Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO

1. S-a încheiat cercetarea arheologică a fostului Bastion al Croitorilor (str. Pompierilor, Școala nr. 4). Surpriza: bastionul a cunoscut două faze diferite, în sec. XVI-XVII (fotografie de la Cristian Plantos, responsabil de șantier)

Să notăm faptul că este una dintre foarte puținele săpături arheologice care au fost făcute profesionist și au condus la date noi legate de istoria fortificațiilor orașului. În rest, nimic! „Celebrele” reabilitări din 2015 nu s-au lăsat - aparent, cu nici un câștig istoric; ba având în vedere distrugerea inscripției de pe turnul din fața spitalului, calitatea tencuielilor și a pavelelor cu pietre pentru circulația tancurilor, dimpotrivă.

Sursa informațiilor Mediaș-Mediasch History News.

2. Depozit de peste 40 de piese descoperit și recuperat cu ajutorul arheologilor. Din inventar enumerăm săbii, clești, seceri, tălăngi, sulițe, zăbale, topoare și alte mărunțișuri. Descoperitorul dorește sa rămână anonim dar îl felicitam pe această cale.

Sursa informațiilor Codoban Mircea Adrian.

3. În rândul unei părți a opiniei publice există ideea că arheologia implică, în mod aproape obligatoriu, descoperirea unor obiecte valoroase, lucrate din metale prețioase.

Cei care au această părere trebuie să știe că pe arheolog îl interesează, în primul rând, reconstituirea unor părți din viața oamenilor din trecut, pe baza mărturiilor lăsate de ei acum câteva sute sau mii de ani. De aceea, pe arheolog îl interesează contextul obiectelor și informația științifică pe care acestea o generează, de aceea, uneori, nici nu e nevoie de o cercetare foarte extinsă, ci focusată pentru obținerea unui cumul de date.

#archaeology #museum #heritage #research #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Un traseu de drum roman unicat în România. Drumul roman suspendat deasupra Oltului de la Copăceni

Drumul roman tăiat în stâncă de la Copăceni, fotografie oblică din dronă, vedere dinspre nord-vest (2022).

Drumul roman tăiat în stâncă de la Copăceni, detaliu.

Drumul roman tăiat în stâncă de la Copăceni, detaliu

„Un traseu de drum roman unicat în România. Drumul roman suspendat deasupra Oltului de la Copăceni” - un nou editorial de arheologie publică, disponibil pe site-ul Revistei Cercetări Arheologice, Muzeul Național de Istorie a României.
Parte a studiului:
Ovidiu Țentea, Vlad-Nicolae Călina, Ioana-Iulia Manea, Drumul și castrul roman de la Copăceni (com. Racovita, jud. Vâlcea). Reevaluarea recentă a unor monumente uitate, Cercetări Arheologice 29.2, 2022, 557-572. DOI: https://doi.org/10.46535/ca.29.2.07
Vă invităm să-l descoperiți, aici: https://cercetari-arheologice.ro/un-traseu-de-drum-roman.../

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

5. Descoperirile arheologice sunt semnificative și din perspectiva modului în care putem observa cum anticii au lucrat „după manual”.

Fundație pilastru - Altip 2023 (canabae sector SE)

Amenajare mausoleu (foto Ilie Lascu, George Bounegru)
https://www.academia.edu/.../A_RECENTLY_DISCOVERED...

#Altip_2023 #Apulum #De_architectura

Descoperirile arheologice sunt semnificative și din perspectiva modului în care putem observa cum anticii au lucrat „după manual”. Este cazul tehnicilor de construcție romane care, de obicei, s-au adaptat unor situații particulare privind caracteristicile solului, ale terenului, foarte importantă fiind stabilitatea fundațiilor. Cunoscând sursele scrise, în primul rând tratatul de arhitectură al lui Vitruvius (De architectura), apoi lucrările lui Faventinus (De diversis fabricis architectonicae) și Palladius (Opus agriculturae), Vegetius (Epitoma rei militaris) sau Cato (De agri cultura), descoperirea aplicării în practică a recomandărilor tehnice din epocă face relevantă interpretarea arheologică și din această perspectivă.
Este cazul fundației unui pilastru, amenajată prin implantarea în rețea a unor pari (piloți) care consolidau patul gros din pietriș și asigurau rezistența construcției (un portic de mari dimensiuni). Această descoperire din sectorul de SE al așezării civile a castrului legiunii a XIII-Gemina de la Apulum (Altip 2023) este similară cu o situație întâlnită de arheologi în cadrul cercetării preventive efectuate cu ocazia lucrărilor de modernizare a Staţiei de Epurare din cartierul Partoș, unde a fost cercetat parțial un edificiu de tip mausoleu cu două sarcofage de marmură. A fost identificată o rețea de gropi pentru pari care fuseseră amplasați în patru rânduri paralele în zona din jurul construcției, susținând patul de pietriș al fundației. Pentru ambele cazuri, fiind vorba despre un teren instabil, respectiv o zonă mlăștinoasă, iată ce scrie Vitruvius cu privire la această metodă de sistematizare a terenului:
„Dacă nu se va da de pământ sănătos, ci locul va fi de umplutură sau mlăștinos, atunci întregul amplasament al clădirii să fie săpat, golit și împănat cu piloți de anin, măslin sau gorun ușor ars. Apoi să se facă o centură de piloți, care, așezați cât mai apropiați unul de altul, să se împlânte în pământ cu ajutorul mașinilor... Aceste operații o dată terminate, să se clădească peste centură, cu zidărie foarte solidă, fundațiile...”. (De architectura III, 4, 2)

Sursa informațiilor Anca Timofan.

6. Așezarea dacică interzisă de lângă Sarmizegetusa Regia. Controversele unei descoperiri uimitoare

7. Cimitire antice care au dat fiori arheologilor. Locul unde pruncii dacilor sunt înhumați lângă arme

8. Revin la acest fantastic traseu de conductă de apă de la Mrea Bistrița.

Revin la acest fantastic traseu de conductă de apă de la Mrea Bistrița. Mai întâi trebuie știut că el pare să fi fost „răzuit” la nivel superior, de cei mai harnici restauratori de monumente istorice pe care i-a cunoscut România. În al doilea rând, dar important strict pentru relevanța istorică, deși avem mai multe dovezi despre folosirea consecventă a conductelor de apă (înainte de importul tehnologic turcesc), nu știm aproape nimic de cum foloseau moldovenii vechi această apă! Nu doresc să citesc înțelepciunea majoră că o beau ori o dădeau pe față înainte de a intra în biserică. Nu avem descoperite debușee, cămine de vizitare, decantoare, băi.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. Acum 3500-4000 de ani, elitele epocii bronzului

Acum 3500-4000 de ani, elitele epocii bronzului, poate chiar războinicii, împodobeau harnașamentul cailor cu piese de os, corn sau metal. Multe dintre aceste piese sunt adevărate miniaturi artistice, printre puținele care ilustrează interesul pentru estetic al celor de atunci.
Cele trei piese din imaginea atașată, descoperite în România și Republica Moldova, au fost incluse, alături de alte piese similare, într-un mic studiu publicat în urmă cu ceva timp și care poate fi consultat aici:

https://www.researchgate.net/.../Butonii-de-os-si-corn...

#archaeology #BronzeAge #bone #antler

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 2 iunie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete