marți, 29 august 2023

Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV

 1. Descoperire unică în România, la Vităneștii de sub Măgură!








Cercetarea arheologică desfășurată în perioada 4-6 august 2023, în punctul Lutărie I, în aria satului Vităneştii de sub Măgură, din comuna Bolotești, județul Vrancea, a permis identificarea unei a doua depuneri de cenuşă vulcanică, sub locuirea umană, identificată ca aparţinând evenimentului campanian din Italia, la aproximativ 39.000 ani. Este o situaţie unică în cercetarea arheologică a perioade paleoliticului din România, când activitatea umană este marcată de două evenimente vulcanice: una cu impact catastrofal la nivel european (campanian) şi alta cu impact local (Ciomatu). Anul trecut, pe întreaga deschidere a lutăriei, la adâncimea de aproximativ 4,20 cm., a fost identificată o lentilă de cenuşă vulcanică de aproximativ 10 cm. Analiza probelor prelevate a permis identificarea evenimentului vulcanic şi cronologia acestuia, datat la 31.800, datorat Masivului Ciomatu (Sf. Ana). Sub lentila de cenuşă, la 35 cm., au fost recuperate două piese litice, asociate cu resturi de combustie, cenuşă şi cărbune. Scurta campanie de anul acesta a avut drept obiectiv eşantionarea întregului profil stratigrafic în vederea stabilirii evoluţiei paleoclimatului, colectarea de noi probe necesare estimării cronologice a etapei ocupaţionale umane şi a sedimentelor asociate. Cercetarea se desfăşoară în baza unui parteneriat între Universitatea Valahia din Târgovişte (dr. Marian Cosac, dr. George Murătoreanu, drd. Gabriel Șerbănescu), Muzeul Vrancei (drd. Mădălina Stănescu) şi Institutul de Speologie Emil Racoviţă (dr. Daniel Vereş).

 

Sursa informațiilor Muzeul Vrancei

2. Un nou sit arheologic a fost descoperit ieri pe teritoriul județului Buzău.




Într-o zonă albă din punct de vedere al descoperirilor arheologice, o investiție privată a condus la identificarea unor urme de locuire din perioada sec. IV și a Evului Mediu. Sesizați de reprezentanții investitorului și de către Direcția Județeană pentru Cultură Buzău, arheologi din cadrul muzeului județean s-au deplasat în teren și au luat primele măsuri pentru conservarea descoperirilor. Urmează ca în cel mai scurt timp să fie inițiate demersurile pentru cercetare.

 

Sursa informațiilor Costache Daniel

3. Pe șantierele arheologice întâlnești situații dintre cele mai spectaculoase și generatoare de întrebări.

În cazul necropolelor se pot sesiza adesea indicii legate de starea de sănătate a indivizilor, iar mitul că înaintașii noștri erau mai sănătoși și trăiau mai mult decât cei din prezent poate fi ușor demontat.
Nu e greu să ne imaginăm ce probleme de sănătate puteau avea unii indivizi, așa cum a fost cel a cărui mandibulă o vedeți în imaginea de mai jos. O groaznică infecție care a distrus osul mandibular.


#archaeology #anthropology #science #necropolis

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist

4. Ziua Porţilor Deschise este, dincolo de publicitatea uneori plată, o datorie etică, iar dincolo de 'etică' - o recomadare pentru oricare arheolog.




Nu doar că localnicii trebuie să fie informaţi despre valorile patrimoniale de pe teritoriul satului/ comunei, dar pragmatic vorbind, cu cât există mai mulţi oameni la curent, cu atât mai bună va fi protecţia monumentelor.
Da, monumentele istorice 'nu ţin de foame'. Ele ţin de alt nivel al existenţei, atunci când avem pâinea pe masă, zilnic şi fără riscuri. De aici în sus vine mândria locală, nu de puţine ori cu accente stridente, dar absolut necesară. Dacă 'naţionalismul' nu mai este astăzi o valoare recunoscută, patriotismul local poate fi încă vehiculul progresului comunităţilor.
Anul acesta a fost un neaşteptat succes, nu doar fiindcă a venit mai multă lume decât în anii trecuţi, ci şi fiindcă am cunoscut tineri interesanţi din satele din jur. Contacte personale utile. Văd la generaţia sub 40 de ani un efort de promovare locală greu de anticipat cu nişte ani în urmă.
Ne-am întâlnit şi cu Ion Bunescu, scriitor din Băneasa, care ne-a lăsat cu gura căscată cu şirul impresionant de scriitori născuţi în comuna Salcia. Dar am primit şi prieteni de la Bucureşti... Surpriză.
A existat şi un 'remake' duminical, amuzant. În alt episod.

 

Sursa informațiilor Limes Transalutanus

5. Descoperire arheologică unică în România a fost făcută în județul Vrancea

6. DRUMUL LUI TRAIAN


planul frontierei transalutane între Dunăre şi Vedea


 Schiţa de plan a fortificaţiei de la 'Flămânda' (azi Poiana), de la Dunăre. De la fortificaţie spre nord pleca un rambleu continuu (azi totul este 'piftie'). Schiţă de plan de la Pamfil Polonic, final de sec. XIX


Schiţă de plan de la acelaşi Polonic (tot final de XIX), reprezentând micul fort de la Putineiu şi relaţia cu frontiera (notată 'troianul'). Notaţii în 'paşi' (adică 0,75 m)


Obiectivele romane de la Băneasa. Schiţă de plan, distanţe în paşi; reprezentarea grafică nu este conformă (cifrele sunt mai bune). Aceiaşi Tocilescu şi Polonic Din cauză că troianul este foarte slab conservat pe acest sector, cei doi credeau că Troianul este sub şosea. Cercetarea aeriană, mult mai târziu, a arătat că troianul se află la 30 m est de DN


Troianul ars de la Urlueni (în jud. Argeş), desen 'artistic' (oleacă exagerat), sugestiv pentru starea monumentului la final de sec. XIX


Şi cam ce a mai rămas, în acelaşi loc, după 100 de ani de arătură. Jalnic!


Aşa îşi imaginau vechii arheologi frontiera: turnuri de pază în spatele palisadei, porţi de acces dinspre Barbaricum, şi castre de pază. Ar fi multe de obiectat la imagine, dar să nu complicăm lucrurile.


Vedere aeriană de la Valea Mocanului (sud de Roşiori), vedere spre sud. Corpul de apă este acumularea de la Valea Urlui, Imediat după - fortul roman. Linia care traversează culturile, de la sud spre nord, este chiar fosta palisadă. Linia care vine dinspre stânga este o... conductă. Cine a spus că cercetarea este simplă?

Expresia de mai sus este, încă, un topic de interes în cultura populară. Am scris despre în numeroase articole, dar mai puţin pe aici.
Spre finalul veacului al XIX-lea venea la Putineiu un tânăr arheolog german, Schuchhardt, însoţit de un traducător de la Bucureşti. Afla el, mirat, că pe acolo trecea un vechi drum de „cărămidă”, care traversa lunca Călmăţui. Fără să respire, tânărul arheolog (care avea să devină celebru pentru alte lucrări, între altele descrierea „valurilor” din Dobrogea, în timpul primului război german) scrie despre curiosul drum roman.
Evident, nu există drumuri de „cărămidă”, iar monumentala gafă se datorează unei particularităţi lingvistice locale: teleormănenii numesc astfel.... chirpicii arşi. Evident, nici traducătorul de la Bucureşti nu ştia, aşa cum nu ştiu bucureştenii din zilele noastre. Gafa era de traducere.
Doar că un drum nu arde... Aţi văzut vreun drum în flăcări? Nici eu. Ceea ce tradiţia populară a numit „drumul lui Traian” a fost, la origine, o palisadă. Nu vă las să căutaţi în dicţionare: o palisadă este un soi de gard, dar foarte masiv. Pentru a nu se prăbuşi gardul sub propria greutate, stâlpii erau îngropaţi la un metru sub pământ, iar jumătate din ce rămânea deasupra era îngropat sub pământ adunat din prejur. Ei – un gard de lemn poate să ardă. Dacă incendiul este mare, atunci pământul din jur se înroşeşte, precum chirpiciul ars.
Palisada era chiar marcajul de graniţă al Imperiului roman, în prima jumătate a sec. al III-lea. Graniţa a fost numită de istoricii moderni LIMES TRANSALUTANUS, deci „drumul de dincolo de Olt” (capitala Daciei Inferioare era la Reşca, în Oltenia, de unde „de dincolo”). Băieţii răi de la răsărit s-au uitat ce s-au uitat la gard, dar la 225 s-au supărat şi i-au pus foc, pe foarte mulţi kilometri, în special în zona aceasta de sud, între Dunăre şi Vedea.
După retragerea romană locuirea a fost destul de subţire, în zonă. Vechea palisadă arsă a avut a doua viaţă, în evul mediu, când ţăranii de la Dunăre mergeau spre târgul Roşiorilor, urcau cu carele pe valul de pământ ars, care s-a demonstrat cel mai bun drum: era mai sus decât terenul din jur, deci nu ţinea apă şi nu făcea noroi. O veritabilă autostradă...
Aşa figurează şi în hărţile moderne. Prima hartă propriu-zisă a zonei, făcută de austrieci la 1790, aşa zice, că era „drumul lui Traian”, iar apoi multe altele.
Dar ce m-a apucat cu Drumul lui Traian, în condiţii de şantier? Subiectul este mare, frumos şi – s-a demonstrat deja – lipicios, dar este masiv, iar timpul de lucru cam înghesuit (poate am să scriu odată despre ce face un arheolog după-amiază şi seara, între două zile în soare). Am să încerc să explic mai jos; da, există un interes practic.
Aşa cum ziceam, „troianul” a fost drum principal. Adică, fraţilor, DRUM, un separator al proprietăţilor (este menţionat astfel în zeci de documente medievale!).
Prin 2016 am avut o mai lungă discuţie cu un localnic din Poiana (azi; s-a numit Flămânda, până la comunişti, şi aşa a intrat în literatura istorică; este castrul de la Dunăre, punctul terminus al frontierei). Ne uitam cum este batjocorit troianul chiar acolo, pe teritoriul administrativ al comunei Traian (de care chiar castrul ţine, astăzi), cu camioane de 20 de tone călărindu-l ca pe o târfă ieftină... Spunea el, localnicul (regret, numele există undeva, în pădurea din calculatorul meu...), că până la comunişti troianul era sfânt, de neatins... Acum, deloc întâmplător, „troian” vine tot de la numele lui Traian, în pronunţarea nord-balcanică, zis astfel încă din secolul II (sic!!). Cum să distrugi ceea ce Traian a făcut?? zicea el. „Azi – continua el – trece brazda prin troian, nu-i mai interesează, doar maţul mai contează”.
Duminică am făcut o vizită în zonă, o vizită „de lucru”, în interesul dosarului UNESCO. Mergeam pe un drum care era nimic altceva decât troianul. Nu am să spun unde, pentru că nu cred că cineva face rău intenţionat, ci din neştiinţă. Pe drumul acela mai fusesem de multe ori, între 2014-2017 (perioada de finanţare a proiectului de cercetare numit chiar astfel, Limes Transalutanus). A mers, până la un punct; după care drumul... dispărea. Într-o competiţie a foamei, vecinii din părţile drumului se urcaseră pe „linia continuă”, aşa că în dreapta aveam o cultură înaltă, în stânga – o arătură proaspătă. Nu mai exista interval nici pentru o potecă...
Fapta se numeşte „ocuparea abuzivă a domeniului public” şi se pedepseşte conform legii. Dar sper să nu ajungem acolo. Lăsaţi drumul lui Traian nearat, măcar acolo unde nu era arat până acum 10 ani. De la Dunăre la Vedea, pe 60 de km, dacă sunt vreo 4 km în această situaţie. Hai, salvaţi a 15-a parte a troianului, daţi-o zmeilor de foame, că nu vă îmbogăţiţi cu 2 metri de pământ în plus, legal sau nu...
Acum, desigur, mă adresez aici mai ales opiniei publice locale... Nu pot eu să fac „poliţia patrimoniului”, de la Bucureşti, şi este încă şi mai puţin probabil să o facă autorităţile locale. Dar voi, cititorii acestor rânduri, sunteţi cam în toate satele din jur. Voi puteţi face o „miliţie” a patrimoniului şi să obligaţi pe domnii investitori să respecte legea şi tradiţia. Cu frumosul şi cu răbdare, nu cu metodele vechi. Cei mai mulţi oameni înţeleg, dacă li se explică frumos şi calm.
Au fost adăugate nişte ilustraţii. Sper să pun şi nişte trimiteri bibliografice, eventual mâine (marţi)

 

Sursa informațiilor Limes Transalutanus

7. Secvență groapă de acces - cuptor în secțiune. În planul 2 alt cuptor, de alt tip.


Sursa informațiilor Limes Transalutanus.

8. Cuptorul și groapa de acces, pe nivelul vechi de călcare


Sursa informațiilor Limes Transalutanus.

9. Ce o fi fost cu acest bărbat adult, de 55-60 de ani, care, în momentul decesului, a avut la piept un copil de vârstă foarte fragedă (infans I)?

Situația aceasta a fost identificată în timpul săpăturilor din anii '60, realizate în situl arheologic de la Brad, de către arheologul dr. Vasile Ursachi.
Recent, împreună cu colegul G. Hânceanu, am reluat discuția despre cele câteva morminte vechi de 5000 de ani, descoperite în fortificația antică de la Brad.
Chiar dacă sunt puține complexe funerare, ele prezintă o importanța aparte pentru înțelegerea obiceiurilor mortuare de la începutul epocii bronzului.

Detalii în articolele de aici:
https://www.academia.edu/97200260
https://www.academia.edu/99715730

 
#archaeology #prehistory #funeral #science #prehistory #infans

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist

10. În luna iulie s-a desfășurat campania de săpături arheologice sistematice la mănăstirea medievală de la Igriș, com. Sânpetru Mare, jud. Timiș.






Din partea Muzeului Național al Banatului au participat la săpături dr. Daniela Tănase, responsabil științific, Zsuzsanna Kopeczny, arheolog medievist, Ștefan Popa, biolog, iar de la Institutul de Arheologie al Universității Catolice ”Pázmány Péter” din Budapesta au venit dr. Balázs Major și Bendeguz Tobias, arheologi.
Cercetările s-au concentrat în partea de sud-est a corpului mănăstiresc, unde potrivit principiilor arhitecturale cisterciene stabilite de abatele Bernard de Clairvaux în prima jumătate a secolului XII, se afla sufrageria, încăperea care adăpostea sursa de încălzire și bucătăria mănăstirii.
Rezultatele săpăturilor arheologice sunt spectaculoase, fiind găsite ziduri, încăperi cu podele, canale de aducțiune și de scurgere a apei care provin din mai multe faze de construire a clădirilor din cursul secolelor XII-XV/XVI. Aceste structuri construite dovedesc iscusința constructorilor din Evul Mediu în materie de inginerie hidraulică, domeniu în care călugării cistercieni au fost inovatori.
De menționat este și descoperirea unei locuințe cu cuptor, databilă în secolele XI-XII, anterioară construirii mănăstirii înființate în anul 1179.
Cu prilejul cercetărilor din campania arheologică a anului 2023, colecția Muzeului Național al Banatului s-a îmbogățit cu fragmente arhitecturale sculptate în gresie, monede și o cantitate însemnată de ceramică din secolele XIII-XV.
#mnab #igris

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului

11. MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în parteneriat cu Primăria Comunei Păuleni-Ciuc, vă invită vineri, 18 august 2023, începând cu ora 10.00, la Ziua Porților Deschise pe Șantierul Arheologic din Păuleni-Ciuc, Dâmbul Cetății, județul Harghita, pentru a afla, de la specialiștii muzeului, poveștile noilor descoperiri efectuate în campania de cercetare arheologică interdisciplinară desfășurată anul acesta.


 




Vă recomandăm să aveți încălțăminte potrivită pentru drumeții la munte și apă. Participarea publicului este gratuită.
Organizatorii își rezervă dreptul de a face modificări în programul evenimentului în caz de vreme nefavorabilă.
Vă așteptăm alături de noi!

 

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

12. 3 vase vechi de 6000 de ani și un pat din fragmente ceramice – descoperite pe șantierul arheologic de la Hoisești

 



Articole mai vechi:

1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO

14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO

15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019

16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO

17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO

18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I

19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II

20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III

21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO

22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO

23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO

24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I

25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II

26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I

27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II

28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO

29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I

30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II

31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III

32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO

33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I

34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I

37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II

38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III

39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I

40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II

41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III

42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV

43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I

44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II

45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III

46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I

48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II

49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III

50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I

51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II

52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III

53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV

54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I

55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II

56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I

62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II

63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III

64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I

65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II

66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III

67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I

69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II

70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu