Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO

1. Ieri am susținut în cadrul Institutului de Arheologie din Iași o prezentare intitulată ,,Topolița. Un sit pluristratificat din Subcarpații Neamțului", prin care am încercat să promovez, într-o formă sintetică, rezultatele celor șase campanii de săpături arheologice sistematice pe care le-am desfășurat în cadrul acestui sit.

Modesta mea prezentare a fost și un omagiu dedicat memoriei profesorilor mei, de la care am învățat lucruri foarte utile pentru cariera mea de arheolog: prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu și dr. Dan Monah.
Le mulțumesc colegilor de la Institutul de Arheologie pentru că mi-au oferit posibilitatea de a conferenția în cadrul acestei instituții, dar și tuturor celor care au fost prezenți.

#archaeology #conference #Iași #prehistory #excavations #heritage #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝑱𝒖𝒅𝒆𝒕̗𝒆𝒂𝒏 𝑴𝒖𝒓𝒆𝒔̗ 𝒔̗𝒊 𝒄𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒔̗𝒕𝒊𝒊𝒏𝒕̗𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂̆ 𝒊̂𝒏 𝒂𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒆

În 2015, colegul nostru Gál Szilárd, doctor în Istorie, a descoperit un mormânt de călăreț din secolul al III-lea, cu un craniu deformat artificial, indicând origini eurasiatice. Mostrele analizate genetic în laboratoare din Szeged și Stockholm au confirmat aceste concluzii încă din 2019, iar un studiu internațional recent reconfirmă rezultatele.
Muzeul Județean Mureș a contribuit activ prin recoltarea de mostre ADN din necropole din Mureș, Turda, Alba și alte situri istorice.
Mai multe detalii în articolul de pe site-ul Muzeului, link în comentarii

𝑨 𝑴𝒂𝒓𝒐𝒔 𝑴𝒆𝒈𝒚𝒆𝒊 𝑴𝒖́𝒛𝒆𝒖𝒎 𝒆́𝒔 𝒂 𝒓𝒆́𝒈𝒆́𝒔𝒛𝒆𝒕𝒊 𝒌𝒖𝒕𝒂𝒕𝒂́𝒔
2015-ben kollégánk, Gál Szilárd, történelemtudományok doktora, egy 3. századi lovas sírt tárt fel, melyből egy eurázsiai eredetre utaló mesterségesen torzított koponya került elő. A szegedi és stockholmi laboratóriumokban genetikailag elemzett minták már 2019-ben megerősítették ezeket a feltevéseket, és egy nemrégiben készült nemzetközi tanulmány újból alátámasztotta az eredményeket.
A Maros Megyei Múzeum a Maros, Kolozs és Fehér megyei lelőhelyek temetőiből származó DNS-minták összegyűjtésével járult hozzá aktívan a kutatáshoz.
További részletek a Múzeum honlapján található cikkben, a link a hozzászólásokban.

#MuzeulJudețeanMureș #CercetareȘtiințifică #Arheologie #PatrimoniuIstoric #MarosMegyeiMúzeum #TudományosKutatás #Régészet #TörténelmiÖrökség

Cercetare și Patrimoniu – Rolul Muzeului Județean Mureș în studiul epocii migrațiilor timpurii

Kutatás és örökség – A Maros Megyei Múzeum szerepe a korai népvándorláskor kutatásában

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

3. Cercetare și Patrimoniu – Rolul Muzeului Județean Mureș în studiul epocii migrațiilor timpurii

4. Când fostul elev îl ajută pe fostul său profesor!

Cu câteva săptămâni în urmă mi-a scris un tânăr - Vlad Dulgheriu -, care îmi spunea că mi-a fost elev și să acum deține o firmă - Geocad Services - al cărei obiect de activitate implică utilizarea dronelor în lucrări de infrastructură. Mi-a mărturisit că văzuse ceva din activitatea mea arheologică și că era interesat să mă ajute să facem măsurători LiDAR la câteva situri arheologice din județul Neamț. Evident că am acceptat.
Recent am mers pe teren și am încercat să aflăm secrete din zone ascunse. Abia așteptăm procesarea rezultatelor.
Mă bucur sincer că fostul meu elev și-a construit frumos propriul drum.

#archaeology #LiDAR #Neamț #drone #fieldwork

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. „O tu nici visezi, Bătrâne, câte-n cale ni s-au pus!”

Două cadre de uși, din două clădiri diferite (Casa muzeu și stăreția nouă) au fost refăcute într-un stil aparte. Fragmente mai mari, originale, se aflau la ușa de nord a primei construcții. Acum ele au fost extrase complet și s-au înlocuit cu cadre care reproduc vechile profilaturi. Ușa anterioară (Pietre 28/1) a dispus de două baze inegale de montanți și, probabil, de un lintel întreg. Cel din stânga marca probabil jumătatea, ușa ulterioară având cadrul supraînălțat. Un bun reper pentru această apreciere este conservarea unei anomalii din profil, care conține o gaură circulară menită să prindă mecanismul de închidere. Montantul opus are baza ușor retezată și doar aproximativ o treime din înălțimea perechii sale. Distrugerea capătului de jos, greu de închipuit într-o poziție inițială, sugerează recuperarea sa și montarea într-un aranjament „marca DMI” ori urmașii. Observarea atentă a bazei de montanți din ușa stăreției arată că, dacă careul cu decor floral stilizat a fost realizat destul de fidel, continuarea din elevație a fost simplificată major (Pietre 28/2). Fie că meșterul cel nou a obosit în întreprindere, fie că nu i s-a cerut „să exagereze” cu sculptura.
Întorși la pietrele originale, repetăm prezența la baze a unui careu de piatră cu fața vizibilă acoperită de un relief puțin adânc. De la un nucleu central mic, pornesc, adaptându-se la forma unghiulară, frunze lanceolate, cu marginile marcate. Mai sus, pe o tăietură oblică, sunt grupați câte doi baluștri angajați, separați de câte o semibaghetă simplă. Fiecare pereche de baluștri are decor reticulat cu vârfuri la capete, respectiv torsadat, către mici capete marcate și tot separat înzestrate (Pietre 28/1a). În elevație, baluștrii au continuat prin prolile semicirulare, dar la diferență de adâncime, dată de limita celor interiori. Profilatura se înalță către fila peretelui, cu nu mai puțin de opt elemente decorative simplificate la forme de semibaghete simple. Cei doi montați nu au lucrături egale și se observă că s-a produs o forțare de elemente pentru a se reuni cu lintelul. Ultimul pare că dispune de o lucrătură mai îngrijită. În mijlocul său descoperim o frumoasă tăietură de baghetă unghiulară, încadrată de varii adânciri, la fel de bine finisate. Evident, având în vedere „creativitatea” restaurărilor din secolul XX, este posibil ca să se fi produs și aici un amestec. Oricum, lintelul s-ar potrivi foarte bine și la cadrul unei pisanii demontate. Și dacă ne amintim că, până la Lăpușneanu, au dispărut din mănăstire toate vechile pisanii în piatră, atunci ipoteza este și mai plauzibilă.
Dar decorul de la baza celor două uși a primit și o nouă întregire documentară. Fapt ce modifică din plin datele de analiză. Un colț de ancadrament, cu dimensiunea la fostul lintel de 35 cm, la o grosime a pietrei de 19 cm, s-a recuperat din zona Casei muzeu (2023) (Pietre 28/3). Piatra are retrageri în unghi drept, care sunt potrivite pentru un colț de fereastră. În afara fostului cadru liniar există un decor încadrabil într-un pătrat de 29 cm. Nu ar trebui decât să repetăm o descriere operată de la baza montanților de ușă. Este o foarte bună dovadă că și unele ancadramente de ferestre au avut la baza montanților aceleași decorații.
Următoarea problemă a acestor elemente ar fi, ca de fiecare dată, încadrarea lor cronologică. Evoluția verticală a decorului, dincolo de baza rectangulară îngăduie o racordare suplimentară la realizarea unui portal din interiorul bisericii. Sunt baghete torsadate care au populat monumente mai vechi (să cităm doar soluțiile de la ușa exterioară de la Tazlău). Ceea ce coboară datarea în jurul de 1500, dar nu o rezolvă. Căci tipul floral se așază pe un suport mereu rezervat decorațiilor renascentiste. Iar cea mai bună raportare, dar nu unica, este la unele elemente decorative de pe șemineul lui Ștefan Wolphard, de la Cluj (1579-1580) . Combinația elementelor analoage înclină datarea spre jumătatea secolului al XVI-lea.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Colaborarea frumoasă cu Vlad Dulgheriu, de la Geocad Services, a adus și rezultate frumoase pentru ceea ce înseamnă descoperirea unor situri arheologice deosebite, care sunt ascunse în pădurile județului Neamț.

Grație tehnologiei actuale și folosind scanările LiDAR am putut obține o imagine fidelă a unei fortificații vechi de aproape 5000 de ani. Am observat cu acest prilej detalii pe care nu le puteam observa în teren tocmai datorită vegetației.
După frumoasele colaborări cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Geo Edu Lab și Geocad Services, județul Neamț beneficiază în prezent de investigarea celor mai multe fortificații preistorice și antice din zona subcarpatică a Moldovei.
Promovăm județul Neamț prin cercetare.

#archaeology #hightechnology #LiDAR #heritage #Neamț #fortifications

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Două noi specii de dinozauri descoperite în România. Ce cred cercetătorii despre „Uriash kadici”, dinozaurul care schimbă ce știam despre evoluția locală a acestor viețuitoare

8. Gaius Suetonius Tranquillus (69-122 p. Chr.) este unul dintre cei mai citiți și citați autori antici, istoricul preferat al multor generații.

Gaius Suetonius Tranquillus (69-122 p. Chr.) este unul dintre cei mai citiți și citați autori antici, istoricul preferat al multor generații. Tatăl acestuia a fost tribun în Legiunea a XIII-a Gemina, legiunea care a ridicat apoi castrul de la Alba Iulia. De la Suetonius ni s-au păstrat celebrele „Alea iacta est!” (Zarurile au fost aruncate!) sau „Veni, vidi, vici!” (Am venit, am văzut, am cucerit!) spuse de Caesar, însă tot de al el ni s-a păstrat și una dintre cele mai spectaculoase biografii, Viețile celor 12 cezari (De Vita XII Caesarum). O operă tulburătoare care ne prezintă excesele, reușitele și viața întunecată a imperatorilor care au făcut imperiul roman să fie ceea ce știm că a fost, de la Cezar la Domitian. În istoria romană, anul celor patru împărați este singular. Din iunie 68 până în decembrie 69, s-au succedat cu rapiditate patru împărați romani, ca urmare a crizei provocate de Nero (37-68 p.Chr.). Tot Suetonius ne povestește viața neverosimilă a lui Nero, împăratul care a dat foc Romei dorind să vadă un „reenactment” al căderii cetății troiene, clamând în fața propriei morți: Qualis artifex pereo! – ce artist mare moare odată cu mine! Prin moartea lui Nero, dinastia familiei imperiale iulio-claudiene se încheie. Însă în lupta celor patru împărați, victoria lui Vespasian deschide calea familiei flaviilor. Galba este primul care complotează împotriva lui Nero, și devine în vara anului 68 din simplu guvernator impărat, susținut de senat și garda pretoriană. Gelos pe această reușită, vechi aliat al lui Nero, un alt guvernator, Otho, reușește să-l înlăture de la putere pe Galba și devine împărat din ianuarie 69. Cu toate acestea, un foarte puternic general din Germania, Vitellius, îi contestă autoritatea și îl învinge la Bedriacum pe Otho. Vitellius devine împărat în aprilie 69. În tot acest timp, după înăbușirea răscoalei din Iudeea, Vespasian este declarat împărat de legiunile sale. Drept urmare, invadează Roma și reușește să-l ucidă, tot la Bedriacum, pe Vitellius. Cu Vespasian, începe o nouă epocă de prosperitate pentru Roma, culminând cu construirea Colosseumului în anii 72-80 p. Chr.

În imagini, din bogata colecție de numismatică a bibliotecii Batthyaneum, foarte rari denari imperiali cu efigiile lui Nero, Galba, Vitellius, Vespasian și alți împărați romani din aceeași perioadă. Totodată, în Batthyaneum se află cea mai veche ediție din Suetonius din România, un incunabul din 1471, avându-l ca editor pe Nicolas Jenson (1420-1480). Volumul are inițialele frumos pictate. Ediția princeps a apărut în 1470, editată de Johannes Philippus de Lignamine (1420-1481?).

Sursa informațiilor Biblioteca Batthyaneum.

9. Descoperire arheologică importantă lângă Crasna!

Astăzi, colegii noștri arheologi Horea Pop și Dan Deac au fost pe teren și au făcut o descoperire deosebită: o nouă așezare barbară daco-germanică, datată în secolele II-III p. Chr., situată la sud de localitatea Crasna, lângă un cot al râului cu același nume.

Materialul ceramic recuperat este divers și oferă indicii valoroase despre comunitatea care a locuit aici. Majoritatea vaselor sunt lucrate la roată, cu pastă cenușie, și au fost folosite pentru servirea mesei , pentru băut sau pentru depozitarea proviziilor. De asemenea, au fost descoperite fragmente de ceramică modelată manual, specifice culturilor dacice și vandalice timpurii.

Această descoperire contribuie la înțelegerea relațiilor romani-barbari în preajma limesului meseșan și ne ajută să reconstituim trecutul acestor comunități.

#Arheologie #DescopeririNoi #Daci #Germanici #Crasna

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

10. Ce facem noi în zilele astea cu soare? Croșetăm cu migală un nou sit!

Aici una din echipele MNIR, cu mine dirijor dar și instrumentist harnic în orchestra noastră "relocată" la Situl 19, trage tare spre a valorifica tot timpul bun. Un sit frumos, coerent, deocamdată o secvență de sfârșit de secol III - sec. IV p. Chr. Avem de toate! Morți, vii, metalurgie, producție, viață în general.

Sursa informațiilor Simion Mihaela.

154. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 6 aprilie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete