com/2571-550X/9/2/23...
https://www.researchgate.net/.../401437381_Phytolith...

#archaeology #Quaternary #topscience #heritage #highrank #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. O primă descoperire importantă din anul acesta a fost identificarea unui nou turn roman în sectorul 4 al Limesului dacic. Acesta a fost descoperit în localitatea Sălișca, comuna Câțcău (jud. Cluj), pe dealul Guruieț.

Din păcate, acesta este compromis pe latura estică, fiind suprapus de un drum forestier actual, care a scos la suprafață zidăria și materialul arheologic din interiorul acestuia. Acesta trebuie să fi avut un rol important, având vizibilitate directă spre castrul roman de la Cășeiu și legătură vizuală cu cele de la Fălcușa și Chiuiești. Turnul urmează a fi introdus în RAN și sperăm cu ajutorul autorităților locale să diminuăm impactul drumului asupra acestuia.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

8. Ce ascunde adâncul?

Această întrebare îi preocupă pe arheologii muzeului încă din 2022, când, în curtea clădirii de comandament a castrului roman de la Călugăreni, a fost descoperită o fântână.

La acel moment, din cauza timpului limitat, nu a fost posibilă cercetarea ei completă, însă anul trecut investigația a putut fi în sfârșit realizată.

Fântâna, cu o adâncime de peste patru metri, de formă pătrată și placată cu piatră, a oferit mai multe surprize.

Cele câteva zeci de vase ceramice relativ bine păstrate sunt în sine remarcabile, iar numele proprietarilor incizate pe unele dintre ele reprezintă o adevărată raritate.

Numărul mare de vase ar putea sugera că cei care scoteau apa le scăpau frecvent, însă observațiile noastre de pe teren indică mult mai probabil faptul că, după un timp, fântâna a fost folosită drept groapă de gunoi, fiind umplută cu obiecte de uz casnic parțial deteriorate.

O altă descoperire deosebită este un ulcior de bronz aproape intact, scos tot din această fântână, primul astfel de artefact cunoscut la Călugăreni.

Datorită mediului umed, din adâncime au fost recuperate și mai multe fragmente de scânduri, frânghii, precum și de piele și textile.

Toate aceste piese vor putea fi admirate de public în expozițiile care se vor vernisa anul acesta în Parcul Arheologic de la Călugăreni.

Vajon mit rejt a mély?
Ez a kérdés foglalkoztatja a múzeum régészeit 2022 óta, amikor a mikházi római erőd parancsnoksági épületének udvarán egy kút került elő.

Akkor az idő szűkössége miatt nem nyílt lehetőség a teljes feltárásra, ezért a részletes régészeti kutatásra csak tavaly kerülhetett sor.

A több mint négy méter mély, négyzet alakú, kövekkel kirakott kút számos meglepetést tartogatott.

A több tucatnyi, viszonylag jó állapotban fennmaradt kerámiaedény önmagában is figyelemre méltó, az egyes darabokba karcolt tulajdonosnevek pedig igazi ritkaságnak számítanak.

A sok edény akár arra is utalhatna, hogy a vízhúzók gyakran elejtették őket, ám terepi megfigyeléseink alapján jóval valószínűbb, hogy egy idő után szemetesgödörként használták a kutat, részben sérült használati tárgyakkal feltöltve azt.

Külön érdekesség a szinte teljesen ép bronz kancsó, amely szintén innen került elő – az első ilyen jellegű lelet Mikházáról.

A nedves környezetnek köszönhetően a mélyből több falemez, kötél, valamint bőr- és textildarab is előkerült.

A feltárás során előkerült leleteket a közönség idén tekintheti meg a Mikházi Régészeti Parkban megnyíló kiállításokon.

#Calugareni #Arheologie #MuzeulJudeteanMures #Mikháza #Régészet #MarosMegyeiMúzeum

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

9. 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔. 𝐂𝐡𝐢𝐩𝐮𝐥 𝐟𝐫𝐮𝐦𝐮𝐬𝐞𝐭̗𝐢𝐢

Pentru antici, unul dintre cele mai importante aspecte atribuite unei existențe perfecte este frumusețea, ideal care reflectă simetria absolută. Așadar, pentru cei din vechime, frumusețea desăvârșită reprezenta o mixtură între statutul social al individului, aparența fizică a acestuia și virtutea superioară. Pentru femei, perfecțiunea fizică era reprezentată prin trăsăturile simetrice, un ten alb nepătat, părul blond sau castaniu deschis și forme naturale atletice. Fața trebuia să fie delicată și rotundă, cu trăsături simetrice, o frunte îngustă cu sprâncene unite, un nas drept și piele deschisă la culoare cu obraji colorați natural.

Toată lumea era însă de acord că frumusețea fizică oglindește frumusețea interioară și că aceasta este un dar al zeilor și, prin urmare, ea avea un loc important în armonia lumii fizice, fiind tradusă în matematică prin secțiunea de aur al lui Pitagora și Euclid.

În luna în care sărbătorim femeia și frumusețea acesteia, 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 prezintă publicului un artefact mai puțin cunoscut din colecția sa, și anume 𝐨 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐞𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐚𝐜𝐨𝐭𝐚̆ cu reprezentare feminină datată în perioada elenistică.

Ea a fost descoperită la Mangalia (anticul Callatis) în 1965 (MINAC nr. inv. 5349) și a intrat în colecția instituției printr-un act de donație. Artefactul este lucrat din lut în tipar, apoi ars în cuptor. Statueta este goală pe interior și reprezintă imaginea bust a unei femei tinere, îmbrăcată cu un veșmânt fin asemănător unui peplos, care îi lasă umerii goi și îi pune în evidență pieptul cu ajutorul unui decolteu adânc în formă de V. Părul este pieptănat cu cărare pe mijloc, cu cosițe răsucite în jurul feței perfecte și în jurul urechilor micuțe, adus spre spatele capului, unde este strâns într-un coc simplu. Pe cap, tânăra poartă o podoabă de tip stephane, iar mijlocul și brațele sunt învelite într-o țesătură ale cărei drapaje decorează baza statuetei de tip Tanagra. Portretul este unul idealizat, meșterii anticii reprezentând simetria trăsăturilor perfecte, apropiate divinității.

Cu ocazia zilelor de sărbătoare din luna martie, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța le dorește tuturor femeilor o primăvară frumoasă și vă reamintește că frumusețea se află întotdeauna în ochii privitorului!

⁕⁕⁕
Exponatul lunii martie este prezentat vizitatorilor într-un spațiu special amenajat, în incinta Edificiului Roman cu Mozaic, însoțit de un panou informativ detaliat. Poate fi admirat începând de luni, 9 martie 2026, timp de o lună. Vă așteptăm cu drag!

𝐄𝐱𝐢𝐛𝐢𝐭 𝐨𝐟 𝐌𝐚𝐫𝐜𝐡 𝟐𝟎𝟐𝟔. 𝐏𝐨𝐫𝐭𝐫𝐚𝐢𝐭 𝐨𝐟 𝐛𝐞𝐚𝐮𝐭𝐲

For the ancients, one of the most important aspects attributed to a perfect existence is beauty, an ideal that reflects absolute symmetry. Therefore, for the ancients, perfect beauty represented a mixture between the social status of the individual, his physical appearance and superior virtue.

For women, physical perfection was represented through symmetrical features, a spotless white complexion, blond or light brown hair and natural athletic shapes. The face had to be delicate and round with symmetrical features, a narrow forehead with united eyebrows, a straight nose and light skin with naturally coloured cheeks.
However, everyone agreed that physical beauty mirrors inner beauty and that this is a gift from the gods and therefore, it had an important place in the harmony of the physical world, being translated into mathematics through the golden section of Pythagoras and Euclid.

In this month in which we celebrate women and their beauty, the Museum of National History and Archaeology of Constanța presents to the public a lesser-known artifact from its collection, namely a terracotta statuette with a female representation dated to the Hellenistic period.

It was discovered in Mangalia (ancient Callatis) in 1965 (MINAC no. inv. 5349) and entered the institution's collection through a donation act. The artifact is made of moulded clay, then fired in an oven. The statuette is empty on the inside and bears a bust image of a young woman, dressed in a fine garment similar to a peplos, which leaves her shoulders bare and highlights her chest with the help of a deep V-shaped neckline. The hair is combed with a parting in the middle, with braids twisted around the perfect face and small ears, brought to the back of the head, where it is gathered in a simple bun. On her head, the young woman wears a stephane-type ornament, and her belly and arms are wrapped in a fabric whose draperies decorate the base of the Tanagra-type statuette. The portrait is an idealized one, with ancient craftsmen representing the symmetry of perfect features, close to divinity.

On these occasion, the Museum of National History and Archaeology Constanța wishes all women a beautiful spring and reminds you all that beauty is always in the eye of the beholder!
Curator: Ana Cristina Hamat

https://minac.ro/exponatul-lunii-martie-2026-chipul.../

#MINAC #Exponatullunii #martie2026 #statueta #teracota #frumusete #antichitate #Callatis #muzeu #istorie #arheologie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

231. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea VII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 7 martie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete