„Exponatul Lunii”, un exponat numismatic – bancnota de 5.000.000 de lei.

 

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, prezintă, în luna decembrie, în cadrul ciclului expozițional „Exponatul Lunii”, un exponat numismatic – bancnota de 5.000.000 de lei.

Bancnota de 5.000.000 de lei a fost bancnota cu cea mai mare valoare nominală emisă în România, fiind pusă în circulație la data de 25 iunie 1947, urmând celor de 100.000 și 1.000.000 lei.
Contextul în care a fost emisă această bancnotă a fost unul complicat. Cheltuielile de război, alianța militară cu Germania Nazistă și presiunea economică exercitată de aceasta asupra resurselor românești, obligarea României la plata unor uriașe despăgubiri de război către Uniunea Sovietică, au dus inflația la valori din ce în ce mai mari după 1945 și 1946 și, mai ales, în 1947. S-a adăugat seceta devastatoare din anii 1945 și 1946, care a agravat penuria alimentară și a destabilizat profund economia agrară. Inflația se reflecta în prețuri. Astfel, în lunile iulie - august 1947, prețurile unor alimente de bază atinseseră cote nemaiîntâlnite: 20.000 de lei pentru o pâine de un kilogram, 50.000 de lei pentru un kilogram de cartofi, 1300 de lei oul de găină, 460.000 de lei kilogramul de brânză de oaie, 140.000 de lei kilogramul de carne de porc, acestea găsindu-se în special pe „piața neagră” care aproape înlocuise comerțul din România. Paritatea de schimb cu dolarul american atinsese în 1947 raportul de 6.000.000 de lei la un dolar, sumă record pentru toate timpurile.
Bancnota de 5.000.000 lei are dimensiunile de 189 x 90 mm. Este tipărită pe hârtie albă, filigranată cu filigran tip BNR „în lanț”. Fondul de bază este violet-brun-verde-roz, cu desen în hașuri fine, încrucișate, realizate de Ary Murnu, după personajele pictorului Nicolae Grigorescu. Gravor a fost Eugène Gaspérini.
Pe avers, în poziție centrală se află un medalion cu Lupa Capitolină cu Remus și Romulus, înconjurat de o ghirlandă de laur, în stânga și de stejar, în dreapta, iar deasupra valoarea nominală „CINCI MILIOANE LEI”. Pe marginea dreaptă este un panou cu desen sistem Guillot imprimat pe un fond ornamentat și valoarea nominală de 5.000.000.
În partea stângă se află semnătura guvernatorului BNR, Tiberiu Moșoiu, iar în dreapta cea a casierului central, R. Roman. Seria și numărul de culoare roșie se află stânga jos și dreapta sus iar dedesubt se află textul penalităților în caz de falsificare a bancnotei. Pe marginea de jos, în stânga este numele „N. Grigorescu” iar în dreapta „E. Gaspé SC.”, cele două nume aflându-se și pe revers.
Deasupra, în poziție centrală, este numele emitentului, „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI”, cu valoarea nominală repetată la stânga și la dreapta și două elemente de siguranță, o paletă de pictură și o liră. În părțile laterale sunt redate scene alegorice cu țărănci și copii: în dreapta, o țărancă alăptând, sprijinită pe un snop de grâu și având o seceră în mâna stângă, o alta și o fetiță purtând coșuri cu fructe iar în spațiul din stânga altele două țărănci torcând, împreună cu doi copii.
Pe revers, în poziție centrală se află un medalion cu valoarea nominală de 5.000.000 lei. În marginea stângă este valoarea nominală scrisă cu litere cursive. În partea din dreapta se află o țărancă cu o scară, culegând fructe, iar în cea din stângă doua țărănci care își țin pe umăr sapele, ansamblul constituind tot o scenă alegorică.
Fondul pe care se află aceste personaje este încadrat de un chenar format din motive vegetale stilizate, având în cele patru colțuri monograma BNR. În chenar sunt incluse două elemente de siguranță: o paletă de pictură și o mască de teatru în părțile laterale și monograma BCR, dispusă centrală, pe laturile de jos și de sus.
Timpul în care va rămâne în circulație va fi însă unul scurt, doar până la 15 august 1947, când a fost promulgată Legea nr. 248, referitoare la instituirea Comisiunii pentru Redresarea Economiei și Stabilizarea Monetară, care avea ca obiectiv mobilizarea resurselor interne pentru readucerea producției și a venitului național la nivelul anului 1938, combaterea speculei și a dezorganizării economice și restabilirea unui curs firesc al evoluției economice. Rata de schimb era de 20.000 lei vechi cu 1 leu stabilizat, putând fi schimbați maxim 5.000.000 lei vechi care echivalau cu 250 lei stabilizați. La Stabilizare, salariații și pensionarii aveau dreptul de a schimba cel mult 3.000.000 lei vechi, la fel invalizii, văduvele și orfanii de război, iar agricultorii cap de familie – 5.000.000 lei vechi. Persoanele care nu puteau prezenta acte care să dovedească că exercitau o profesiune au avut dreptul de a preschimba cel mult 1.500.000 lei vechi.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.