Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO

1. Morminte din epoca bronzului descoperite în localitatea Păulești (Prahova)

Câmpia din apropierea Ploieștiului era cu milenii în urmă un adevărat „câmp al morților”. Peste 350 de movile din pământ (denumite de către cercetători tumuli), au fost ridicate de către comunitățile umane aflate la începutul epocii bronzului. Tumulii sunt monumente funerare construite din pământ în care erau îngropați oamenii acum aproape cinci milenii, după un ritual specific comunităților umane din acea perioadă. În secolele recente aceste câmpii au fost exploatate agricol, iar în prezent devin terenuri deschise investițiilor industriale sau imobiliare, dar și pentru amenajarea unor centrale solare. În aceste situații arheologii intervin pentru a salva patrimoniul arheologic și cultural reprezentat de aceste monumente care sunt expuse distrugerilor.
În mai bine de cinci săptămâni (aprilie - mai 2024) o echipă de arheologi de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova condusă de Alin Frînculeasa, din care au mai făcut parte Octav Negrea, Claudia Dumitrescu și Eduard Ghinea, a realizat săpături arheologice preventive în localitatea Păulești, una care este bogată în astfel de obiective arheologice. Au fost cercetați trei tumului construiți din pământ, care au avut înălțimea cuprinsă între 0,6 – 1 m și diametrele de 25 - 35 m. Au fost descoperite patru morminte, unul în prima movilă, două în cea de-a doua, ultimul în tumulul numărul trei. În prima movilă a fost descoperit un mormânt atribuit unui adult de sex masculin. În cea de-a doua movilă, care avea înălțimea de circa 1 metru și diametrul de 30 m, în unul din morminte atribuit unui copil au fost descoperite două inele de buclă, realizate din argint, și doi bulgări de ocru, dintre care unul de culoare mov, iar celălalt roșu. În celălalt mormânt a fost descoperit un individ adult așezat lateral, o poziție de înmormântare a corpului mai puțin specifică în cazul tumulilor cercetați în zonă. În movila 3 a fost cercetat un mormânt de adult, individul având o constituție fizică masivă, așezat în poziție specifică, care avea depus în apropierea umărului stâng un bulgăre de ocru roșu, o vopsea naturală care simboliza în epoca respectivă putere și vitalitate. Cercetările de la Păulești vin să completeze informațiile legate de populațiile și comunitățile umane care au locuit și trăit în această zonă în preistorie.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

2. În această primăvară, Centrul Arheoinvest, în cadrul contractului coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, participa la cercetări arheologice preventive și măsurători geofizice de-a lungul secțiunii 3 a autostrăzii Sibiu-Pitești. Până în prezent, la situl 1 - Bârsești au fost identificate predominant materiale arheologice medievale. #MNIR #archaeology #magnetometry #gsd #UAIC

Sursa informațiilor Arheoinvest.

3. De câte ori sunt pe acasă, de atâtea ori vizitez Muzeul Judeţean Teleorman. Zilele trecute am fotografiat și filmat această piesă unică de tehnică militară romană absolut superbă din mai multe puncte de vedere.

Ceea ce vedeți aici este un COIF ROMAN de CAVALERIE provenit dintr-o descoperire arheologică întâmplătoare făcută pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman), în amonte de podul de peste Olt, mai exact într-un braț al Oltului format temporar. Coiful nu a fost scos la lumină în forma actuală, aceste trecând prin multe etape de restaurare, fragmentele respective fiind găsite aproximativ în același loc, în două ocazii separate, de către persoane diferite, într-un interval de câteva luni.
Ca vechime, coiful este databil în sec. II-III d.Hr, deci în urmă cu aproape 1800 de ani. Acesta face parte dintr-o categorie de echipament militar cu decor bogat, concepută pentru defilare sau, mai precis, folosită în jocuri/procesiuni ecvestre (Hipika Gymnasia) de către cavaleriștii armatei romane. Zona în care coiful a fost descoperit se află pe frontiera romană a râului Olt (Limes Alutanus), acolo unde au existat trei fortificații (castre) ale Imperiului Roman, în prezent masiv distruse și foarte puțin documentate arheologic. Cea mai apropiată garnizoană de cavalerie romană cunoscută - Ala I Hispanorum - este cea staționată în castrul de la Slăveni (jud. Olt), la mai puțin de 50 km de Islaz. Trupa este atestată aici de la mijlocul sec. al II-lea până la începutul sec. al III-lea d.Hr. și probabil patrula pe tot sectorul sudic al limesului.
Obiectul în sine este o descoperire rară și frumoasă, acest coif fiind al doilea de acest fel (tip) cunoscut în lumea romană. Coiful este de tipul Vechten sau de tip traco-frigiene din perioada elenistică, numit astfel după singura piesă cunoscută până acum, anume coiful de la Vechten (Olanda).
În prezent, coiful este expus la Muzeul Judeţean Teleorman în cadrul evenimentului ''Exponatul lunii mai'', așa că, dacă aveți drum prin Alexandria sau sunteți din oraș, faceți bine și treceți și pe la muzeu pentru că nu veți regreta. Ca să nu mai zic că pe 18 mai (sâmbătă) este și Noaptea Muzeelor.
Un artefact superb ce face parte din multele obiecte antice descoperite în județul Teleorman de-a lungul timpului.
Laurențiu Marian Angheluță, știu că ai fost implicat în tot acest proces de analiză și publicare a coifului, așa că jos pălăria, man!
Mai multe info despre restaurare și alte aspecte istorice regăsiți în secțiunea pentru comentarii.

Țara cu Balauri

Sursa informațiilor Laurențiu-Florin Cuțaru.

4. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Muzeul Național Secuiesc Sfântu Gheorghe, au efectuat în perioada septembrie - decembrie 2023 în cadrul proiectului ,,Înființare sistem de distribuție gaze naturale în UAT Brateș, UAT Cătălina, UAT Cernat, UAT Dalnic, UAT Estelnic, UAT Ghelința, UAT Mereni, UAT Ojdula, UAT Poian, UAT Sânzieni, UAT Zăbala și UAT Zagon'' o serie de cercetări de teren pe raza respectivelor Uat-uri, în vederea stabilirii și identificării zonelor cu vestigii arheologice care urmează a fi afectate de către proiectul investițional.

În urma acestor cercetări au fost descoperite și cartate o serie de noi situri arheologice, au fost corectate sau infirmate planimetria unor situri arheologice cunoscute și s-au identificat un număr însemnat de fragmente ceramice din diferite epoci istorice. Pe această cale dorim să le mulțumim colegilor de la Muzeul Național Secuiesc pentru sprijinul acordat, iar materialul arheologic și informațiile obținute vor completa patrimoniul muzeului local, iar cu sprijinul Direcției Județene pentru Cultură Covasna, dorim ca noile situri identificate să fie introduse în Repertoriul Arheologic Național. Echipa CMBN: arheolog, Radu Zăgreanu, muzeograf, Adriana Stancu.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

5. Slava Rusă, sâmbătă 18 mai 2024, cercetare arheologică preventivă începută pe data de 9 aprilie (PROGRAM L-S, 7-17).

Munca noastră nu constă doar în a ghida și supravegherea vizitatorii din muzee.
Pentru cei care ne consideră șantajiști, trântori, putori... Din păcate, unii dintre aceștia ne cunosc într-o oarecare măsură munca, deoarece ne-au vizitat vara, pe șantierele arheologice sistematice. Îi așteptăm și la muzeul nostru sâmbăta sau duminica, să vadă că nu sunt prezente doar persoanele care trebuie să se ocupe de vizitatori.
La protest mă reprezintă fiică-mea.

Sursa informațiilor Dorel Paraschiv.

6. Fig. 1-2. Amforă Spatheia, produsă în nordul Africii, descoperită ieri la (L)Ibida într-un context datat la sfârșitul secolului al VI-lea p.Chr.

Piesa prezintă capac; aceasta nu a fost îndepărtat , ci doar spart parțial în antichitate, probabil pentru a permite curgerea "cât mai controlată" a garum-ului, pentru a nu fi risipit.
Fig. 3. Amfore Spatheia complete descoperite la Capidava.

Sursa informațiilor Dorel Paraschiv.

7. Strachină modelată cu mâna în manieră autohtonă, arsă oxidant incomplet, descoperită la #Zăuan #DâlmaCimitirului, cu buza invazată.

Pasta vasului prezintă cioburi pisate ca ingrediente, culoare maronie.
A fost utilizată, în secolul al III-lea a. Chr., pe post de capac la o urnă bitronconică.
Baza străchinii a fost perforată pe post de ”gură a sufletului”

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

8. Au și spart…dar au și reciclat!

Deși titlul este raportat (oarecum) la folclorul “politichiei” locale/regionale/naționale, aspectul important de aici este cel al reciclării vaselor medievale timpurii, după spargerea lor (intenționată sau nu)! Un “banal” exemplu (Foto 1), discuri/jetoane din lut (unul finisat, al doilea în etapa “work in progress”, nu interesează aici destinația/utilizarea lor, doar aspectul legat de reciclare!). Și tot un exemplu “banal” este cel al cuptoarelor care au vetrele amenajate pe “pat” de fragmente ceramice (Foto 2).
Și pentru că aminteam de spargerea intenționată a unui vas (explicată deseori… “supercalifragilistic”), un exemplu ludic (Foto 3) în care, un personaj medieval legat la ochi, trebuie să lovească/spargă o oală așezată cu gura în jos (Flandra, sec. XIV) (sursa https://www.facebook.com/MedievalAdvisor).
Alte situații de reciclări…utilizarea în pasta vaselor (ca degresant) a fragmentelor ceramice (mărunțite), mai ales în cazul olăriei modelate cu mâna. De asemenea, pot fi considerate materiale reciclate și fragmentele ceramice depuse în unele morminte (de incinerație ori de inhumație) ca parte componentă a ritualului de înmormântare. Reciclarea veselei ceramice (medievală timpurie, în cazul de față) a avut multe fațete care așteaptă (încă) a fi descoperite.
Revenind la titlu, concluzia generală ar fi .….nu doar au spart, au și reciclat!

Sursa informațiilor Dan Bacuet.

9. Zâna de pe țiglă (de fapt este Mariska a lui Janos) (piesă din colecția de la Torba, Mureș)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

109. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 9 iunie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete