Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO

1. Rarități arheologice...

În anii '50 preotul-arheolog Constantin Matasă a efectuat cercetări arheologice în vatra medievală a orașului Piatra-Neamț, chiar lângă Liceul Petru Rareș.
Cu acel prilej au fost identificate urmele unor construcții medievale, care aveau să fie ulterior conservate și destinate vizitării de către publicul larg.
În imaginile de mai jos pot fi observate câteva detalii din timpul acestor săpături, primele din Piatra-Neamț care scoteau la lumină ample vestigii medievale.
Fotografiile fac parte din colecția regretatului cercetător Virgil-Mihailescu-Bîrliba.

Vă invit să le faceți cunoscute!

#archaeology #odlpicture #medievaltown #publicarchaeology #Neamț #history #odlphotos

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Cahlă de coronament dintr-o sobă a mănăstirii franciscane de la Sălard (Bihor).

Exemplul cel mai notoriu care poate defini medievalul-popular-unicat

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. Pentru prima dată, oficialii Muzeului Județean Al.Ștefulescu din Târgu Jiu au luat o decizie importantă pentru iubitorii de istorie și arheologie și nu numai!

Ei au stabilit ca descoperirile arheologice de top, făcute de detectoriști din Gorj, persoane care au scos la lumină adevărate comori, să fie expuse publicului, împreună, într-o expoziție eveniment care va avea loc pe 15 ianuarie..

Sursa informațiilor Anamaria Mitroi.

4. Descoperirile arheologice fabuloase din județul Gorj, expuse pentru prima dată împreună, la Muzeul „Al.Ștefulescu” din Târgu Jiu

5. Un sit deosebit, cercetat relativ recent în zona Neamțului, conține vestigii cu o vechime cuprinsă între 5000 și 3000 de ani.

Săpăturile au avut caracter preventiv și au fost impuse de implementarea unui proiect de infrastructură energetică.
Cercetările au permis descoperirea mai multor complexe (gropi și locuințe), datate din perioada timpurie a Epocii Bronzului și până în prima epocă a fierului.

De altfel, această săpătură a adus informații foarte valoroase pentru cunoașterea perioadei hallstattiene în interiorul Depresiunii Neamț.
Împreună cu echipa care a efectuat săpăturile am publicat un studiu detaliat cu rezultatele acestor investigații de teren, care poate fi accesat aici: https://www.academia.edu/99916566

#archaeology #prehistory #heritage #IronAge #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Moldova și Transilvania sau reconversia Sf. Ladislau în lăncier încoronat.

Primele două piese sunt din Moldova (Bacău și Borniș), cu atribute clare pentru sfânt (coroană cu cruce, halebardă, derivată din vechea secure). Următoarele aparțin unor descoperiri întâmplătoare de la Toplița (Mureș) (2025?). Sfântul, „reformat”, a păstrat coroana, fără cruce, iar halebarda a devenit lance cu banieră. A doua jumătate de sec. XVI.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. Piese de patrimoniu din colecțiile Muzeului Național al Banatului TIPAR pentru aplice de diademe (sec. XIII-XIV)

Tiparul de bronz păstrat în colecția Muzeului Național al Banatului a fost descoperit în primăvara anului 1906 de către Romulus Lugojan, în vila sa de la Silagiu (jud. Timiș). Pe una dintre fețele tiparului a fost modelată în negativ o matrice care servea pentru realizarea, prin tehnica presării, a unor aplice decorative din foițe de alamă, argint sau aur. Pe baza descoperirilor arheologice a unor piese finite asemănătoare cu matricea de pe tipar, precum aplicele de argint din tezaurul de podoabe de la Macoviște (jud. Caraș-Severin) (Muzeul Banatului Montan, Reșița) sau de la Sibnica (Serbia) (Muzeul de Istorie al Serbiei, Belgrad), putem interpreta piesa ca fiind un tipar pentru producerea aplicelor de diademe. Un accesoriu feminin popular în Imperiul Bizantin, cu rol de însemn al membrilor claselor sociale înstărite, așacum se poate observa în cazul portretelor familiei nobilului sârb Kesar Novak (Кесар Новак) pefresca bisericii Sf. Maria din Mali Grad (Albania), diadema a cunoscut în timp o răspândire și osimbolistică mai largă sub forma cununilor nupțiale și a cununilor funerare. Cele din urmă se leagă de obiceiul cunoscut din epoca creștină sub numele de nunta cerească în cazul persoanelor decedate la o vârstă fragedă, necăsătorite, înlocuind astfel cununa nupțială pe care nu o primiseră în timpul vieții.

Text: Zsuzsanna Kopeczny (mai multe detalii în articolul „Diadem Pressing Matrixes from the Collection of the National Museum of Banat (XIIth– XIVth c.), in Orbis Mediaevalis V, 2025, p.175-190.

Surse imagini:
Tipar medieval (Zsuzsanna Kopeczny, MNaB)
Aplică de diademă de la Macoviște (după Dumitru Țeicu, Arta minoră medievală din Banat. Timișoara, 2009, p. 109, Pl. 45)
Aplică de diademă de la Sibnica (Serbia (https://www.facebook.com/.../fbid=2650757198569356&amp...)
Frescă biserica Sf. Maria, Mali Grad (Albania), figură feminină cu diademă
(https://upload.wikimedia.org/.../Prespa_Lake_National...
#mnab #exponatullunii #tiparpentruaplice

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

8. Husari înaripați (cahlă de la Bistrița, Transilvania)

Eronat, inclus în seria „cavalerilor în turnir”.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

219. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 11 ianuarie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2026 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete