Foto 1: Palatul Magna Curia, sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva
UN EXPONAT DE NERATAT
Muzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curia, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice, renascentiste şi baroce.
Foto 1: Palatul Magna Curia, sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva
Pe parcursul unei perioade ce depășește un secol, muzeul devean a adunat colecții valoroase, care cuprind artefacte prețioase, monede, statui și inscripții din piatră, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.
Începând din luna ianuarie am creat o rubrică lunară pe pagina noastră în cadrul căreia vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunoscute și să aflați povestea fiecăruia, atât cât a putut să fie descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.
În ultima săptămână a fiecărei luni veți face cunoștință cu un astfel de obiect, iar la începutul anului 2026, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comunități.
11. Mărgele din sticlă
Foto 2: Poziția atelierului și a casei meșterului, pe culmea dealului ,,Cetățuie” de la Ardeu –(Foto din dronă: Marius Gheorghe Barbu).
Ultimele două episoade au avut în vedere obiecte care ne ajută să reconstituim un costum purtat de un personaj feminin care locuia pe acropola așezării dacice de la Ardeu. Era vorba despre două fibule și o cataramă de centură. Însă ansamblul vestimentar respectiv avea în componență și obiecte de podoabă. Ele au fost descoperite în aceleași condiții și în același loc în care au fost găsite și celelalte obiecte. Este vorba despre două mărgele din sticlă, două
obiecte a căror prezență delicată înseninează privirea oricărui arheolog, atunci când își fac apariția, din pământ.
,,Mărgelele, cu numele lor latin margarita, purtate sub formă de coliere sau pandantive erau foarte apreciate în lumea romană și în cea barbară … ele subliniau frumusețea feminină mai ales prin forma, culoarea și materialul din care erau confecționate, precum și prin calitatea execuției.”
Ana Cristina Hamat, Podoabe feminine din Dacia romană. Cu specială privire la Dacia Superior, Târgoviște, 2024, p. 166.
Astfel de obiecte se păstrează în cele mai multe situații în condiții bune. Nu necesită operațiuni complicate pentru restaurare, fiind suficientă spălarea cu apă, pentru îndepărtarea urmelor lăsate de pământul în care au așteptat să revadă lumina soarelui. Ele își recapătă strălucirea foarte repede. Și odată curățate, ajung pe masa de lucru pentru a fi studiate.
Prima dintre cele două exemplare (Foto 3) are formă globulară, aplatizată și ușor neregulată. Culoarea este alb-opacă, fină, iar la o privire atentă se observă o mică fisură verticală. Perforația este excentrică. Piesa a fost prevăzută cu trei decorațiuni circulare,
poziționate neuniform. Decorul are forma unor ,,ochi”, compuși din trei straturi respectând succesiunea albastru-alb-albastru. Discurile albastre sunt translucide și de o calitate bună, iar
cele albe sunt opace. Aspectul general trădează o execuție iscusită și precisă. Diametrul este de 11 mm (cel interior de 4 mm) și o înălțime de 9 mm.
Foto 3: Mărgea din sticlă ,,cu ochi” (Foto: Iosif Vasile Ferencz).
Cea de-a doua mărgea (Foto 4) are formă circulară, uniformă, cu perforația centrată pe axa mediană. Matricea este de un albastru deschis, translucid și este decorată cu o linie albă opacă, șerpuită, pe diametrul exterior. Diametrul la exterior este de 10 mm, în timp ce diametrul perforației și lățimea măsoară 4 mm fiecare.
Foto 4: Mărgea din sticlă circulară (Foto: Iosif Vasile Ferencz).
Cele două mărgele ar fi putut să fie înșiruite pe un șnur și puteau să fie purtate împreună sau separat, ori alături de alte piese, care nu s-au păstrat. Și nu putem să excludem nici posibilitatea ca ele să fi fost cusute pe veșmânt.
Obiectele prezentate de noi în ultimele trei episoade formează o garnitură care făcea parte dintr-un ansamblu vestimentar. Ele ne ajută să înțelegem anumite particularități ale costumului feminin pe acropola așezării dacice de la Ardeu, în ultimii ani înainte de cucerirea romană. Asocierea dintre două mărgele descoperite împreună cu două fibule mici de același tip și o cataramă provenind probabil de la o curea documentează existența unui costum.
Prinderea pe ambii umeri a veșmântului argumentează că este vorba de un costum de tip peplos (Foto 5). Iar descoperirea de la Ardeu arată că astfel de ansambluri vestimentare au fost purtate în Dacia preromană până în momentul cuceririi.
Foto 5: Femeie purtând un costum de tip peplos, echipat cu cele două fibule, centura susținută de catarama din fier și cele două mărgele (Desen: Claudia Feti, completat grafic cu fotografiile pieselor de port și podoabă de Iosif Vasile Ferencz).
Trebuie să subliniem și faptul că prin contextul în care au fost descoperite putem să presupunem că toate erau depozitate într-o casetă sau într-o ladă din lemn care a fost mistuită de foc, așa cum au ars, probabil, și elementele de vestimentație din pânză. Existența unui astfel de container pentru depozitare în contextul respectiv este susținută și de o placă de fixare a unui mecanism de închidere (Foto 6), realizată din aliaj pe bază de cupru (bronz, alamă?). Iar depozitarea costumului într-o ladă indică faptul că era purtat ocazional.
Foto 6: Placă de fixare a unui mecanism de închidere a unei lăzi (Foto: Iosif Vasile Ferencz).
Obiectele descrise atestă o situație rară între descoperirile din spațiul locuit în epoca Regatului Dac. Ele sunt accesorii vestimentare ale unui costum purtat de o femeie, la Ardeu,
în urmă cu aproape 2000 de ani. Deocamdată avem de-a face cu un caz unic în Dacia, însă publicarea materialelor arheologice descoperite în ultimii ani vor putea să aducă noi date privind moda vestimentară în Dacia preromană.
Cu speranța că v-a plăcut povestea noastră de azi, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbunătăți experiența noastră!
Expert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil,
Arheolog expert,
Cercetător consacrat,
Dr. Iosif Vasile Ferencz,
Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva
Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu