Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO

1. Cercetarea arheologică se încheie atunci când rezultatele sunt valorificate expozițional și științific.

La prima vedere, niște simple fragmente ceramice nu ar spune prea multe povești. Dar dacă te gândești că ultima dată au fost utilizate de oameni acum 7600-7800 de ani, deja avem un detaliu interesant.
Apoi, dacă ne gândim că aceste fragmente provin de la vase în care se fierbea apă sărată pentru a se obține sarea solidă, avem un alt detaliu deosebit.
Lucrăm pentru a scoate la lumină câteva descoperiri care ne arată că acum aproape 8 milenii exploatarea surselor de sare era o activitate cu implicații deosebite pentru comunitățile neolitice timpurii de la est de Carpați.

#archaeology #prehistory #salt #economy #excange #pottery

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Greutățile pentru războiul de țesut din epoca bronzului ne vorbesc despre o lume în care textilele erau produse chiar în gospodărie. Realizate din lut ars sau piatră 🪨, aceste piese aveau rolul de a întinde firele de urzeală pe războaiele de țesut verticale, iar forma și masa lor influențau direct calitatea pânzei obținute. - VIDEO

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

3. În Antichitate și Evul Mediu erau vase ale populației locale și de import cu semne incizate ori pictate, fiind insemne ale meșterilor olari ori simple semne cantitative.

Interesant ca aceasta practica s-a păstrat și în epoca moderna. Recent, în cercetările arheologice preventive din Roman, de la Spitalul Precista (responsabil de santier, dr. George-Dan Hanceanu) au fost descoperite vase ale comunității locale cu litere incizate, majoritatea aparținând alfabetului grecesc.

Sursa informațiilor Arheologie la Roman.

4. Una dintre cele mai bizar-neînțelese imagini de pe cahle sec. XV a fost furnizată de Szocs Peter și provine din zona Satu Mare.

Ilustrează foarte bine o „altă arie” de producție pentru cahle, care au foarte puține tangențe cu cele provenite din ateliere săsești, din voievodatul Transilvaniei.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Joi, 15 ianuarie , ora 11 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va fi vernisat exponatul lunii ianuarie Un vas pictat de la Tărtăria – Gura Luncii.

Artefactul supus atenției provine din campania anului 2025 de cercetări sistematice de la Tărtăria-Gura Luncii, jud. Alba. Este vorba de un vas pictat, cel mai probabil cu rol cultic, ce aparține Culturii Petrești.
Vasul, de dimensiuni mari, a fost descoperit într-un complex de tip adâncit, o groapă, ce se conturase încă din campania anului 2024. Complexitatea abordării și documentării a determinat echipa de cercetare să nu abordeze atunci acel complex , el devenind un obiectiv principal pentru campania următoare.
Dimensiunile vasului sunt următoarele: diametrul buzei 51,5 cm; înălțime 28 cm, diametru bază exterioară 19,6 cm, diametru bază interioară 14 cm. Acesta este de formă tronconică cu buza dreaptă și baza rotunjită, sub forma unui umbo ceea ce denotă și existența unui vas-suport, cilindric pe care vasul nostru era depozitat. Ca elemente decorative aplicate găsim pe marginea buzei, la exterior, doi butoni, aproximativ diametral opuși, de mici dimensiuni.
Atrage atenția însă decorul realizat prin pictare. A fost folosită tehnica picturii bicrome. Utilizarea tehnicii bicromiei (două culori) prin folosirea culorii roșu-vișiniu pentru trasarea liniilor grupate câte 3 ce formează benzi spiraliere și albul crud aplicat între aceste benzi contrastează cu fondul (culoarea vasului) cruțat de culoare cărămizie oferind un efect de tricromie.
Motivele ornamentale sunt dispune în registre verticale și sunt în număr de trei. Opozabil, de-o parte și de alta sunt realizate câte două spirale. Acestea sunt separate, transversal, pe exteriorul vasului și inclusiv pe fundul vasului de aliniamente de casete romboidale în motivul rețelei. Spațiile rămase neocupate, în jumătatea superioară, sunt pictate cu aceleași linii grupate sub formă de benzi în motivul V-ului.
Atât forma cât mai ales pictura și motivele ornamentale ne determină să încadrăm artefactul în faza AB, spre final, a Culturii Petrești.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

6. „𝐀𝐟𝐫𝐨𝐝𝐢𝐭𝐚 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐬𝐭𝐚̆❞. 𝐒𝐭𝐚𝐭𝐮𝐞𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐦𝐮𝐫𝐚̆, 𝐬𝐞𝐜. 𝐈𝐈 𝐩. 𝐂𝐡𝐫., 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 continuă, în anul 2026, demersul de valorificare a patrimoniului cultural și arheologic al ținutului istro-pontic prin proiectul muzeal „𝐄𝐱𝐩𝐨𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐧𝐢𝐢❞, dedicat prezentării unor piese deosebite, mai mult sau mai puțin cunoscute, din colecțiile muzeale.
Începând cu luna ianuarie 2026, „Exponatul lunii” este prezentat publicului într-un spațiu special amenajat, în incinta Edificiului Roman cu Mozaic, însoțit de un panou informativ detaliat, oferind vizitatorilor o perspectivă documentată și captivantă asupra piesei alese.
Exponatul lunii ianuarie este un fragment de statuetă feminină din marmură, descoperit în municipiul Constanța, ce poate fi admirat în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2026.

Lucrările ample de infrastructură desfășurate în perioada 2012–2014 în zona peninsulară a Constanței au prilejuit unul dintre momentele importante ale cercetării arheologice a anticului Tomis. La 11 iulie 2013, pe strada Traian, în apropierea intersecției cu strada Petru Rareș, a fost descoperit un fragment de statuetă feminină din marmură, una dintre descoperirile remarcabile ale acelor ani. Contextul arheologic nu a mai putut fi reconstituit, stratigrafia fiind deranjată până la adâncimea de 2 m, nivel la care a fost identificată piesa. Fragmentul a fost, cel mai probabil, antrenat de construcțiile din epocile ulterioare, de distrugerile de la sfârșitul secolului al VI-lea – începutul secolului al VII-lea p.Chr. sau de intervenții constructive ulterioare.
Statueta, realizată din marmură albă cu cristale mari, este păstrată astăzi doar printr-un fragment din zona centrală a corpului. În forma sa inițială, piesa avea aproape un metru înălțime. Chiar și în starea actuală, se remarcă atenția deosebită acordată detaliilor sculpturale. Pentru a reda forma originală și a integra fragmentele foarte mici recuperate la descoperire, specialiștii muzeului au realizat o reconstituire parțială a drapajului, din gips.
Poziția corpului și modul de purtare a veșmântului indică reprezentarea zeiței Afrodita, divinitate a frumuseții și protectoare a navigatorilor. Sculptura se înscrie în tipuri iconografice extrem de populare în Antichitate, precum „𝐴𝑓𝑟𝑜𝑑𝑖𝑡𝑎 𝑛𝑎̆𝑠𝑐𝑎̂𝑛𝑑𝑢-𝑠𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑚𝑎𝑟𝑒” sau „𝐴𝑓𝑟𝑜𝑑𝑖𝑡𝑎 𝑖𝑒𝑠̗𝑖𝑛𝑑 𝑑𝑖𝑛 𝑏𝑎𝑖𝑒”. În ambele variante, zeița îmbină eleganța cu un gest de modestie, acoperindu-și parțial trupul. Fragmentul nu permite reconstituirea exactă a poziției brațelor, care, în unele reprezentări, ascund pieptul și zona pubiană.
Veșmântul, lăsat să alunece sub nivelul bazinului, evidențiază linia corpului și gestul delicat prin care zeița își păstrează pudoarea. Postura sugerează sprijinul pe piciorul drept, cu cel stâng ușor retras, iar drapajul dispus simetric – o formulă frecvent întâlnită în reprezentările elenistice, reluate și reinterpretate în epoca romană. Un exemplu ilustrativ este statueta din fosta colecție Ingenheim, păstrată astăzi la Berlin, datată în secolul al II-lea p.Chr.
Realizată din marmură importată, cel mai probabil din Insula Thassos, statueta de la Tomis ar fi putut fi lucrată într-un atelier local sau adusă din alte centre artistice importante ale lumii antice. Descoperiri similare, atât la Tomis, cât și în alte așezări din zona Dunării de Jos, atestă circulația intensă a obiectelor de artă în această regiune.
Chiar și fragmentară, „Afrodita cea modestă”, care a decorat cândva o locuință sau o grădină din Tomis, rămâne o mărturie elegantă a gustului artistic antic și a modului în care lumea romană a integrat modele culturale și mitologice din întregul spațiu mediteranean.

❞𝐓𝐇𝐄 𝐌𝐎𝐃𝐄𝐒𝐓 𝐀𝐏𝐇𝐑𝐎𝐃𝐈𝐓𝐄❞. 𝐌𝐚𝐫𝐛𝐥𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐞𝐭𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐨𝐯𝐞𝐫𝐞𝐝 𝐚𝐭 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬, 𝐝𝐚𝐭𝐢𝐧𝐠 𝐟𝐫𝐨𝐦 𝐭𝐡𝐞 𝟐𝐧𝐝 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐮𝐫𝐲 𝐀𝐃

The extensive infrastructure works carried out between 2012 and 2014 in the peninsula area of Constanța provided an important opportunity for archaeological research into ancient Tomis. On July 11, 2013, on Traian Street, near its intersection with Petru Rareș Street, a fragment of a female marble statuette was discovered, one of the most remarkable finds of those years. The archaeological context could no longer be reconstructed, as the stratigraphy had been disturbed down to a depth of 2 m, the level at which the piece was found. The fragment was most likely displaced by later construction activities, by the destruction events at the end of the 6th century – beginning of the 7th century AD, or by subsequent interventions.
The statuette, carved from coarse grained white marble, is today preserved only as a fragment of the central part of the body. In its original form, the piece was almost one meter tall. Even in its current condition, the careful attention paid to sculptural detail is evident. In order to suggest the original appearance and to integrate the very small fragments recovered during excavation, museum specialists carried out a partial reconstruction of the drapery in plaster.
The position of the body and the manner in which the garment is worn indicate that the figure represents the goddess Aphrodite, a divinity of beauty and protector of sailors. The sculpture belongs to iconographic types that were extremely popular in Antiquity, such as ‘Aphrodite rising from the sea’ or ‘Aphrodite emerging from the bath’. In both variants, the goddess combines elegance with a gesture of modesty, partially covering her body. The fragment does not allow for an exact reconstruction of the position of the arms, which in some representations conceal the chest and the pubic area.
The garment, slipping below the level of the hips, emphasizes the line of the body and the delicate gesture through which the goddess preserves her modesty. The posture suggests that the weight rested on the right leg, with the left slightly drawn back, and the drapery arranged symmetrically, a formula frequently encountered in Hellenistic representations and later adopted and reinterpreted in Roman art. An illustrative example is the statuette from the former Ingenheim Collection, now preserved in Berlin, dated to the 2nd century AD.
Made of imported marble, most likely from the island of Thassos, the Tomis statuette may have been carved in a local workshop or brought from other major artistic centers of the ancient world. Similar discoveries from Tomis and other settlements in the Lower Danube region demonstrate the intense circulation of works of art in this area.
Even in its fragmentary state, “The Modest Aphrodite,” which once decorated a house or a garden in ancient Tomis, remains an elegant testimony to ancient artistic taste and to the way the Roman world integrated cultural and mythological models from across the Mediterranean.

𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚-𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞𝐭𝐚 𝐀𝐋𝐄𝐗𝐀𝐍𝐃𝐑𝐄𝐒𝐂𝐔
(Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan˝ București)
𝐎𝐜𝐭𝐚𝐯𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐈𝐓𝐑𝐎𝐈
(Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța)

Bibliografie/ Bibliography:
A. Delivorrias, s. v. Aphrodite, LIMC II (1984), p. 2-151.
W. Neumer-Pfau, Studien zur Ikonographie und gesellschaftlichen Funktion hellenistischer Aphrodite-Statuen (1982).
E. Schmidt, s. v. Venus, LIMC VIII Suppl. (1997), p. 192-230.
D.Grassinger, in: D. Grassinger, T.de Oliveira Pinto, A. Scholl (ed.), Die Rückkehr der Götter. Berlins verborgener Olymp. Ausstellungskatalog Antikensammlung Staatliche Museen zu Berlin, Regensburg, 2008, p. 184-185.

Ilustrația:
Fig. 1: Statueta de la Tomis, imagine după restaurare (C.-G. Alexandrescu)
Fig. 2: Statueta de la Tomis, imagine înainte de restaurare (O. Mitroi)
Fig. 3: Statueta de la Staatliche Museen, Antikensammlung Berlin, Berlin, inv. Sk20 (după Grassinger 2008, p. 185).

Textul este publicat și pe pagina web a muzeului: https://minac.ro/exponatul-lunii-ianuarie-2026-afrodita.../

#MINAC #Exponatullunii #ianuarie2016 #Afrodita #CristinaAlexandrescu

#OctavianMitroi #arheologie #Tomis #patrimoniu

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

7. E iarnă, deci e vremea patinelor (de os).

În culturile arheologice din epocile metalice, dar și în antichitate și evul mediu, au fost descoperite niște obiecte interesante, realizate din os, de obicei din tibii de animale, care se presupune că erau...patine.
O frecvență crescută a acestor obiecte o cunoaștem în perioada epocii bronzului, dar multe dintre exemplare sunt păstrate fragmentar.
Aceste obiecte au drept caracteristici o față aplatizată, cu urme evidente de uzură, iar la un capăt prezintă o perforație transversală.
Datele entografice și chiar cele istorice din evul mediu tind să indice folosirea acestor piese ca mijloc de locomoție umană pe suprafețe înghețate.
Personal, încă am unele dubii în legătură cu o astfel de întrebuințare. Părerea mea este că aceste piese erau, mai probabil, părți componente ale unor sisteme de transport, de tipul unor ,,tălpi de sanie", dar care puteau fi tractate pe sol, pe iarbă și poate chiar pe zăpadă.

Într-un studiu realizat împreună cu doamna dr. Monica Mărgărit am analizat și câteva astfel de piese. Detaliile sunt aici: https://www.academia.edu/88919030

#archaeology #skate #bone #traseology #prehistory #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Joi, 15 ianuarie , ora 11 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia a fost vernisat exponatul lunii ianuarie Un vas pictat de la Tărtăria – Gura Luncii.

Vasul, de dimensiuni mari, a fost descoperit într-un complex de tip adâncit, o groapă, ce se conturase încă din campania anului 2024. Complexitatea abordării și documentării a determinat echipa de cercetare să nu abordeze atunci acel complex , el devenind un obiectiv principal pentru campania următoare.
Dimensiunile vasului sunt următoarele: diametrul buzei 51,5 cm; înălțime 28 cm, diametru bază exterioară 19,6 cm, diametru bază interioară 14 cm. Acesta este de formă tronconică cu buza dreaptă și baza rotunjită, sub forma unui umbo ceea ce denotă și existența unui vas-suport, cilindric pe care vasul nostru era depozitat. Ca elemente decorative aplicate găsim pe marginea buzei, la exterior, doi butoni, aproximativ diametral opuși, de mici dimensiuni.
Atrage atenția însă decorul realizat prin pictare. A fost folosită tehnica picturii bicrome. Utilizarea tehnicii bicromiei (două culori) prin folosirea culorii roșu-vișiniu pentru trasarea liniilor grupate câte 3 ce formează benzi spiraliere și albul crud aplicat între aceste benzi contrastează cu fondul (culoarea vasului) cruțat de culoare cărămizie oferind un efect de tricromie.
Motivele ornamentale sunt dispune în registre verticale și sunt în număr de trei. Opozabil, de-o parte și de alta sunt realizate câte două spirale. Acestea sunt separate, transversal, pe exteriorul vasului și inclusiv pe fundul vasului de aliniamente de casete romboidale în motivul rețelei. Spațiile rămase neocupate, în jumătatea superioară, sunt pictate cu aceleași linii grupate sub formă de benzi în motivul V-ului.

Atât forma cât mai ales pictura și motivele ornamentale ne determină să încadrăm artefactul în faza AB, spre final, a Culturii Petrești.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

221. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 16 ianuarie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete