DESCHIȘI PERMANENT PENTRU CUNOAȘTERE!
„AMONIȚII – GHIZII TĂCUȚI AI ISTORIEI PĂMÂNTULUI”
Amoniții au fost cefalopode marine, înrudite cu caracatițele de astăzi. Cochilia lor spiralată era împărțită în camere, iar animalul locuia doar în ultima dintre ele. Celelalte camere erau umplute cu gaze sau lichid și funcționau ca un adevărat sistem de flotabilitate, transformând amonitul într-un fel de „submarin natural” care își regla poziția în apă prin mecanisme biologice uimitoare.
Fosilele de amoniți expuse în vitrină provin chiar din România, din zona Carpaților Orientali. Acolo, straturile de roci sedimentare păstrează urmele unei mări dispărute, în care aceste creaturi au trăit cu sute de milioane de ani în urmă.
Amoniții – „ceasurile geologice” ale Pământului
Importanța lor pentru știință este uriașă. Amoniții sunt considerați fosile-ghid, deoarece:
- au evoluat rapid, lăsând în urmă specii distincte în intervale de timp scurte;
- au fost răspândiți în toate oceanele lumii;
- fiecare specie a existat într-o perioadă geologică clar delimitată.
Datorită acestor caracteristici, amoniții funcționează ca repere temporale exacte. Pentru geologi, apariția sau dispariția unui anumit tip de amonit într-un strat de rocă este asemenea unei ore înscrise într-un ceas: indică precis vârsta respectivului strat. Cu ajutorul lor, putem reconstrui istoria Pământului strat cu strat, asemenea unei cărți gigantice în care fiecare fosilă este un indice important.
Exemplarele din Carpații Orientali sunt martori ai unei lumi dispărute, dar și instrumente prin care înțelegem trecutul geologic al țării noastre.
Te invităm să descoperi povestea lor în expoziția muzeului!
Material realizat de conservator Roşu Sorin Ciprian
Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.






Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu