Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO

1. Bună ziua prieteni, cine zice că nu se poate și cu detector entry level. Las aici câteva fotografii cu primul meu tezaur descoperit în 14 aprilie 2024.

Este vorba de 64 denari din argint, un fragment de brățară dacica( presupun) și un colier sau brățară spiralată, toate având 490 grame
Emoții de nedescris, senzație pe care o urez tuturor detectoriștilor!
Tezaurul a fost predat și este în curs de evaluare.

Sursa informațiilor Adrian Barbu.

2. „Lăsând deoparte toate modificările și adaosurile mai târzii, clădirea P este rudă bună cu ceea ce s-a socotit „turn” al reședinței boierești de la Netezi (Neamț) (soții Bătrâna, Cristian Nicolae Apetrei).

Care, poate nu tocmai întâmplător, este apropiată și geografic. Considerațiile istorice formulate într-o sinteză specială, au stabilit în primul rând ezitările de datare ale soților Bătrâna, autorii săpării arheologice . Planul inițial publicat adaugă „turnului” și o deschidere pe latura din dreapta, care poate fi ușor socotită ușă. Aceeași rezidență a fost compartimentată pe lungime și are dimensiuni foarte apropiate de cele ale clădirii P, de la Bistrița. Este ilar a socoti o construcție pe două nivele (P + I), drept „turn”, pe simplul pretext că soba de încălzire era la etaj. Cu alte cuvinte, dacă adăugăm și datarea, care preferă prima jumătate de veac XV, nu secolul al XIV-lea, dispunem de o „familie”. Iar ambele construcții au pornit identic, tot de la partere fără pivnițe, și s-au bănuit a fi deja înzestrate cu sobe de cahle la nivelul 2. Să amintim că la curtea domnească de la Bacău, pare să fi fost utilizată o variantă de compartimentare (târzie?).”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. Lângă Târgu Neamț, pe vârful unui deal care domină zona și dispune de o bună vizibilitate asupra unui teritoriu vast, se află un tumul de mari dimensiuni, pe care l-am descoperit în anul 2023.

Pentru că deocamdată nu avem resursele necesare să îl săpăm, am apelat la sprijinul unui colectiv de buni profesioniști de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și Geo Edu Lab, care au realizat o serie de măsurători geofizice și o scanare LiDAR, fapt ce ne oferă un set de date semnificative pentru o viitoare cercetare.
Un raport preliminar poate fi consultat aici https://www.academia.edu/121336284 , dar unele rezultate urmează să fie prezentate și în cadrul Simpozionului Național Petrodava, ediția a V-a, care va avea loc săptămâna aceasta la Piatra Neamț.

#archaeology #INFP #burialmound #LiDAR #science #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Mrea Neamțu și Mrea Bistrița: tur-retur

”În mod surprinzător, pentru înțelegerea funcționării primului aranjament constructiv, alăturat bisericii, ne putem întoarce la Mănăstirea Neamțu. Doi arheologi de prestigiu (Petre Diaconu și Radu R. Heitel) au săpat-o la începuturile carierei lor, încercând să înțeleagă ceea ce ar fi fost dificil și pentru alți specialiști mai experimentați, după scurgerea altor decenii. Ne-au oferit însă, la sud de principala biserică, o succesiune de fundații, căpăcuite de un plan al bisericii Sf. Gheorghe, demolate în anii 1958-1960. Tocmai acea operațiune a condus la descoperirea a două clădiri alăturate, aranjate paralel cu latura de sud a actualei biserici. Nu au putut scrie mare lucru la adresa construcției dreptunghiulare din vest. Care este, planimetric, tot un „palat”. În schimb, destul de grabnic, au exprimat ideea că la est existase o capelă mai veche. O construcție de un asemenea tip nu avea nici un motiv să fie construită atât de aproape de alta laică, apoi demolată și înlocuită cu altă biserică abia după un lung interval de timp. Tocmai absida altarului nu era foarte clară, la planul patrulater care era bine proporționat la necesitatea unui... turn . Pe scurt, binomul este cel identificat și la Bistrița. Ceea ce îngăduie să afirmăm că demolarea de la Neamțu a urmat modelul de la Bistrița ori invers, pentru a face loc unor noi clădiri utilitare „mai moderne”.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Doi ani de detecție metale

Sursa: Youtube Utilizator: Kolozsvari Csaba

Încurajez detecția de metale responsabilă. Portofoliul descoperirilor mele însumează peste 1000 monede din argint romane, zeci de fibule (broșe), două diplome militare romane, două tezaure monetare, două depozite bronz, un tezaur medieval și multe obiecte epoca bronzului, dacice, romane sau medievale sau chiar de la sciți sau celți. Cu peste 25 predări am înțeles că aceste obiecte nu or să aibă nicio valoare în muzeu dacă nu au și propria poveste așa că am încercat să documentez fiecare descoperire: coordonate GPS, adâncime, caracteristici zonă, pentru a oferi un context, atât de important în corelarea cu obiectele descoperite pentru a fi documentate mai departe de specialiști. Am cerut doar două recompense conform legii, încă aștept. Sper ca într-o bună zi câteva din obiecte să fie și expuse. Ar fi o poveste cu sfârșit fericit. Însă cum ziceam mai sus, obiectele scoase din pământ și predate sunt doar jumătate din gestul făcut de cel ce detectează. Informațiile furnizate legate de descoperire sunt foarte importante, doar așa ne vom putea vedea obiectele descoperite în muzee. Fiți responsabili, bucurați-vă de acest hobby dar nu vă bateți joc de istoria acestei țări. Semnale bune!

6. Arheologi pe șantierele Banatului

Sub soarele dogoritor al verii caniculare din Pusta Banatului, colegii noștri arheologi continuă cercetarea arheologică preventivă necesară înainte de modernizarea infrastructurii feroviare. Deja sunt la al doilea sezon de săpături pe șantierele din Banat.
Recent, au început cercetările la situl nr. 10 din raza comunei Vinga, situată la sud de Mureș. Rezultatele nu au întârziat să apară, iar vestigiile aparținând sarmaților sunt numeroase și bine conservate.
Aceste descoperiri oferă informații valoroase despre trecutul Banatului, contribuind la o mai bună înțelegere a culturii și vieții sarmaților.
Mulțumim colegilor noștri arheologi pentru dedicarea cu care înfruntă condițiile de șantier, departe de casă.

#Arheologie #DescopeririArheologice #Sarmați #Banat #Istorie #CercetareArheologică #PatrimoniuCultural #ModernizareFeroviară #Vinga

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

7. În perioada 26-28 iunie, sub egida Complexului Muzeal Național Neamț, la Piatra-Neamț se desfășoară a V-a ediție a Simpozionului Național Petrodava.

Joi, 27 iunie, la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, de la ora 9, va avea loc lansarea celor mai recente publicații semnate de arheologii instituției amintite, precum și a anuarului Memoria Antiquitatis, vol. XXXIX.
În cadrul acestui moment va fi lansat și volum apărut relativ recent - The Bronze Age in Eastern Europe. Multidisciplinary Approaches.
Tot acum o să fie lansat încă un volum de arheologie, dar vă așteptăm la muzeu ca să aflați mai multe detalii!

#archaeology #books #science #heritage #Neamț #conference

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Discovery of the Forgotten Fort: Dobra Schantz / Nuovo Fortino. Located on the hill of Lăpugiu de Jos, Romania, Dobra Schantz, also known as Nuovo Fortino, played a crucial role in the 17th-century conflicts between the Ottoman and Habsburg Empires.

Located on the hill of Lăpugiu de Jos, Romania, Dobra Schantz, also known as Nuovo Fortino, played a crucial role in the 17th-century conflicts between the Ottoman and Habsburg Empires. This star-shaped bastion, built from clay and wood, was essential in controlling strategic routes and is now coming to light thanks to modern technology and research.
Key Discoveries:Location: The hill of Lăpugiu de Jos, guarding the entrance to the Lăpugiu depression. It is situated in the Lăpugiu corridor, between the hills of Lăpugiu and Bulza, with a geological composition of basalt, limestone, and Mesozoic quartzite.
Historical Maps: First appeared on historical maps at the end of the 17th century. M. Visconti depicted the fort as an eight-pointed star in 1699, and L.F. Marsigli and J.C. Müller included it in their maps from 1700 under the name "Die Schantz."
Strategic Importance: The fort controlled access through the Coșevița pass to the Banat plain, crucial for the region's security.
Non-Invasive Research: Topographical surveys and geophysical prospections from 2016 revealed detailed structures and fortifications, including an eight-pointed star perimeter and a defensive ditch 5m wide and 1.5-2m deep.
Research Methods:LIDAR Program: Conducted using the LAKI II LIDAR program, which was limited due to forest density.
Topographical Survey: Over 1,800 points mapped using the Leica T1200 total station, revealing a primary eight-pointed star-shaped perimeter.
Geophysical Prospections: Utilization of magnetic and resistivity tomography to uncover hidden features, including magnetic anomalies related to archaeological structures.
Conservation:The fort has been proposed for inclusion in the list of Historical Monuments due to its historical and touristic value. This site, near the Deva-Timișoara highway, has the potential to become a major tourist attraction.
Sources:Micle, D., Hegyi, A. (2017). Beyond the Maps. About a Forgotten Fort: Dobra Schantz / Nuovo Fortino. Transylvanian Review, 26(Supplement 1), 104-115.
LAKI II LIDAR Program

#Archaeology #LIDAR #DobraSchantz #NuovoFortino #Romania #HistoricalResearch #HeritageConservation

Sursa informațiilor Jan Costica.

9. O nouă carte a ieșit de sub tipar.

Este rodul unei frumoase colaborări cu mai mulți specialiști (V. Ursachi, G.D. Hânceanu și A. Baltag) pentru a valorifica rezultatele unor cercetări arheologice efectuate acum șase decenii, pe valea mijlocie a Siretului.
Lucrarea include contribuții care acoperă intervalul cronologic de la eneolitic până în evul mediu clasic.
Redăm în acest fel comunității științifice rezultate unor cercetări realizate într-o perioadă de pionierat, când unele muzee din Moldova erau abia constituite.
Finanțarea lucrării a fost asigurată de Complexul Muzeal Național Neamț.
Lectură plăcută!

#archaeology #book #prehistory #Cucuteni #Roman #Neamț #history #numismatic

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

113. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 30 iunie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete