Ceramica habană în colecția Muzeului de Etnografie Brașov
Olarii anabaptiști, de limbă germană, considerați eretici de către Vatican, au fost alungați din loc în loc, de-a lungul istoriei. Au apărut, la începutul secolului al XVI-lea, în Tirol, ceea ce putem observa și în influențele vizibile din ceramica lor.
După unele surse și informații, numele de habani își are originea în cuvântul evreiesc „ha-nanin” care tradus înseamnă „copiii lui Dumnezeu” sau din cuvântul „hushabe” care în dialectul morav înseamnă „așezare, colonie”.
Diversitatea morfologică a pieselor habane reflectă deprinderile domestice ale comanditarilor, de la uzul lor în reședințe princiare sau nobilare ca funcționalitate și reprezentare, până la recuzita de decorare a interiorului țărănesc din mediul rural îndeosebi.
Astăzi vă prezentăm un canceu din colecția Muzeului de Etnografie Brașov lucrată într-un atelier din vestul Slovaciei, la sfârșitul sec. al XVIII-lea.
Canceul a fost modelat la roată, decorat cu angobă cu smalț de cositor și plumb, pictat cu pensula, culori obținute la foc înalt din oxizi metalici: albastru cobalt, galben – antimoniu, verde – cupru, brun – mangan. Are corp piriform, prezintă decor amplasat pe toată suprafața, frontal se poate observa motivul “pomul vieții”, buchet cu două flori, o garoafă în mijloc și un coș împletit.
Dacă doriți să admirați atât ceramică habană cât şi din alte centre de olărit, vă invităm să vizitați Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” Rupea.
Sursa: Ligia Fulga, Lia Maria Voicu, Ceramica de tradiție habană. Istorie, mentalități și relații comerciale în sec. al XVIII-lea, Brașov, 2013
Foto: Canceu, Colecția Muzeului de Etnografie Brașov
#MuzeulEtnograficSăcele #MuzeulEtnograficGheorgheCerneaRupea #MuzeulCivilizațieiUrbaneaBrașovului #ceramica #ceramicahabana
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu