Biserica de lemn de la Topla – stadiul proiectului de restaurare

 

Biserica de lemn de la Topla – stadiul proiectului de restaurare

La sfârșitul anului trecut am început întocmirea documentației care va sta la baza restaurării bisericii de lemn de la Topla, grav afectată de incendiul din 26 martie 2025. Este un parcurs complex și de durată pentru că vorbim despre un monument istoric de o valoare excepțională, unde fiecare decizie trebuie fundamentată riguros, pe baze științifice solide.

Până la finele anului 2025 am reușit să realizăm 5 din cele 11 studii de fundamentare necesare fazei de proiectare:
– studiul geotehnic
– scanarea 3D
– releveul arhitectural
– studiul grosimii stratului de carbon
– studiul dendrocronologic

Dintre acestea, semnalăm studiul dendrocronologic, întocmit de dr. Patrick Chiroiu și arh. dr. Vladimir Obradovici, care a produs rezultate deosebit de relevante pentru înțelegerea istoriei construcției și a etapelor sale de edificare.

Studiul a presupus prelevarea, prelucrarea și analiza a 18 probe de lemn. Din cauza incendiului, ele au fost extrase în principal din corpul bisericii, însă a fost posibilă și recoltarea unor elemente vechi din zona turnului și a acoperișului.

Toate elementele eșantionate sunt realizate din stejar (Quercus robur). Analiza indică faptul că biserica a fost construită inițial din arbori seculari, cu vârste de aproximativ 150 de ani, ceea ce confirmă calitatea excepțională a materialului utilizat în etapa inițială de construcție.

Rezultatele permit fixarea momentului tăierii arborilor în anul 1757, mai exact în intervalul octombrie 1757 – aprilie 1758, perioadă de repaus vegetativ. Datarea este susținută de probele care păstrează alburnul, inclusiv una care conține ultimul inel de creștere complet format. Este relevant faptul că toate probele cu alburn provin din zona altarului (probele nr. 8, 15, 16 și 18), confirmând caracterul mai vechi al acestei părți a edificiului și plasând momentul tăierii arborilor la 11 ani distanță de data înscrisă pe latura vestică a bisericii.

Datele obținute susțin existența unei etape constructive ulterioare, care a presupus prelungirea bisericii în zona naosului, realizată cu lemn provenit de la arbori mai tineri. În acest context, rezultatele sugerează că turnul bisericii ar putea fi contemporan cu această fază de renovare, probabil asociată momentului mutării edificiului în localitatea Topla.

Aceste informații reprezintă o bază ̦științifică solidă pentru etapele următoare de proiectare și restaurare și contribuie decisiv la o intervenție corectă, responsabilă și fidelă istoriei monumentului.
Documentarea continuă.

 

Sursa informațiilor Muzeul Satului Bănățean.