Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO

1. O piesă de podoabă rară, veche de 1600 de ani.

Căutările prin depozitele muzeelor oferă surprize dintre cele mai plăcute. Noi am identificat această piesă, pentru care nu știm locul precis de descoperire, dar care a fost găsită în zona de nord-est a județului Neamț.

Singura analogie pentru aceasta piesă o cunoaștem în necropola de la Todireni (jud. Botoșani), atribuită culturii Sântana de Mureș - sec. IV p. Chr.

Piesa de la Todireni este fragmentată, în timp ce exemplarul din Neamț este aproape complet.
Piesa din imagine este un ac de podoabă/pandantiv din fier, cu verigă de bronz.

De mare ajutor mi-ar fi și alte analogii și va mulțumesc anticipat.

#archaeology #antiquity #heritage #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Cahle tronconice smălțuite din cetatea medievală Turnu (Turnu Măgurele, jud. Teleorman)

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, prezintă, în luna februarie, în cadrul ciclului expozițional „Exponatul Lunii”, un exponat arheologic – Cahle tronconice smălțuite din cetatea medievală Turnu (Turnu Măgurele, jud. Teleorman).

În urma cercetărilor arheologice preventive desfășurate în anul 2025 în cetatea medievală Turnu, specialiști ai Muzeului Național de Istorie a României, coordonați de dr. Irina Ene, au descoperit un lot de cahle ceramice tronconice smălțuite, cunoscute în literatura de specialitate și sub denumirea de cahle de tip „cupă”. Conform prevederilor legale, acestea au intrat în patrimoniul Muzeului Județean Teleorman, fiind ulterior restaurate în laboratorul de profil al instituției.

Aceste piese reprezintă elemente funcționale ale sobelor ceramice utilizate în mediul otoman din Europa Centrală și de Sud-Est în perioada modernă timpurie, fiind specifice secolelor XVI–XVII. Forma lor simplă și standardizată, dar eficientă din punct de vedere termic, indica o soluție constructivă orientată către acumularea și distribuirea uniformă a căldurii în interiorul încăperilor.

Cahlele au un corp tronconic inversat, cu deschiderea superioară largă și baza îngustă, iar buza este bine conturată și evazată spre exterior, conferind stabilitate în structura sobei și rezistență la solicitările termice. Pasta ceramică este fină spre medie, arsă preponderent oxidant, iar urmele concentrice păstrate pe suprafețe sugerează realizarea lor pe roata olarului. Caracteristica definitorie a lotului este smalțul verde aplicat pe interior, cu rol funcțional – reflectarea și menținerea căldurii. Exteriorul este nesmălțuit și prezintă frecvent urme de afumare ori depuneri rezultate din utilizarea îndelungată a instalației.

Cahle similare sunt bine documentate în context otoman în bazinul Dunării, inclusiv în fortificații precum Barcs, Buda, Eger sau Szigetvár (Ungaria), datate în secolele XVI–XVII. Astfel, descoperirile de la Turnu confirmă integrarea cetății într-o rețea tehnologică și culturală largă, în care soluțiile de încălzire, modelele constructive și probabil meșterii circulau între diferite regiuni ale Imperiului Otoman.

Prin aceste piese, publicul poate descoperi un aspect important al vieții cotidiene într-o fortificație: nevoia de confort termic, organizarea interioară a spațiilor și standardizarea instalațiilor de încălzire din mediile militare și administrative. Cahlele tronconice smălțuite de la Turnu sunt, astfel, martori materiali ai influenței otomane și ai adaptării unor tehnologii eficiente în zona nord-dunăreană.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Teleorman.

3. În cadrul unui proiect de digitalizare a patrimoniului arheologic, la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț se desfășoară în prezent procesul de scanare 3D a unor piese arheologice, cu ajutorul echipei Vatrion.

În acest fel ne dorim să accesibilizăm o parte din patrimoniul instituției, astfel încât publicul larg, dar și specialiștii să poată cunoaște o parte din micile noastre comori.

Mulțumim echipei de la Vatrion și domnului Matei Bosîncianu pentru tot sprijinul acordat.

Responsabil de proiect: Dr. Vasile Diaconu.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

4. UN EXPONAT DE NERATAT

Palatul Magna Curia, sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva (Foto și prelucrare computerizată: Ionuț Codrea).

Meșterul dac în atelierul său (Desen de Radu Roșian)

Ustensile descoperite la Ardeu (Foto Iosif Vasile Ferencz)

Reconstituire ideală a cetății dacice de la Ardeu (Desen de Radu Oltean)

Vârfuri de săgeată și cârlig pentru pescuit (Foto Iosif Vasile Ferencz)

Zarul descoperit la Ardeu (Foto: Corneliu Beldiman)

Femeie purtând un costum de tip peplos, echipat cu cele două fibule, centura susținută de catarama din fier și cele două mărgele (Desen: Claudia Feti, completat grafic cu fotografiile pieselor de port și podoabă de Iosif Vasile Ferencz).

Placă de fixare a unui mecanism de închidere a unei lăzi (Foto: Iosif Vasile Ferencz).

Foarfeca de la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz).

Muzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul Palatului Magna Curia, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice, renascentiste şi baroce.

Pe parcursul unei perioade ce depășește un secol, muzeul devean a adunat colecții valoroase care cuprind artefacte prețioase, monede, statui și inscripții din piatră, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.

Pe parcursul anului 2025, la sfârșitul fiecărei luni, am prezentat obiecte de patrimoniu mai puțin cunoscute din patrimoniul muzeului devean, împreună cu povestea lor, așa cum poate fi relatată pe baza investigării lor. Am relatat câte puțin și din sentimentele trăite de arheolog în momentul descoperirii, despre prime impresii și despre etapele cercetării. Am consemnat despre documentarea în biblioteci și despre conservare și restaurare.

Am arătat că fiecare obiect are o poveste, povestea lui. Însă am lăsat să se înțeleagă că cele douăsprezece artefacte selectate de noi conturează o secvență din viața unei comunități. Am promis că la începutul anului 2026 vom afla cum poveștile se completează, iar acum a sosit timpul să ne ținem promisiunea.

La o primă vedere, obiectele prezentate pe parcursul anului trecut au funcționalități diverse, astfel încât cu greu putem să le conectăm. Poate că am putea să asociem cârligul de pescuit cu vârful de săgeată, tiparul cu scripetele și căpuitorul pentru nituri, fibulele cu catarama și mărgelele și poate cu pandantivul antropomorf. Dar pentru zar, ferecătura de casetă și foarfecă este mai greu să găsim apropieri.

Totuși, ceea ce le leagă pe toate este contextul, adică locul în care au fost descoperite. Am consemnat deja că toate obiectele prezentate provin din ruinele unui atelier în care se confecționau obiecte din fier, din bronz, din sticlă, dar și din os și corn, precum și ale locuinței meșterului care lucra acolo. Detalii ale acestor construcții au fost deja prezentate pe parcursul celor douăsprezece episoade. Iar pe baza acestor considerente putem să stabilim legătura dintre ele: toate au aparținut meșterului și familiei sale.

Numeroase urme ale activității meșteșugărești au fost documentate în timpul cercetării, între care se numără vatra de forjă, materii prime, obiecte aflate în curs de realizare, obiecte finite, laolaltă cu zguri metalice și sticloase. Tiparul este o dovadă că între activitățile desfășurate în acel loc se număra și producția unor obiecte din aliaje neferoase. Activitatea este susținută și de prezența creuzetelor. Prezența căpuitorului pentru nituri ne arată că meșterul era capabil să realizeze detalii de finețe ale unor artefacte, iar scripetele ne arată că adeseori era pus în situația de a manevra obiecte grele.

Toate acestea descriu un meșter priceput, capabil să realizeze lucrări diverse, folosind o gamă largă de materii prime și care avea la dispoziție și instrumentarul necesar. Însăși poziția atelierului și a locuinței sale, pe acropola așezării, în spațiul apărat de ziduri și în apropierea palatului nobilului, este un argument care susține importanța de care se bucura în cadrul comunității.

Poziția privilegiată pe care o deținea i-a permis să desfășoare și unele activități care nu par să fi fost la îndemâna oricui. Vânătoarea și pescuitul sunt atestate de setul de vârfuri de săgeată, de cârligul pentru pescuit, precum și de numeroasele coarne de cerb și căprior, oase de animale sălbatice și de pești. Toate acestea argumentează modalități de a petrece timpul liber și o latură a personalității meșterului de la Ardeu. Vânătoarea cu arcul și săgeți necesita deplasarea în pădure, în căutarea vânatului, la distanță de așezare. Pentru pescuitul unor specii de pești, precum crapul, ale căror oase au fost identificate la Ardeu, era necesară deplasarea până în Valea Mureșului (aproximativ 20 km). Aceasta pentru că în Valea Ardeului nu trăiau astfel de specii. În plus, pescuitul cu undița nu asigură decât rareori o cantitate de pește suficientă pentru a asigura masa unei familii. Pentru un astfel de scop este mai eficientă plasa, năvodul. Pescuitul cu undița necesită timp, răbdare și pricepere. Și este mai degrabă un mod de relaxare.

Un alt mod de relaxare al personajului este ilustrat de zarul din corn de cerb. În același context au fost descoperite și o serie de jetoane. Toate acestea par să documenteze faptul că, uneori, meșterului îi plăcea să își petreacă timpul jucând jocuri. Este destul de dificil să reconstituim această activitate cât timp nu cunoaștem regulile. Însă mai multe detalii vor putea să fie distinse în viitor, prin continuarea cercetărilor.

Alături de meșterul de la Ardeu, printr-o parte dintre obiectele prezentate se întrevede și o prezență feminină. Foarte probabil că este vorba despre soția sa. Cele două fibule asociate cu catarama din fier și cu cele două mărgele ilustrează prezența unui costum feminin. Identificarea tuturor acestor obiecte în același loc indică faptul că avem de-a face cu un costum care era purtat cu anumite ocazii. Iar ferecătura de casetă, placa de fixare a mecanismului de închidere, poate să ne indice că acel costum era depozitat într-o ladă, ,,sub cheie”.

Pandantivul-amuletă putea să fi aparținut și el aceleiași femei, care probabil nu era străină de anumite practici de magie.
A mai rămas doar un singur obiect despre care nu am pomenit niciun cuvânt. Este fragmentul de foarfecă din fier ale cărui dimensiuni ne trimit la instrumentarul pentru toaletă. Astfel de ustensile erau folosite pentru tunsul oamenilor, dar și al oilor, însă dimensiunile acestui exemplar îl încadrează în rândul celor pentru tuns părul sau barba unor oameni. Iar la Ardeu ea pare să mărturisească despre identitatea meșterului, sau/și a soției sale, despre preocuparea pentru toaletă, pentru aspectul fizic.

Vedem astfel cum obiecte de o mare diversitate pot să completeze imaginea de ansamblu a unui personaj, a unei familii, în cadrul unei comunități care a trăit cu multă vreme în urmă, într-un anumit loc. Totul este posibil dacă cercetarea s-a făcut cu atenție, dacă a fost identificat corect contextul descoperirii și dacă fiecare dintre obiecte a fost analizat din cât mai multe puncte de vedere. În acest fel, deși nu cunoaștem numele personajului sau personajelor și deși nu avem la dispoziție imaginea lor, o parte a personalității unor astfel de indivizi poate să fie distinsă pe baza descoperirilor arheologice.

Cu speranța că v-au plăcut poveștile noastre, laolaltă cu concluziile prezentate astăzi, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a ne ajuta să îmbunătățim experiența oferită în muzeu!

Expert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil, Arheolog expert, Cercetător consacrat,
Dr. Iosif Vasile Ferencz, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

5. În cadrul unui mic proiect de promovare a patrimoniului arheologic din cadrul Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț am început scanarea 3D a mai multor piese arheologice cu ajutorul dinamicii echipe Vatrion.

Ne dorim să venim în întâmpinarea publicului cu varianta digitală a unor piese de patrimoniu și, în acest fel, să creștem vizibilitatea instituției, dar și să atragem publicul pentru a descoperi muzeul nostru. Mulțumiri echipei care face scanarea și vă recomandăm să apelați la serviciile lor.

VIDEO

#archaeology #3D #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Descoperiri arheologice recente de pe teritoriul judetului Buzau

Sursa: Youtube Utilizator: Tv Buzau

7. Cum poți descoperi trecutul fără să miști nicio lopată: povestea arheologului care a adus viitorul în cercetarea istoriei

8. Patrimoniul arheologic adus în era digitală.

Cu ajutorul echipei de la Vatrion, am demarat, la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, un proiect pilot pentru județul Neamț, respectiv scanarea 3D a unui lot de piese arheologice.

Am decis să facem acest pas, cu ajutorul lui Matei Bosîncianu și al echipei sale, pentru ca o parte din bunurile de patrimoniu să fie mai accesibile publicului larg, dar și pentru a spori interesul comunității pentru muzeu.

Scanarea 3D nu oferă doar un produs digital, ci și o bază pentru o cercetare amănunțită a acestor bunuri culturale cu o vechime de mii de ani.

Atașez câteva imagini de lucru.

Ne ajutați cu promovarea acestui demers?

#archaeology #3D #heritage #digitalisation #museum #Cucuteni

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Oase zdrobite adăugate în lutul unor vase dacice.

Iată câteva imagini cu fragmente osteologice milimetrice, care au putut fi observate în pasta unor vase lucrate cu mâna, specifice sec. II-III p. Chr.

Materialul ceramic provine din situri arheologice din vecinătatea orașului Târgu Neamț și ridică mici semne de întrebare legate de această practică.

Au ajuns acele fragmente de oase accidental în lutul pentru vase? Sunt oase de animale? Putea avea o anumită semnificație prezența oaselor în compoziția vaselor de lut?

Din discuțiile cu colegi care se ocupă de analize pe ceramică, această practică este destul de rar atestată și nu ar fi niște explicații foarte certe.

#archaeology #bonesinclay #pottery #mistery #heritage #secretcraft

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. Comori ascunse în inima Devei – Expoziția “Obiecte de Tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane”

La etajul I al Palatului Magna Curia din Deva te așteaptă o încăpere specială, ca o adevărată cameră a comorilor

. La 11 ani de la deschidere, această expoziție continuă să fascineze vizitatorii prin frumusețea, eleganța și unicitatea pieselor expuse – adevărate mărturii ale trecutului, fiecare cu povestea sa.

Ce vei descoperi:

Piese de port și podoabă, garnituri de costum, piese votive și cu caracter cultic, monede din aur și argint

Artefacte din mai multe epoci – de la Epoca Bronzului până în contemporaneitatea apropiată

Obiecte care simbolizau prestigiu, putere și statut social, realizate cu măiestrie din metale prețioase

Expoziția are și un catalog dedicat bijuteriilor romane, realizat de Arheolog dr. Oana Tutilă, disponibil spre achiziție la casieria muzeului.

Echipa care a dat viață acestei expoziții: Arheolog dr. Oana Tutilă, Cercetător Consacrat dr. Iosif Vasile Ferencz, conservator Adrian Stroia, Viorel Papp, curator permanent – Adrian Stroia.

Cultura dezvoltă!

#ObiecteDeTezaur #MuzeulCivilizațieiDaciceȘiRomane #MagnaCuria

#Deva #Hunedoara #PatrimoniuCultural #AurȘiArgint #TurismCultural

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

224. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea VI

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 1 februarie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete