Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO

luni, 1 mai 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

1. În strânsă legătură cu ideile religioase de acum câteva mii de ani, reprezentările în lut sau pe vase ale animalelor constituie o formă de artă plină de simbolism.

Cele mai multe astfel de reprezentări, numite în limbaj arheologic zoomorfe, se întâlnesc la comunitățile eneolitice, pentru care creșterea animalelor era o ocupație de bază.
Spre deosebire de reprezentările umane din lut, cele animale sunt mai schematice, deși, în multe cazuri, au detalii foarte realiste.
În imaginea de mai jos puteți admira o serie de astfel de reprezentări din așezări ale culturii Cucuteni cercetate în împrejurimile orașului Târgu Neamț.

#archaeology #prehistory #zoomorphic #religion #art #museum #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. În ultimele trei decenii cercetările arheologice nu au mai adus elemente de noutate referitoare la cultura Ceramicii Liniare (LBK), cel puțin nu în zona Subcarpaților Moldovei.

Recent, în județul Neamț, au fost scoase la lumină vestigiile acestor comunități umane de acum 7000-7500 de ani, prin investigațiile specialiștilor de la muzeele de aici, dar și prin investigațiile colegilor din Polonia.
Pentru că a început sezonul conferințelor, am desenat un lot de fragmente ceramice din săpăturile noastre de la Topolița, pe care le vom prezenta la una dintre manifestările științifice viitoare.

#archaeology #prehistory #neolithic #LBK #Neamț #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Astăzi la discreție, sarea a fost extrem de importantă pentru oamenii de acum mii de ani. Pe de o parte, pentru că este o substanță indispensabilă vieții, iar pe de altă parte, datorită credinței universale privind originea ei divină, sarea a fost „aurul alb” al omenirii.

Cele mai vechi dovezi arheologice din lume privind exploatarea sării, de acum 8.000 de ani, au fost descoperite și cercetate pe teritoriul României, iar în doocumentarul publicat de HotNews.ro puteți citi despre câteva #situriarheologice uimitoare. Sunt incluse, de asemenea, informații interesante despre #superstiții legate de #sare, despre locurile ce au fost numite în cinstea sării și despre cum oamenii de acum mii de ani făceau misterioase calupuri de sare, după eforturi uriașe
https://science.hotnews.ro/stiri-arheologie-24724805...
Pentru prima dată la #București - grație expoziției „Civilizația sării. Tehnologii, instalații și unelte milenare conservate în lemn”, la vernisajul căreia vă invităm să participați joi, 27 aprilie, ora 18.00, la Palatul Suțu - veți avea ocazia să vedeți cele mai vechi instalații de lemn din sudul și sud-estul Europei. Veți putea vedea inclusiv un #obiectunicat la nivel național, o scară de lemn lungă de peste cinci metri din perioada dacilor timpurii.
Este un proiect expozițional inedit, dedicat civilizației create în jurul exploatărilor de sare din perioada pre- și proto-istorică în bazinul intracarpatic, conceput astfel de Dr. Dan Pîrvulescu, director adjunct și Dr. Vasile Opriș, șef Secția Istorie – Muzeul Municipiului București cărora li s-a alăturat cu mult entuziasm arheologul Dr. Valerii Kavruk, manager – MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
Vizitând expoziția, veți afla despre tehnologiile folosite și veți vedea voi înșivă unelte de extracție a sării care au fost scoase la lumină în ultimii ani în țara noastră. Descoperirile au depășit orice imaginație, spun arheologii, și sunt de referință inclusiv la nivel internațional.
Ş𝐭𝐢𝐚ţ𝐢 𝐜ă? În armata romană, ofiţerii şi soldaţii primeau o alocaţie în sare. În perioada Imperiului, acest salarium (de unde derivă cuvântul salariu) a fost transformat într-o alocaţie de bani pentru sare. Suma de bani pe care o primim în fiecare lună pentru munca depusă, „salariul“ este deci un cuvânt care îşi are originile în modalitatea de plată a soldaţilor romani.
Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, „salariul“ este suma de bani pe care o primeşte o persoană pentru munca depusă într-o perioadă de timp, săptămână, lună. O variantă populară este cuvântul „salar“, iar ca origini provine din limba franceză, cuvântul „salaire“, la rândul său având ca origini latinescul „salarium“.
„Salarium“ însemna, pe vremea romanilor, cota de sare (latină - sal, salis) pe care o primeau soldaţii ca plată suplimentară la soldă. Prin urmare, „salarium“ înseamnă „plata în sare“.
Despre expoziția de la #PalatulSuțu, pe care vă invităm să o vizitați, mai multe detalii aici:

https://curatorial.ro/.../descoperiri-arheologice.../

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

4. Un român a găsit o comoară din vremea romanilor. Peste 1.100 de monede din argint, îngropate într-un sat din Dolj

5. Arheologii Mădălina Stănescu de la Muzeul Vrancei, Roxana Munteanu și Daniel Gărvan de la Muzeul Județean Buzău desfășoară în perioada 24 aprilie – 5 mai cercetări arheologice în situl La Nucușori, de pe teritoriul satului Bonțești, comuna Cârligele.

Situl, descoperit în urmă cu mai multe decenii, se găsește în marginea localității, în apropierea drumului spre cătunul Teiș. A fost investigat sumar în anii ’50 ai secolului trecut, prilej cu care au fost publicate primele informații referitoare la vestigiile de aici. A fost semnalată atunci existența unei așezări din epoca dacică (sec. II-I a.Chr.), a unei necropole din perioada mijlocie a epocii bronzului (cultura Monteoru – faza târzie, cca. 1700-1500 a.Chr.) și a unei locuiri din epoca neolitică (cultura Starčevo-Criș, mileniul al VI-lea a.Chr. ) Cercetarea actuală are ca scop recuperarea datelor referitoare la unele structuri arheologice puse în pericol de eroziunea accentuată a unei laturi a platoului pe care se găsește situl. Starea precară de conservare a vestigiilor din această margine a sitului a fost observată de către unul dintre specialiștii instituției, în cursul unei cercetări de teren din luna ianuarie. Până în prezent au fost delimitate și cercetate mai multe complexe arheologice din perioada neolitică (5500 – 5200 BC).

Sursa informațiilor Muzeul Vrancei.

6. Trecutul ne privește pe toți!

Se întâmplă adesea ca pe terenurile agricole și chiar prin grădinile noastre să existe vestigii arheologice pe care mulți dintre noi au tendința să le ignore, considerându-le neimportante. Însă este o opinie falsă că nu ar fi importante niște fragmente de vase, niște bucăți de lipitură arsă, niște așchii de piatră sau cremene, poate chiar oase. Ele pot fi mărturii ale prezenței unor vechi comunități umane în acele locuri și doar specialiștii (cu precădere arheologii) pot stabili importanța lor.
Din acest motiv este foarte important să nu ignorați astfel de lucruri și conform prevederilor legale în vigoare trebuie să anunțați Primăria sau Direcția Județeană de Cultură în termen de 72 de ore.
Este important să nu distrugem aceste vestigii și nici să nu le ignorăm.
Fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze că dacă semnalează autorităților astfel de descoperiri, există o șansă ca ele să fie salvate și cunoscute. Și mai trebuie să știți că arheologii nu au niciun fel de beneficii materiale dacă cercetează astfel de mărturii, ci doar le scot la lumină pentru a reconstitui o parte din istoria noastră comună.
Vă invit să dăm dovadă de spirit civic atunci când găsim astfel de mărturii ale trecutului și să contribuim la salvarea unei părți a identității noastre.
Vă puteți baza și pe noi!

#archaeology #civism #history #past #Neamț #museum #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Oale de gătit medievale. Împreună din secolul al XVI-lea.

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

8. ALTIP este o cercetare arheologică preventivă care a început în 2022 și continuă anul acesta în partea de SE a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina (canabae), la cca 300 m de Palatul Guvernatorilor Daciei (praetorium consularis).

Cercetarea se desfășoară pe o suprafață vastă, pe locul unde anterior a funcționat tipografia Altip din Alba Iulia. Ne aflăm într-o zonă rezidențială importantă, în imediata vecinătate a sectorului Domus-Thermae, cercetat în anii 2009 și 2019, unde s-au descoperit o impozantă casă romană, un drum și o parte din clădirea unor băi romane. Este o ocazie extraordinară de a corela aceste două zone și de a surprinde fazele de locuire și organizare urbană, planimetria clădirilor și diversele tipuri de construcții și amenajări interioare, precum pavimentele în tehnici specifice romane: opus sectile (cu elemente în formă de romb sau pișcot), opus spicatum (elemente în formă de L așezate în spic) și opus tessellatum (mici cubulețe – tesserae – care formează un mozaic). Cele două drumuri romane descoperite până în prezent în acest sector aduc informații importante privind trama stradală și locuirea în sec. II-III p.Chr. Este cea mai extinsă cercetare arheologică de la săpăturile întreprinse între 1888-1918 de Adalbert Cserni în această zonă a orașului roman.
Anul acesta echipa este formată din Ilie Lascu, Anca Matis, Andrei Iosif Buta, Iulian Florea, Nicu Pâclișan, colegi alături de care mă bucur să lucrez. Materialul arheologic este bogat, iar unele piese descoperite aici sunt foarte interesante. De cele mai multe ori, ele devin și mai interesante după restaurare... În laborator, o altă echipă participă la cercetare: Dan Anghel, Sidonia Olea, Serban Ioan Sorin și Valentin Deleanu. Le mulțumim tuturor!

#Altip_2023 Apulum Archaeological Site

Sursa informațiilor Anca Timofan.

9. Paradoxul pentru arheologi este că uneori merg in zone cu potențial arheologic și nu găsesc ce caută, iar alteori, pur și simplu mergi prin pădure pe un drum forestier și găsești vestigii preistorice.

Este foarte adevărat că a descoperi vestigii arheologice în pădure, fără a utiliza dispozitive de detecție, este echivalentul căutării acului în carul cu fân. Doar că uneori se pare că și acest proverb se adeverește.

În imagine este un răzuitor de silex, lucrat pe suport așchial.

#archaeology #forest #prehistory #silex #Neamț #nature

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 1 mai 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete