𝗣𝗮𝘁𝗶𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗼𝘀, 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗼𝗽𝗲𝗿𝗶𝘁𝗲 𝗹𝗮 𝗣𝗼𝗶𝗮𝗻𝗮 (𝗣𝗶𝗿𝗼𝗯𝗼𝗿𝗶𝗱𝗮𝘃𝗮)

 

𝗣𝗮𝘁𝗶𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗼𝘀, 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗼𝗽𝗲𝗿𝗶𝘁𝗲 𝗹𝗮 𝗣𝗼𝗶𝗮𝗻𝗮 (𝗣𝗶𝗿𝗼𝗯𝗼𝗿𝗶𝗱𝗮𝘃𝗮)

„Iarna este unul dintre cele mai îndrăgite anotimpuri, adulții și copiii bucurându-se de săniuș, schi sau patinaj. Dar patinajul și săniile nu au reprezentat întotdeauna o modalitate de divertisment și nici nu au arătat ca cele de acum. Nu este nici un dubiu privind faptul că primele patine pentru gheață au fost realizate din oase de animale (mai ales cal și vacă) și erau legate de picioare cu ajutorul unor fâșii din piele, iar pentru a înainta, patinatorul se ajuta de o tijă din lemn.

Cercetătorii consideră că astfel de patine din oase puteau fi folosite și la sănii, diferența fiind reprezentată de modul de prindere, acestea prezentând de obicei orificii în suprafața posterioară a osului, pentru a permite fixarea piciorului saniei.

Cele mai vechi patine cunoscute până acum, au fost descoperite în zona unui lac din Elveția și datează din Epoca Bronzului, tot de atunci datând și patinele din oase descoperite în nordul Rusiei. Dar cum au apărut ele?
Formenti (Universitatea Oxford) și A. Minetti (Universitatea Milano) realizează un studiu în care ajung la concluzia că patinele apar în Scandinavia și Țările de Jos, ca urmare a nevoii de a traversa marile lacuri înghețate, reducând astfel efortul și timpul depus pentru a vâna, pescui, transporta bunuri și chiar a comunica.

 Acest mijloc de locomoție a avut succes datorită eficacității sale, a costurilor scăzute, dar și a posibilității de a parcurge mai ușor distanțe mari. În mod surprinzător, patinele confecționate din oase de animale rămân aproape neschimbate ca aspect din Epoca Bronzului și până la începutul perioadei moderne, în unele zone folosindu-se până în sec. al XVIII-lea sau chiar mai târziu. De aceea sunt dificil de datat, în lipsa contextului arheologic, prin metode nondistructive.

În colecțiile Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” se găsesc mai multe astfel de patine dintre care cele mai timpurii sunt din epoca Bronzului (cultura Monteoru/sec. XIII a. Chr.), provenind din așezarea specifică acestei perioade de la Gârbovăț, iar celelalte, provin din așezarea geto-dacică Piroboridava, datând din sec. I a. Chr. – II p. Chr.

Ele erau folosite pentru deplasarea pe dealurile de la Poiana și/sau deplasarea pe gheața ce acoperea râul Siret, pe timpul iernii.

Muzeograf Dr. Paul Ciobotaru 

#muzeulteodorcincu #istorie #arheologie #tecuci

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci.