Una dintre cele mai spectaculoase piese din expoziția „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră" este această mască de paradă aparținând unui călăreț roman – o descoperire unică în România.

 

Una dintre cele mai spectaculoase piese din expoziția „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră" este această mască de paradă aparținând unui călăreț roman – o descoperire unică în România.

Atașată unui coif de cavalerie, masca transforma chipul purtătorului într-o figură idealizată. Ochii, nările și gura sunt perforate pentru a permite vederea și respirația, iar deasupra frunții, o cunună de frunze stilizate, marcată de o rozetă, accentuează caracterul ceremonial al piesei. Trăsăturile sunt atent cizelate, cu o minuție care depășește simpla funcționalitate militară.

Astfel de măști erau utilizate în cadrul turneelor hipice ale cavaleriei romane – hippika gymnasia – descrise de Arrian în Ars Tactica. Dincolo de exercițiul militar, aceste parade aveau o dimensiune rituală: călărețul devenea o prezență impersonală, aproape enigmatică, parte a unui ceremonial al prestigiului și al apartenenței la elita armatei imperiale.

Pe limesul Dunării de Jos, asemenea descoperiri sunt extrem de rare. Tocmai această raritate conferă măștii de la Hârșova o valoare excepțională – ea nu este doar un obiect militar, ci o imagine a puterii romane exprimată prin simbol, mister și solemnitate.

Expoziția, care se deschide în mod oficial, marți, 17 februarie, este disponibilă pentru public începând de miercuri, 18 februarie, și poate fi vizitată la #MNIR până în toamna anului 2026.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.