Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO

1. Mars, în bronz: chipul care veghează la Magna Curia

În inima Palatului Magna Curia, printre săli cu ecouri de istorie, există o piesă care te oprește din mers: bustul zeului Mars. Nu e doar o reprezentare frumoasă — e o prezență.

Aplica redă bustul zeului Mars tânăr, imberb, cu trăsăturile feței atent definite: ochi mari cu pleoape și pupile marcate, nas drept, pomeți evidențiați și gură cărnoasă. Toate conturează figura ușor patetică a divinității. Pe capul ușor înclinat spre dreapta poartă coiful corintic, cu panașul înalt de sub care iese părul buclat. Brațul drept, adus peste pieptul gol într-un unghi drept, susține scutul care-i maschează mâna stângă. Peste umărul, omoplatul stâng și partea inferioară a torsului este petrecută mantia. Piesa ornamentală este o reușită din punct de vedere stilistic, atenția pentru detalii fiind vizibilă nu doar la nivelul elementelor capului, ci și în anatomia trupului: musculatura are aspect organic, la fel centura scapulară și nodul gâtului.

Starea de conservare a piesei este bună.
Vrei să o vezi cu ochii tăi? Vino la Palatul Magna Curia și caută aplica din bronz cu bustul zeului Mars — o piesă mică la scară, dar cu o forță incredibilă în detalii și expresie.
Și apoi, deja ești acolo: lasă-te dus mai departe prin muzeu, din sală în sală, printre povești reale, obiecte autentice și fragmente de istorie care încă “vorbesc”.

Te așteptăm la muzeu — vino să-l descoperi pe Mars, și pleci cu mult mai mult decât ai venit.

Sursă: Arheolog dr. Oana Tutilă

#MuzeulCivilizatieiDaciceSiRomane #MCDR #PalatulMagnaCuria #Deva #Hunedoara #PatrimoniuCultural #IstorieVie #Arheologie #Artefacte #Bronz #AplicaDinBronz #Mars #ViziteazaMuzeul #DescoperaIstoria
#Museum #MagnaCuria #DevaRomania #HunedoaraCounty #RomaniaTravel #VisitRomania #CulturalHeritage #HistoryLovers #AncientHistory #Archaeology #BronzeArtifact

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

2. Ziua Roșiei Montane la MNIR - Descoperiri epigrafice de la Alburnus Maior, în cadrul programului Exponatul lunii

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) expune, începând de astăzi, 6 februarie, două tăblițe cerate de la Alburnus Maior și alte trei monumente epigrafice, în cadrul programului Exponatul lunii.
Expunerea marchează împlinirea a 1895 de ani de la întocmirea celei mai timpurii tăblițe cerate cunoscute, datată la 6 februarie 131 p. Chr.

Cele două piese sunt prezentate publicului alături de trei inscripții descoperite în cursul cercetărilor arheologice desfășurate la Roșia Montană în primul deceniu al secolului XXI. Una dintre aceste inscripții a fost recent descifrată și publicată, având o istorie cu totul aparte. Ambele tăblițe cerate provin din lotul descoperit în anul 1854 și se află astăzi în colecțiile muzeului.

Tabula Cerata D. XVIII este cea mai veche dintre tăblițele cerate de la Alburnus Maior. Documentul reprezintă un contract de muncă, încheiat la 6 februarie 131 p. Chr., în localitatea Alburnus Maior. Din tripticul original, confecționat din lemn de brad, s-a păstrat doar una dintre părți. Textul menționează, pe lângă elementele de datare, activitatea unui jurist – Valerius Firmus, autorul actului – care redactează contractul.

Cea de-a doua piesă, Tabula Cerata D. XI, este, de asemenea, un contract de muncă (închiriere a forței de muncă), încheiat la 20 mai 164 p. Chr., într-o localitate numită Immenosum Maius.

Dintre inscripțiile expuse se distinge o stelă funerară, descoperită în anul 2004 într-una dintre necropolele romane situate în apropierea galeriilor miniere. Textul a fost descifrat integral de dată recentă. Stela marca mormântul unui miner pe nume Annaeus, fiul lui Valens, care a murit la vârsta de 40 de ani. Inscripția oferă un detaliu rar și impresionant: Annaeus a fost ucis de o prăbușire de mină, un accident de muncă frecvent în exploatările miniere din Antichitate.
Exponatele prezentate în cadrul programului Exponatul lunii vor constitui nucleul unei expoziții aflate în curs de realizare la MNIR, programată pentru primăvara anului 2026, dedicată descoperirilor de la Roșia Montană aflate în patrimoniul muzeului. De asemenea, sunt prevăzute mai multe evenimente asociate acestei expuneri.

Piesele pot fi admirate până la jumătatea lunii martie, în Holul Central al muzeului, în aripa Stavropoleos, redeschisă recent publicului.

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

3. AGERPRES a consemnat și noi ne-am bucurat.

Detalii despre proiectul nostru le găsiți în articol.

Mulțumiri Gabriel Apetrii pentru că ești cu ochii pe noi!

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Neamț: Patrimoniul milenar al Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, digitalizat în cadrul unui proiect pilot

5. De ziua Roșiei Montane, un cadou, ce va crește! La Muzeul Național de Istorie a României!

Sursa informațiilor Simion Mihaela.

6. Tăblițele de la Tărtăria pot fi văzute într-o mare expoziție: Controversele legate de aceste artefacte, din nou în actualitate – cel mai vechi scris din lume sau nu?

7. Cluj: Tăblițele de la Tărtăria, considerate de unii specialiști cele mai vechi scrieri, expuse la Muzeul de Istorie

8. Pandantivul de la Vitănești - unul dintre cele mai vechi obiecte din aur descoperite pe teritoriul României poate fi admirat în expoziția permanentă Tezaur Istoric.

În anul 2008, echipa de cercetare a sitului eneolitic gumelnițean de la Vitănești–Măgurice (jud. Teleorman) avea o surpriză de proporții uriașe, pe măsura eforturilor depuse în cei 15 ani (la acea vreme) de muncă asiduuă pe șantier, și anume descoperirea unui mic pandantiv din aur. Deși nu este singulară în ansamblul descoperirilor de la Vitănești, în aşezare fiind găsite şi două fragmente ceramice pictate cu aur, importanța descoperirii rezidă în vechimea și raritatea acestui tip de artefacte. Practic, micul pandantiv reprezintă unul dintre cele mai vechi obiecte din aur, datând de acum aproximativ 6000 de ani.

Pandantivul are formă rotundă, cu o mică prelungire superioară, relativ trapezoidală, prevăzută cu două perforații pentru prindere. Este realizat dintr-o foiță subțire de aur, prelucrată prin batere la rece.

Dimensiuni: H: 2,47 cm | D: 2,12 cm | Greutate: 1,4 g.
Contextul descoperirii este deosebit de interesant: pandantivul a fost găsit printre resturile incendiate ale unei locuințe gumelnițene, aparținând ultimului nivel de locuire al așezării, în apropierea unui vas antropomorf. Situația amintește de o descoperire similară de la Vidra, unde un pandantiv de aur a fost găsit lângă celebrul vas cunoscut sub numele de „Zeița de la Vidra”.

Artefacte similare au fost descoperite și în alte așezări și necropole gumelnițene – Sultana, Vidra, Gumelnița, Vărăști – precum și la sud de Dunăre, în situri precum Hotnica, Provadia, Yunacite, sau în necropolele de la Varna și Durankulak. Răspândirea lor largă, în contexte variate, sugerează o importantă semnificație socială și rituală pentru comunitățile eneolitice din regiune.

Prelucrarea aurului, alături de utilizarea cuprului, silexului, osului sau cornului și de tehnici precum pictura cu grafit pe ceramică, reflectă nivelul ridicat al cunoștințelor tehnologice ale comunităților culturii Gumelnița, care au dezvoltat, acum 6500–6000 de ani, o civilizație înfloritoare la Dunărea de Jos.

Așezarea de tip tell de la Vitănești–Măgurice a fost cercetată sistematic începând cu anul 1993. Situată în Valea Teleormanului, aceasta are o înălțime de aproximativ 6,5 m și un diametru de 40–45 m. Ultimul nivel de locuire, aparținând fazei Gumelnița B1, a fost cercetat integral și a oferit numeroase artefacte remarcabile, unele extrem de rare, precum „Gânditorul” cu ochi de scoică sau figurina din os cu verigă de cupru. Descoperirile de la Vitănești au fost prezentate în 13 expoziții temporare naționale și internaționale.

Mai multe detalii despre cercetările arheologice de la Vitănești:
https://www.facebook.com/santiervitanesti/
https://cercetari-arheologice.ro/articol/ca12_13/
https://www.muzeulteleorman.ro/.../BMJT-1-2009-WEB-05...
https://cercetari-arheologice.ro/articol/ca29-2-02/

Vă invităm să descoperiți această piesă excepțională și povestea ei în expoziția permanentă Tezaur Istoric.

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

9. Castre temporare romane din zona Dunării de Jos

În timpul finisajelor expoziției „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră”, vă propun o scurtă punere în context despre mobilitatea armatelor romane și modul în care aceasta poate fi surprinsă arheologic, prin amprentele lăsate de castrele temporare.

Un reper important pentru documentarea teritoriilor Dobrogei și Munteniei îl constituie studiul „Roman Camps in the Lower Danube: From Remote Sensing to Provincial Contexts”, care valorifică metode moderne de cercetare pentru a înțelege organizarea și dinamica prezenței armatelor romane în aceast areal.

Roman Camps in the Lower Danube: From Remote Sensing to Provincial Contexts

Lectură plăcută!

Sursa informațiilor Ovidiu Țentea.

10. La Bistrița (Moldova) s-a scris pe ceramică (și) cu vârf de cuțit. „Frumos” este că s-au făcut și „corecturi”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

11. Pandantivul de la Vitănești - unul dintre cele mai vechi obiecte din aur descoperite pe teritoriul României

12. Expoziția tematică “Lumea cetăților dacice: oameni, eroi și zei”

226. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

miercuri, 11 februarie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete