2. În perioada "curățeniei de primăvară", când geamurile se șterg temeinic pentru a se obține o transparență absolută, iată un colț de geam roman de la Apulum, descoperit în timpul cercetărilor arheologice din punctul "Altip" - Alba Iulia (2022-2023).
Una dintre cele mai vechi reprezentări romane ale sticlei de fereastră - fragment de pictură murală (sf. sec. I a.Chr.), returnat Italiei de J. Paul Getty Museum (colecția Barbara și Lawrence Fleishman). Fragmentul prezintă un peisaj urban așa cum este văzut prin sticla verzuie a geamului ferestrei.
https://www.getty.edu/.../virtuallibrary/0892362235.pdf
https://www.getty.edu/.../virtuallibrary/0892362235.pdf
Provine, alături de mai multe fragmente similare, dintr-o casă romană construită în faza de municipium la care ajunsese așezarea civilă a castrului în timpul împăratului Septimius Severus (193-211 p.Chr.). Spre deosebire de geamurile noastre, cele romane nu erau complet transparente, ci translucide, adică permiteau trecerea luminii, dar nu și a detaliilor sau a imaginilor clare. La romani, sticla a fost utilizată ca material pentru geamuri de la sfârșitul sec. I a.Chr. – sec. I p.Chr. (așa cum o atestă mai ales descoperirile de la Pompeii și Herculaneum). Sticlele ferestrelor romane erau în general de un albastru-verzui deschis sau mai închis, deși existau și sticle galbene sau maro, în funcție de starea de oxidare a fierului prezent în compoziția lor. Meșterii au încercat să obțină treptat sticle de ferestre mai transparente prin adăugarea manganului ca decolorant. Principiul fabricării sticlei romane se baza pe topirea unui amestec alcătuit din trei ingrediente principale: siliciu (nisip), sodiu și calciu. Carbonatul de sodiu (natron) scădea punctul de topire al siliciului pentru a forma sticla. Pentru a reduce solubilitatea, se adăuga un stabilizator, precum varul (oxidul de calciu) sau magneziul.
Prin tehnica de turnare, utilizată de romani la început, panourile erau produse prin turnarea sticlei complet topite și vâscoase în forme rectangulare de piatră sau teracotă, adesea presărate cu nisip pentru a împiedica lipirea sticlei de fund. Acest procedeu rezulta în sticlă cu o suprafață netedă și una aspră, cu denivelări. În timpul procesării, sticla era întinsă cu instrumente, care de obicei lăsau urme pe plăcile de sticlă. Sticla pentru ferestre produsă prin suflare a apărut mai târziu, probabil după sec. al II-lea p.Chr., și se caracterizează prin două fețe netede. Aspectul suprafeței, grosimea panourilor, forma marginii și aspectul bulelor din interior pot face distincția între plăcile turnate și cele suflate.
Fragmentele descoperite recent în situl Apulum sunt translucide, cu nuanțe verzui și albastru deschis (aqua), și au grosimi care variază între 3 mm și 5 mm, urmând a fi supuse unor analize arheometrice specifice.
Prin tehnica de turnare, utilizată de romani la început, panourile erau produse prin turnarea sticlei complet topite și vâscoase în forme rectangulare de piatră sau teracotă, adesea presărate cu nisip pentru a împiedica lipirea sticlei de fund. Acest procedeu rezulta în sticlă cu o suprafață netedă și una aspră, cu denivelări. În timpul procesării, sticla era întinsă cu instrumente, care de obicei lăsau urme pe plăcile de sticlă. Sticla pentru ferestre produsă prin suflare a apărut mai târziu, probabil după sec. al II-lea p.Chr., și se caracterizează prin două fețe netede. Aspectul suprafeței, grosimea panourilor, forma marginii și aspectul bulelor din interior pot face distincția între plăcile turnate și cele suflate.
Fragmentele descoperite recent în situl Apulum sunt translucide, cu nuanțe verzui și albastru deschis (aqua), și au grosimi care variază între 3 mm și 5 mm, urmând a fi supuse unor analize arheometrice specifice.
Sursa informațiilor Anca Timofan.
4. „Acum se dovedește că placaje/pietre lise, fără decorații, existaseră și ele, într-o proporție suficient de generoasă pentru a acoperi, într-un timp neștiut, un extins areal al mănăstirii, nu doar pe cel înainte presupus și multiplu mediatizat, al interiorului bisericii.
O asemenea placare sectorială s-a înregistrat în dreptul colțului de sud-est al Palatului 1 (2022). Se compune din nu mai puțin de șapte plăci din marmură albă. S-au ales toate cu grijă rânduindu-se în trei șiruri. Lungimea totală a relicvei este de 1,25 m, cu lățimea de 0,70 m. Au fost așezate pe un pat solid, din mortar, care continuă, fără plăci, pe o suprafață aproape dublă. Fixarea lor în mortar a împiedicat observarea dacă au avut și ele, pe verso-urile suprafețelor netede, alte decorații de la monumente antice spoliate, cum sunt majoritatea celorlalte din fosta zestre a mănăstirii. Linii vagi de pe mortarul suport, dau de înțeles că placarea a acoperit cel puțin suprafața lui. Stratigrafic, placarea cu aceste dale din marmură, aparține unui nivel de călcare mai ridicat decât cel al funcționării clădirii celei mai apropiate, identificată drept „palatul lui Alexandru cel Bun” (Palatul 1 – reordonarea noastră). Deci reperul său cronologic este categoric post vremea lui Alexandru cel Bun. Ne furnizează un nou val de suspiciuni relative la interpretările istorico-arheologice ale refolosirilor, avansate de către soții Bătrîna. ”
După o noapte de frământări: „Utilitatea acestui rest de aranjament ar trebui explicată. Dacă constatăm că nu se potrivește la călcări exterioare neprotejate, vom adăuga imediat faptul că nici cu vreo clădire care să o delimiteze nu are legătură. Felul foarte îngrijit de realizare, asociat cu vecinătatea unui traseu de conducte ceramice din lut, ne îndeamnă să presupunem că a fost vorba despre o fântână. S-a amplasat destul de riguros în raport cu latura de vest a bisericii. Putem să ne imaginăm un bazin cu ghizduri scunde, în care apa se deversa din izvoare captate, iar prea plinul era orientat către panta dinspre râu. Iar geneza ei ar putea fi plasată în intervalul larg al domniilor lui Ștefan cel Mare și Alexandru Lăpușneanu.”
După o noapte de frământări: „Utilitatea acestui rest de aranjament ar trebui explicată. Dacă constatăm că nu se potrivește la călcări exterioare neprotejate, vom adăuga imediat faptul că nici cu vreo clădire care să o delimiteze nu are legătură. Felul foarte îngrijit de realizare, asociat cu vecinătatea unui traseu de conducte ceramice din lut, ne îndeamnă să presupunem că a fost vorba despre o fântână. S-a amplasat destul de riguros în raport cu latura de vest a bisericii. Putem să ne imaginăm un bazin cu ghizduri scunde, în care apa se deversa din izvoare captate, iar prea plinul era orientat către panta dinspre râu. Iar geneza ei ar putea fi plasată în intervalul larg al domniilor lui Ștefan cel Mare și Alexandru Lăpușneanu.”
Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.
5. N-aduce iepurașul, ce-aduce Rusul...
„Tema în sine este suficient de șocantă, dar trebuia cumva explicată/motivată. Inițial, interpretarea noastră s-a oprit la o inevitabilă raportare la simbolistica răului, urâtului, condamnabilului. Care nu ar avea, totuși motive destul de tari pentru a fi materializată plastic, de o asemenea manieră. Însă decriptarea reprezentării principale a survenit după cercetarea panopliei „baronilor unguri” prezenți la conciliul de la Constanz (Elveția), în suita împăratului Sigismund de Luxemburg. A fost una dintre paginile policrome, realizată de către Ulrich Richental, în volumul dedicat în întregime acelui eveniment, petrecut în anii 1414-1418 . În fapt, capul de țap ițit din semilună a aparținut stemei unui baron socotit german aflat în suita mixtă a împăratului: „graf Stieborg von Stieborig, her am Wag” (baronului/contelui S. de S., domn de la Wag). Echivalarea s-ar putea face cu Stibor de Stiboritz, cunoscut personaj din epocă. Odată în plus, identificarea ne orientează asupra surselor tematice care au stat la baza furnologiei medievale moldovene din prima jumătate de veac XV.
Heraldica inițială a fost însă suplimentată, cu o intervenție mai puțin măiastră din punct de vedere artistic. De la care putem discuta despre creativitate și mentalități de epocă.”
Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.
6. Un colț de geam roman descoperit la Apulum în timpul cercetărilor arheologice preventive din punctul "Altip" (2022-2023).
Provine, alături de mai multe fragmente similare, dintr-o casă romană construită în faza de municipium la care ajunsese așezarea civilă a castrului în timpul împăratului Septimius Severus (193-211 p.Chr.). Spre deosebire de geamurile noastre, cele romane nu erau complet transparente, ci translucide, adică permiteau trecerea luminii, dar nu și a detaliilor sau a imaginilor clare. La romani, sticla a fost utilizată ca material pentru geamuri începând cu sfârșitul sec. I a.Chr. – sec. I p.Chr. (așa cum o atestă mai ales descoperirile de la Pompeii și Herculaneum). Sticlele ferestrelor romane erau în general de un albastru-verzui deschis sau mai închis, deși existau și sticle galbene sau maro, în funcție de starea de oxidare a fierului prezent în compoziția lor. Meșterii au încercat să obțină treptat sticle de ferestre mai transparente prin adăugarea manganului ca decolorant. Principiul fabricării sticlei romane se baza pe topirea unui amestec alcătuit din trei ingrediente principale: siliciu (nisip), sodiu și calciu. Carbonatul de sodiu (natron) scădea punctul de topire al siliciului pentru a forma sticla. Pentru a reduce solubilitatea, se adăuga un stabilizator, precum varul (oxidul de calciu) sau magneziul.
Prin tehnica de turnare, utilizată de romani la început, panourile erau produse prin turnarea sticlei complet topite și vâscoase în forme rectangulare de piatră sau teracotă, adesea presărate cu nisip pentru a împiedica lipirea sticlei de fund. Acest procedeu rezulta în sticlă cu o suprafață netedă și una aspră, cu denivelări. În timpul procesării, sticla era întinsă cu instrumente, care de obicei lăsau urme pe plăcile de sticlă. Sticla pentru ferestre produsă prin suflare a apărut mai târziu, probabil după sec. al II-lea p.Chr., și se caracterizează prin două fețe netede. Aspectul suprafeței, grosimea panourilor, forma marginii și aspectul bulelor din interior pot face distincția între plăcile turnate și cele suflate.
Fragmentele din sticlă descoperite recent în situl roman Apulum sunt translucide, cu nuanțe verzui și albastru deschis (aqua), și au grosimi care variază între 3 mm și 5 mm, urmând a fi supuse unor analize arheometrice specifice.
Sursa informațiilor Arheologie MNU Alba Iulia.
7. Preocupările mele în domeniul cercetării arheologice sunt legate în principal de preistorie, mai precis de epoca bronzului, dar, pentru că lucrez într-un muzeu, a trebuit să fac săpături arheologice și în situri medievale.
În plus, din dorința de a contribui la cunoașterea și promovarea istoriei localității natale, am realizat recent, la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, o expoziție dedicată vestigiilor arheologice medievale și moderne descoperite în Târgu Neamț.
Așadar, vă recomand cu căldură să vizitați această expoziție, care are deja ecouri favorabile și în presa locală și regională.
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
8. Din primăvara asta la Bîrseşti, pe A1, la poalele Negoiului, între poiana cu păpădii şi cimitirul cu narcise, pe albia unui Topolog mai vechi.
Sursa informațiilor Madi Stefan.
9. Pădurile Neamțului ascund încă destule mistere.
De la situri arheologice spectaculoase până la mărturii ale monahismului din secolele trecute.
Deloc de neglijat, cele din urmă pot să prezinte interes și din perspectivă istorică.
Am putea vorbi chiar de o ,,arheologie a monahismului", dacă luăm în calcul detalii concrete, cum ar fi adăposturi, peșteri frecventate de monahi, însemne și inscripții lăsate de aceștia.
Iată o inscripție identificată recent, pe un posibil traseu între două mănăstiri: ,,Gherasimu Sâr(b)u H G....".
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
10. Despre cetăți și castele poți vorbi în multe feluri.
Mega-fortificația din epoca bronzului de la Sântana (jud Arad). Foto Dan Ștefan
Cetățuia de la Albești/Teleorman. La construcția valului care închide vârful dealului s-au folosit bucăți mari de pământ ars (pe post de piatră sau cărămidă) adus din altă parte. Nu departe de tumulul în care a fost descoperit mormântul getic de la Peretu. Foto: Dan Ștefan
Pe malul Dunării, două cetăți, una lângă alta, din două epoci diferite. Cetatea getică de la Muzait (stânga) și orașul fortificat romano-bizantin Sacidava (dreapta). Foto: Ionuț Macri
Cetatea romano-bizantină Ulmetum din marginea satului Pantelimonul de Sus.
Cetatea Troesmis. De fapt prima cetate, căci se acolo se aflau două. Iar sub ele s-a aflat un mare castru de legiune. Din acest sit, braconierii arheologici au furat două table de bronz cu legile acestui oraș (dublu). Rețeaua străzilor și clădirilor poate fi recunoscută după urmele șanțurilor făcute de localnici, care în ultimii 150 ani au extras piatră din monument.
Cetatea Dinogeția a fost distrusă de invaziile slavo-avare din veacul 7, dar între zidurile sale ruinate s-au așezat oamenii și în secolele următoare. Ca și la Capidava, peste nivelul roman, există nivele de locuire din evul mediu. Aici a fost descoperită o cruce-engolpion de aur, o capodoperă a artei bizantine târzii, aflată azi la MNIR.
Valul de piatră dobrogean, lângă satul Cochirleni. Foto: Carmen Bem (Miu)
Zid al cetății Păcuiul lui Soare. Cetate misterioasă, construită pe o insulă în fața vechii cetăți a Dârstorului. Foto: Ionuț Macri
Urmele valului circumvalațoiei construite de bulgarii lui Asparuh în jurul dealurilor Niculițelului.
Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel se află pe situl curții domnești a lui Nicolae Alexandru. În sec 14, orașul avea o administrație săsească și mai multe biserici catolice, inclusiv o mănăstire. Biserica Sf Iacob este singura biserică medievală gotică (și catolică) rămasă în picioare pe teritoriul fostei Țări Românești Foto: Ionuț Macri
Vechi plan al cetății Feldioara. În care vedem că cetățuia (restaurată atât de prost) nu era era singura fortificație. Ci că ea era parte dintr-un ansamblu mai mare, care cuprindea platoul bisericii.
Reconstituirea castelului de la Gherla (magh: Szamosújvár=cetatea Someșului), construit la inițiativa cardinalului Martinuzzi, cea mai modernă cetate a Transilvaniei la momentul construirii. Azi Penitenciarul Gherla.
Cetatea Orației, Numită și cetatea Piatra Craiului, având același nume și în maghiară și germană (Királykő, Königstein), a fost construită de autoritățile maghiare pentru apărarea unui vechi drum spre Brașov: culoarul Rucăr-Bran. La poalele cetății se păstrează un segment de drum roman tăiat în piatră
Drumul roman tăiat în piatră de la poalele cetății Orației.
Poți vorbi despre contextul militar și politic în care au fost construite. Sau din punct de vedere strict arhitectural. Sau despre cum erau efectiv construite, în ce loc și de ce acolo, cum erau finanțate, cine le apăra, cine locuia în ele, ce arme aveau și ce soluții militare de apărare propuneau. Dra dincolo de cetăți au existat numeroase alte structuri de apărare, precum forturile provizorii, valurile și șanțurile, prisăcile...
Dacă sunteți curioși și/sau interesați să aflați mai multe despre mega-fortificațiile (termenul este al arheologilor, nu al meu) din câmpia Banatului construite în Epoca Bronzului, oarecum contemporane cu războaiele miceniene; precum cetatea de la Cornești-Iarcuri și Sântana-Cetatea veche care aveau incinte de cca 80 hectare și valuri de pământ complexe, construite cu eforturi supraomenești. Aceste valuri aveau fundații din trunchiuri de copaci (tăiați cu toporașe de bronz, cu așa numitele „celturi”) și piatră de carieră adusă de la distanță. Și nu sunt singurele, deși acestea sunt cele mai mari. Arheologii de la Arad lucrează de ani de zile pentru a descifra misterele celor ce au avut forța necesară de a ridica asemenea lucrări de apărare.
Sau poate doriți să aflați mai multe despre nenumăratele fortificații din Epoca Fierului din Moldova, Basarabia, câmpia Teleormanului sau din Oltenia. Alexandru Berzovan, arheolog la Iași a inventariat zeci de asemenea fortificații de lemn, pământ și uneori piatră doar în Moldova de la vest de Prut. Acestea vorbesc despre o lume violentă și războinică, dar care avea resurse să ridice construcții care implicau un volum de muncă incredibil, chiar și pentru vremurile noastre.
Sau să aflați mai multe despre orașele cetăți romane-târzii din Dobrogea, a căror ruine spectaculoase impresionează și azi, mai ales dacă sunt văzute din aer.
Sau despre fortificațiile proto-bulgare de la Niculițel sau valurile dobrogene, adevărate „ziduri ale lui Hadrian” din epoca de final a migrațiilor.
Aș putea să vă povestesc că în epoca în care genovezii construiau cetatea Heracleea (Enisala), nordul Dobrogei era controlat politic de tătarii Nogai, cu capitala la Isaccea.
Sau că cetatea mare a Severinului a fost construită de regatul Ungariei, într-o perioadă în care Banatul de Severin era o marcă militară de graniță, un teritoriu controlat de aceștia.
Și ca să fac un salt în timp, despre fortificațiile bastionare dinainte lui Vauban, precum Oradea sau cele de după, precum Alba-Iulia, Timișoara și Arad.
Și multe altele
Pe 11 și pe 17 mai voi ține un curs la Fundația Calea Victoriei pe care nu ar trebui să îl ratați, dacă vă pasionează istoria și cetățile. Ce poate fi mai fascinant decây poveștile despre castele misterioase și ruine care ar putea ascunde comori. Comori de istorie, desigur.
Detalii despre înscriere și participare
https://bit.ly/4beYAtl
Dacă sunteți curioși și/sau interesați să aflați mai multe despre mega-fortificațiile (termenul este al arheologilor, nu al meu) din câmpia Banatului construite în Epoca Bronzului, oarecum contemporane cu războaiele miceniene; precum cetatea de la Cornești-Iarcuri și Sântana-Cetatea veche care aveau incinte de cca 80 hectare și valuri de pământ complexe, construite cu eforturi supraomenești. Aceste valuri aveau fundații din trunchiuri de copaci (tăiați cu toporașe de bronz, cu așa numitele „celturi”) și piatră de carieră adusă de la distanță. Și nu sunt singurele, deși acestea sunt cele mai mari. Arheologii de la Arad lucrează de ani de zile pentru a descifra misterele celor ce au avut forța necesară de a ridica asemenea lucrări de apărare.
Sau poate doriți să aflați mai multe despre nenumăratele fortificații din Epoca Fierului din Moldova, Basarabia, câmpia Teleormanului sau din Oltenia. Alexandru Berzovan, arheolog la Iași a inventariat zeci de asemenea fortificații de lemn, pământ și uneori piatră doar în Moldova de la vest de Prut. Acestea vorbesc despre o lume violentă și războinică, dar care avea resurse să ridice construcții care implicau un volum de muncă incredibil, chiar și pentru vremurile noastre.
Sau să aflați mai multe despre orașele cetăți romane-târzii din Dobrogea, a căror ruine spectaculoase impresionează și azi, mai ales dacă sunt văzute din aer.
Sau despre fortificațiile proto-bulgare de la Niculițel sau valurile dobrogene, adevărate „ziduri ale lui Hadrian” din epoca de final a migrațiilor.
Aș putea să vă povestesc că în epoca în care genovezii construiau cetatea Heracleea (Enisala), nordul Dobrogei era controlat politic de tătarii Nogai, cu capitala la Isaccea.
Sau că cetatea mare a Severinului a fost construită de regatul Ungariei, într-o perioadă în care Banatul de Severin era o marcă militară de graniță, un teritoriu controlat de aceștia.
Și ca să fac un salt în timp, despre fortificațiile bastionare dinainte lui Vauban, precum Oradea sau cele de după, precum Alba-Iulia, Timișoara și Arad.
Și multe altele
Pe 11 și pe 17 mai voi ține un curs la Fundația Calea Victoriei pe care nu ar trebui să îl ratați, dacă vă pasionează istoria și cetățile. Ce poate fi mai fascinant decây poveștile despre castele misterioase și ruine care ar putea ascunde comori. Comori de istorie, desigur.
Detalii despre înscriere și participare
https://bit.ly/4beYAtlSursa informațiilor Radu Oltean.
Articole mai vechi:
1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016
2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016
3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016
4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016
5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO
6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO
7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO
8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO
9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO
10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO
11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO
12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO
13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO
14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO
15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019
16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO
17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO
18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I
19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II
20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III
21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO
22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO
23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO
24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I
25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II
26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I
27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II
28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO
29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I
30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II
31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III
32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO
33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I
34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II
35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III
36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I
37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II
38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III
39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I
40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II
41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III
42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV
43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I
44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II
45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III
46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO
47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I
48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II
49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III
50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I
51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II
52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III
53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV
54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I
55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II
56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III
57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I
58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II
59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III
60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV
61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I
62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II
63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III
64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I
65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II
66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III
67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV
68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I
69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II
70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III
71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV
72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V
73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI
74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII
75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I
76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II
77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III
78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV
79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V
80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI
81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I
82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II
83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III
84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV
85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I
86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II
87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III
88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I
89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II
90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III
91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I
92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II
93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III
94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I
95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II
96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III
97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV
98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V
99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I
100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II
101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III
102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV
103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I
104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II
105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III
106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV
1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016
2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016
3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016
4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016
5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO
6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO
7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO
8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO
9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO
10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO
11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO
12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO
13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO
14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO
15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019
16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO
17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO
18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I
19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II
20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III
21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO
22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO
23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO
24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I
25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II
26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I
27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II
28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO
29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I
30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II
31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III
32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO
33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I
34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II
35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III
36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I
37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II
38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III
39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I
40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II
41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III
42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV
43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I
44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II
45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III
46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO
47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I
48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II
49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III
50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I
51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II
52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III
53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV
54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I
55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II
56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III
57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I
58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II
59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III
60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV
61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I
62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II
63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III
64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I
65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II
66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III
67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV
68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I
69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II
70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III
71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV
72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V
73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI
74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII
75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I
76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II
77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III
78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV
79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V
80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI
81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I
82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II
83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III
84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV
85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I
86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II
87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III
88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I
89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II
90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III
91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I
92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II
93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III
94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I
95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II
96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III
97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV
98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V
99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I
100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II
101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III
102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV
103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I
104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II
105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III
106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV
107. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V
Pe aceeași temă:
1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui
2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene
3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea
Pe aceeași temă:
1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui
2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene
3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu