1,000 de genomuri de fluturi diurni și nocturni pentru a investiga evoluția, reziliența față de schimbările climatice și problemele de securitate alimentară!!

 

#Satyrium spini
Foto: Vlad Dincă
#muzeulantipa

 

 #Pseudopanthera macularia
Foto: Vlad Dincă
#muzeulantipa

 

 #Abraxas sylvata
Foto: Vlad Dincă
#muzeulantipa

 

#Chiasmia clathrata
Foto: Vlad Dincă
#muzeulantipa

 

 #Arctia festiva
Foto: Vlad Dincă
#muzeulantipa

 

#Lycaena thersamon
Foto: Vlad Dincă
#muzeulantipa

 

#Mimas tiliae
Foto: Vlad Dincă
#muzeulantipa

 

1,000 de genomuri de fluturi diurni și nocturni pentru a investiga evoluția, reziliența față de schimbările climatice și problemele de securitate alimentară!!

Dezvăluirea secretelor ascunse în ADN-ul fluturilor ar putea ajuta conservarea naturii, transforma înțelegerea noastră despre evoluție și descoperi noi modalități de combatere a dăunătorilor agricoli.
Proiectul Genomului Uman a pus bazele care au revoluționat cunoașterea sănătății umane. La 25 de ani distanță, majoritatea speciilor de pe Pământ rămân încă neînțelese în acest mod.

Experți din întreaga Europă, inclusiv de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, au făcut posibilă secvențierea de genomuri pentru 1,000 de specii de fluturi diurni și nocturni. Acest obiectiv important a fost atins sub umbrela proiectului Psyche (https://www.projectpsyche.org/), o inițiativă internațională coordonată de Wellcome Sanger Institute (Cambridge, UK), care își propune să secvențieze genomuri de referință pentru toate speciile de fluturi din Europa (peste 11,500 de specii). 

Colaborarea între cercetători, taxonomiști, factori de decizie politică și naturaliști a rezultat în publicarea recentă (26 noiembrie) a unei lucrări de sinteză în revista Trends in Ecology & Evolution (https://doi.org/10.1016/j.tree.2025.10.007). Documentul detaliază modurile în care genomurile tuturor fluturilor pot oferi răspunsuri la întrebări cheie legate de evoluție și pot eficientiza abordarea unor provocări precum securitatea alimentară.

Fluturii diurni și nocturni, cunoscuți colectiv ca Lepidoptere, sunt actori majori în ecosisteme din întreaga lume și reprezintă aproximativ 10% dintre toate speciile eucariote cunoscute. Sunt un grup extrem de divers, polenizatori cheie și o componentă importantă a lanțului trofic, atât ca erbivori, cât și ca pradă. Totuși, unele specii sunt dăunători majori, afectând agricultura, pădurile și culturile textile. Lepidopterele sunt, de asemenea, indicatori esențiali ai biodiversității și ai schimbărilor climatice, deoarece reacționează rapid față de modificări ale mediului. Aceasta înseamnă că o scădere a numărului de fluturi poate servi drept avertisment timpuriu pentru pierderi mai ample în rândul faunei și florei sălbatice. 

Toate cele 1,000 de genomuri produse până acum sunt disponibile gratuit. Experții pot folosi acum aceste noi cunoștințe genetice pentru a transforma înțelegerea noastră asupra evoluției și ecologiei, pentru a ghida conservarea naturii și pentru a găsi noi modalități de gestionare a dăunătorilor și a speciilor invazive, contribuind astfel la îmbunătățirea securității alimentare. De exemplu, o analiză recentă a 210 genomuri de fluturi a evidențiat caracterul în mare parte neschimbat al cromozomilor acelor specii (https://www.nature.com/articles/s41559-024-02329-4) de-a lungul a 250 de milioane de ani de evoluție.

Compararea genomurilor speciilor care au dispărut, sunt în declin sau sunt stabile ori în creștere poate ajuta la înțelegerea modului în care schimbările de mediu și activitățile umane afectează diversitatea și distribuția insectelor. Astfel, genomica devine un instrument valoros care susține eforturile de conservare a biodiversității.

„La ora actuală, fluturii europeni sunt grup lider în ceea ce privește eforturile de generare a genomurilor tuturor speciilor de pe Terra, iar datele disponibile vor revoluționa modul în care înțelegem și protejăm biodiversitatea planetei. Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este implicat activ în proiectul Psyche, contribuind printre altele la obținerea mostrelor necesare secvențierii de genom, un aspect cheie, însă și o provocare majoră pentru succesul proiectului. Muzeul se numără printre cele șapte instituții europene care coordonează aceste eforturi în calitate de “collection hub”, fiind deocamdată singurul reprezentant în Europa estică și sud-estică”, a spus dr. Vlad Dincă, cercetător științific gradul I la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și lider al hub-ului menționat mai sus.

Foto: dr. Vlad Dincă

#muzeulantipa

 

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".