Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023

duminică, 26 februarie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I

1. Mască romană UNICĂ în România descoperită la Albeni

2. Mască romană UNICĂ în România descoperită la Albeni

Sursa: Youtube Utilizator: Gorj TV

3. Veriga lipsă: Pumnalul de tip sica, descoperit în 2022 la Sighiştel, este unic prin decoraţiuni şi locul unde a fost găsit

4. Trecut, prezent și viitor la Universitatea din București

Imagine din dronă cu Palatul Universității București care surprind lucrările arheologice din curte

Suprapunere ale ortofotoplanurilor obținute pentru zonele excavate peste planul curții interioare

Ziduri ale clădirii Academiei „Sf. Sava” ridicată de Alexandru Ipsilanti între 1776-1779 în zona fostei clădiri a Academiei Domnești „Sf. Sava” ridicată de Constantin Brâncoveanu la 1694.

Ziduri ale uneia dintre construcțiile din prima jumătate a secolului al XIX, construcție care a fost demolată pentru a face loc Palatului Universității București a cărui construcție a început în 1857 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu.

Obiecte descoperite în timpul cercetărilor din curtea Universității databile în perioada secolelor XVIII-XIX

Soluții și idei de punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară a Universității București (credit: Polarh Design)

Reabilitarea Universității din București este un proiect a cărui pregătire nu a început în 2022, ci în urmă cu mai mulți ani. Cercetarea arheologică a curții interioare a fost încă de la bun început o prioritate pentru echipa de proiect, astfel că încă din anul 2017, Muzeul Municipiului București împreună cu partenerii noștri de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București au preluat misiunea de a conduce săpăturile și de a descoperi acele fragmente de istorie ce lipseau din trecutul Universității și al ansamblului „Sf. Sava”.
Primele săpături din 2017 și 2018 au scos la suprafață ziduri din fosta clădire a Universității ridicată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dar și din Academia „Sf. Sava” ridicată în timpul domnului fanariot Alexandru Ipsilanti, între 1776-1779, în zona fostei clădiri a Academiei Domnești „Sf. Sava” înființată de Constantin Brâncoveanu la 1694.
În octombrie 2022, după aproape patru ani, cercetările au fost reluate. De această dată cu efort susținut și cu experiența campaniilor precedente, am început dinspre zona Facultății de Matematică. Aici au fost identificate ruinele bine conservate a două clădiri de mari dimensiuni, aflate în vecinătatea Academiei lui Ipsilanti. Ziduri zvelte de cărămidă despart încăperi generoase în cele două clădiri, lipite la calcan. Nu știm cu precizie când au fost zidite, însă conturul lor stă desenat pe planul de la 1846 al maiorului Borroczyn. Cercetările au arătat că ambele clădiri au beneficiat de cel puțin o reparație majoră, asociată cu o serie de recompartimentări. În clădirea dinspre vest, într-una din camere, se mai păstrează încă podelele din cărămidă ordonat aranjată.
Clădirea alăturată a trebuit demolată odată cu construcția Universității. La fel si clădirea Academiei a cărei zonă centrală a fost complet eliminată pentru a face loc aulei noului Palat.
Și pentru ca memoria lor să nu fie uitată, propunerile noastre s-au îndreptat către punerea în valoare a acestor ziduri. Echipa de arhitecți de la Polarh a reușit să integreze descoperirile arheologice în proiectul lor. Pe lângă reconstrucția amfiteatrului vechii aule în zona Facultății de Litere, în partea centrală a curții interioare, nivelul de călcare va fi coborât, astfel încât zidurile încărcate de istorie să poată fi văzute și atinse. Va fi un spațiu viu, dedicat oamenilor și ideilor.
Munca arheologilor de la Muzeul Municipiului București a scos în evidență faptul că istoria și trecutul nu au fost îndepărtate prin construcția Palatului Universității. Descoperindu-le, le-am dat o nouă semnificație. Nu sunt doar simple ziduri de cărămizi legate cu mortar, ci sunt rădăcinile adânc înfipte ale Universității și ale educației. O moștenire, o oază de liniște în mijlocul orașului ce trebuie înțeleasă și prețuită, în ciuda rezistenței și a presiunii venite dinspre spațiul urban.
Echipa Biroului Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

5. Campanie de cercetare arheologică preventivă în interiorul Bisericii Evanghelice C.A. Bistrița

În 2019, odată cu debutul proiectului de reabilitare și conservare a Bisericii Evanghelice C.A. Bistrița , specialiștii Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud au întreprins o campanie de cercetare arheologică preventivă în interiorul monumentului. Alături de alte descoperiri au fost găsite și câteva morminte de inhumație foarte bine conservate în situ. Iată că 28-29 ianuarie 2023 am întreprins o nouă activitate de consultanță antropologică și în felul acesta au putut fi studiate toate scheletele provenite din această cercetare arheologică. Acțiunea s-a desfășurat la Muzeul din Bistrița și am avut onoare să lucrăm, de această dată, cu o echipă extinsă de specialiști, care împreună au reușit să stabilească câteva date esențiale despre materialul osteologic descoperit, date ce vor fi publicate în momentul în care se vor formula concluziile antropologice finale.
Cu deosebită recunoștință le mulțumim specialiștilor care au făcut posibilă această activitate de consultanță antropologică: Dr. Rebeleanu Codrin, medic primar legist in Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud, sef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, Dr. Mădălina Maria Diac, medic primar legist în Institutul de Medicină Legală Iași, șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa" din Iași și Drd. Dana Doroftei, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu-Mureș.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

6. 600 de ani de istorie urbană la Târgu Neamț.

În ultimul deceniu cercetările arheologice desfășurate în vechea vatră a Târgului Neamț au permis descoperirea unor vestigii extrem de valoroase pentru cunoașterea începuturilor orașului de la poalele Cetății Neamț.
Avem suficiente argumente, inclusiv elemente foarte precise de datare (monede și date radiocarbon), pentru a afirma că la jumătatea sec. XIV exista un nucleu urban la Târgu Neamț.
În imagine este un aspect dintr-o cercetare arheologică desfășurată în 2016 în perimetrul străzii Cetății, unde, împreună cu colegii S. C. Ceaușu și Al. Gafincu, am cercetat mai multe complexe arheologice din sec. XIV-XVI.
Vă recomand să ne cunoaștem și să promovăm adevărata istorie!

#archaeology #excavations #museum #heritahe #MiddleAges
#Neamț #science #history

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. O monedă foarte rară de la Târgu Neamț

Printre descoperirile deosebite pe care le-am făcut în săpăturile arheologice din perimetrul medieval al Târgului Neamț se numără și acest Gros emis de voievodul Petru II (1442-1447).
Conform opiniei numismaților aceste monede sunt rar întâlnite.
Cercetare arheologică: V. Diaconu, S. Ceaușu, A. Gafincu, 2016.
Restaurare: O. Mircea.
Determinare numismatică: A. Baltag.
Promovăm județul Neamț prin cercetare.

#archaeology #numismatic #Moldova #coins #MiddleAges

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Noi descoperiri arheologice: un topor de tip celt și două inele din secolul XVII

9. Noi descoperiri arheologice un topor de tip celt și două inele din secolul XVII

Sursa: Youtube Utilizator: Gorj TV

10. Încă un tumul (vechi monument funerar) descoperit recent lângă Târgu Neamț.

Până acum 15 ani, în perimetrul administrativ al Târgului Neamț nu era cunoscut nici un tumul. Cercetările recente de teren, studierea unor vechi materiale cartografice, dar și utilizarea imaginilor satelitare, au permis identificarea mai multor astfel de monumente arheologice în zona localității amintite.
Pentru unele dintre acestea au fost făcute și investigații geofizice, dar încă nu avem o datare precisă a acestor tumuli.
Cel mai mare dintre aceștia a fost descoperit recent și este posibil să ascundă vestigii arheologice valoroase.

#archaeology #mound #tumulus #Neamț #heritage #history

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

11. Descoperire spectaculoasă sub clădirea Universității din București. Arheologii au început săpăturile

12. Un coș de fum roman descoperit la Apulum, restaurat și reconstituit 3D, exponatul lunii februarie la Muzeul Unirii din Alba Iulia

13. Amulete în anticul Durostorum (Ostrov, jud. Călărași)

A fost odată ca niciodată un zeu egiptean ce purta masca zeului Bes, coroana lui Amon pe cap, era itifalic, ținea în mână sceptrul Thebei și era înaripat. Și numele acestui zeu egiptean s-a pierdut vreme de secole rămânând un mare mister, o enigmă nedeslușită de către egiptologii moderni. Dar descoperirea unei amulete în anticul Durostorum (Ostrov, jud. Călărași) avea să schimbe totul. El este Zeul Leu așa cum apare scris pe avers, în dreptul figurii acestuia. El este Amon, stăpânul unui tărâm învăluit în mister, a cărui nume adevărat nu trebuia știu de cei neinițiați căci așa apare scris în textul de pe revers, un text în egipteana veche, transliterat în greacă.
Și uite așa un artefact de nici doi cm, descoperit la mii de km distanță de Egipt, a adăugat o piesă importantă la puzzle-ul religiei egiptene antice.
https://www.academia.edu/.../Dan_Deac_Radu_Petcu_A...

Sursa informațiilor Dan Deac.

14. ROMAN PARADE MASK DISCOVERED IN ROMANIA

15. Schelet uman de peste 3.000 de ani descoperit în urma unor săpături arheologice, în județul Botoșani

16. Exponatul lunii la Muzeul Unirii din Alba Iulia: Un coș de fum (horn) roman, restaurat și reconstituit 3D: Prezentarea oficială a noii piese

17. Anca Timofan, arheolog, Muzeul Unirii Alba Iulia

Sursa: Youtube Utilizator: U P

18. Descoperire incredibilă în județul Botoșani. Un schelet uman vechi de peste 3.000 de ani

Descoperire incredibilă în județul Botoșani. Un schelet uman vechi de peste 3.000 de ani a fost găsit în urma unor săpături arheologice. Scheletul a fost transferat la Iași pentru a fi analizat de specialiști.
Potrivit arheologilor, scheletul aparţine începutului Epocii bronzului, respectiv culturii Yamnaya, şi a fost identificat după explorarea unui tumul de mari dimensiuni din comuna Drăguşeni.

Sursa informațiilor RadioHit Iasi.

19. Județul Constanța: Noi informații despre tezaurul descoperit la Ciobănița. Când va putea fi văzut de public

46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 26 februarie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete