Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022

duminică, 4 septembrie 2022

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

1. Castrul roman Jidava

În continuarea postării precedente, așa arată determinarea tenacitatea și răbdarea pentru a putea scoate în evidență patrimoniul arheologic. Iată rezultatele a șase campanii de aproximativ o lună fiecare, desfășurate în zona dintre pretoriu și latura de est a zidului de incintă: evidențierea unei faze premergătoare ridicării zidului de incintă al castrului și a agger-ului aferent; documentarea unui edificiu termal de mici dimensiuni, realizat din cărămidă legată cu pământ, ridicat mai târziu decât clădirea pretoriului și care a suprapus via sagularis și a desființat parțial agger-ul în acest sector; descoperirea unei inscripții imperiale, numele fiind martelat, și refolosită apoi la edificiul termal menționat; și, nu în ultimul rând, ridicarea unei construcții provizorii care să protejeze partea dezvelită din edificiul termal! Este mult sau este puțin, nu știm, dar știm că patrimoniul arheologic al României merită o soartă mai bună și facem tot ce este omenește posibil în acest sens!

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

2. Diplomă militară romană

După satisfacerea stagiului militar timp de 25 de ani, soldații romani erau lăsați la vatră. Pentru soldații recrutați din diferite zone ale Imperiului Roman care nu luptau în legiuni, ci în unități auxiliare formate din cinci sute sau o mie de oameni, stagiul militar era încununat cu acordarea cetățeniei romane.
Dovada acordării cetățeniei consta într-o copie a constituției imperiale (denumită convențional astăzi de către istorici ,,diplomă militară”) care se afla expusă în original la Roma într-un loc public. Pe aceasta erau menționate printre altele: data la care a fost acordată (anul și ziua), unitățile care au mai primit astfel de diplome, guvernatorul provinciei în care staționa unitatea respectivă, comandantul unității la acea dată și locul său de origine, eventuali membri ai familiei soldatului care la rândul lor primeau cetățenia și locul lor de origine, locul unde se afla expus originalul sau martorii care au validat procesul de acordare a cetățeniei. Diplomele militare erau realizate din două plăci de bronz ușor mai mari decât mărimea unei palme fiecare, prinse între ele cu fir de metal.
O astfel de diplomă (mai bine zis fragment de diplomă militară) am avut șansa și norocul să descopăr și eu. Diploma este din vremea lui Antoninus Pius, antecesorul lui Marcus Aurelius, anul 159. Am descoperit-o undeva în primăvară și a fost dusă la expertiză, un epigraf s-a ocupat de ea și vă pot spune că în toamnă va apărea într-o revistă de specialitate un articol dedicat acestei descoperiri. Vă doresc din suflet să trăiți emoțiile pe care le-am trăit și eu când am descoperit așa ceva. O fibulă sau un denar nu spun multe însă aceste fragmente sunt adevărate izvoare de informații care pot aduce lumină în multe aspecte legate de locul unde a fost descoperită.

Sursa informațiilor Kolozsvari Csaba.

3. Șantierul arheologic Romula, săptămâna 4

Obiectele săptămânii, un număr de 21 de jetoane de sticlă de epocă romană, pentru jocuri... de noroc.

Sursa informațiilor Mircea Negru.

4. ZIUA PORȚILOR DESCHISE PE ȘANTIERUL ARHEOLOGIC REȘCA-ROMULA

ZIUA PORTILOR DESCHISEPE ȘANTIERUL ARHEOLOGIC REȘCA-ROMULA,
EDIȚIA A V-A, MIERCURI, 31 AUGUST 2022
Muzeul Județean Olt în parteneriat cu Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București, Universitatea Spiru Haret Bucuresti, Universitatea din Craiova și Direcțiile pentru Cultură Olt și Dolj, cu sprijinul Consiliului Județean Olt și al Primăriei Comunei Dobrolosoveni, vă invită la Ziua Porților Deschise pe Santierul arheologic Reșca-Romula, din Comuna Dobrosloveni, Judetul Olt, care va avea loc Miercuri 31 august 2022, între orele 8,00-16,00.
Cercetările arheologice din acest an confirmă rezultatele măsurătorilor geofizice din anii 2019, 2021-2022, în sensul descoperirii unor clădiri din cărămidă, care aveau o curte interioară realizată cu pietriș, peste care era, probabil, un pavaj din cărămidă.
În cursul cercetărilor din acest an, pe lângă mesteșugul prelucrării sticlei, anterior cunoscut, au fost descoperite indicii privind prelucrarea bronzului și osului, lărgindu-se sfera ocupațiilor meșteșugărești identificate în acest oraș roman.
Materialele arheologice sunt foarte numeroase (peste 3000 de inregistrari în inventarul de șantier) și diverse, de la monede din bronz și argint, obiecte din sticlă, os, bronz și fier la cărămizi cu amprente ale unor animale (mai ales câini). Acestea au fost înregistrate și trimise spre procesare și restaurare la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București.
Campania arheologică din anul 2022 reconfirmă importanța economica și culturală a acestui oraș roman, cel mai întins din provincia romană Dacia Inferior (Malvensis), unde a fost și sediul guvernatorului acestei provincii romane.
Mulțumim colaboratorilor noștri Ilinca Artene de la Colegiul National Ion Creangă, Bucuresti, Alin Pană, absolvent al Universității din Pitești, Maria Cadea, Dan Anastasescu, Liviu Trache și Ștefan Badoi Adrian, studenți la Universitatea din Craiova.
Vă așteptăm cu drag!
Colectivul de cercetare:
Conf. univ. dr. Mircea Negru, Universitatea Spiru Haret Bucuresti/Universitatea din Craiova
Dr. Mihaela Bleoancă, Arheolog I la Muzeul Județean Olt
Dr. Florin Ciulavu, Arheolog IA la Muzeul Județean Olt
Dr. Dan Bălteanu, Direcția pentru Cultură Dolj
Drd. Laurențiu Comănescu, Direcția pentru Cultura Olt

Sursa informațiilor Mircea Negru.

5. Șantierul Arheologic GORNEA 2022

Șantierul Arheologic GORNEA 2022 la final. Cimitirul satului medieval datat în secolele XI-XII deosebit de important pentru Istoria României.

Sursa informațiilor Adrian Ardet.

6. Extraordinary Trove of Ancient Gold Rings Discovered in Romanian Grave

7. Cimitir medieval de la 1180 descoperit de specialiștii Muzeul Caransebeș pe Clisura Dunării

8. Cercetările arheologice continuă în această perioadă pe situl medieval de la Orașul de Floci

În cadrul programelor multianuale de cercetare sistematică, specialiștii Muzeului Județean Ialomița efectuează săpături într-o zonă din parcul arheologic în care, în anul 2017, au fost evidențiate primele urme ale unui 𝐞𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐦𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢.
Lucrările, coordonate de dr. Daniela Mihai, de la Institutul Naţional al Patrimoniului și de Radu Coman, arheolog la Muzeul Județean Ialomița, au scos la suprafață noi indicii care arată că este vorba despre o clădire impozantă pentru acele vremuri (sfârșitul anilor 1500-începutul anilor 1600). Are o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați, cel puțin un etaj și pivniță. Toate acestea duc la concluzia că era sediul administrativ al târgului, al „județului” (sau „judelui”), adică acela care conducea treburile așezării, ajutat de 12 „pârgari”, aleși din rândul târgoveților. Ar fi echivalentul de astăzi al primarului și consilierilor locali.
Această descoperire arheologică atestă o dată în plus importanța pe care o avea Orașul de Floci în evul mediu în Țara Românească. Este singurul loc medieval din țară peste care nu s-a suprapus nicio așezare modernă, fapt pentru care întreaga suprafață de 80 de hectare poate fi cercetată arheologic, rezultând posibilitatea reconstituirii unei organizări de tip urban.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Ialomița.

9. Incinta fortificată de la Jac – Dealul Cămnin

10. Incinta fortificată de la Jac – Dealul Cămnin - august 2022

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeu Zalau

11. Cercetări arheologice la Borșa – Pasul Prislop

În perioada 22-29 august 2022, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (Baia Mare), instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (București) a desfășurat ultima campanie de cercetări arheologice din cadrul proiectului „O arheologie a munților din Maramureș”.
Reamintim că în perioada 2012-2019, în Munţii Maramureşului – zona Pasului Prislop (Borşa) și Munții Rodnei – zona lacului Știol, au fost identificate mai multe situri arheologice: Vârful Ştiol, Pasul Prislop - Pârtia de schi, Poaiana Știol – Stâna Ştiol, Podul Prelucilor, Coasta Plaiului – Stâna Gropşoare, Gura Obcinii, Tarniţa Sălăşimuri/ Sălăşinuri, Dealul Corobaia, Preluca Căprioarei și Valea Ursului/Izvorul Ursului. În toate aceste situri au fost descoperite exclusiv piese litice, confecţionate din roci silicioase cu proveniențe diferite, cum ar fi menilitul (din flișul paleogen maramureșan), șisturile negre și gresiile de Audia (din flișul cretacic al Carpaților Orientali), dar și silexul de Prut/Nistru (Platforma Moldovenească). În lipsa unor piese crono-cultural specifice, aceste dovezi de locuire pot fi atribuite larg Paleoliticului superior târziu (Epigravettian) și/sau Mezoliticului(circa 20.000 – 8000 î.Chr.).
Cercetările de teren din 2022 au urmărit în mod special verificarea stării de conservare a siturilor, precum și descoperirea de noi piese pe cuprinsul acestora. În acest sens au fost cercetate siturile de la Pasul Prislop - Pârtia de schi, Vârful Ştiol, Poaiana Știol – Stâna Ştiol, Podul Prelucilor și Coasta Plaiului – Stâna Gropşoare.
De asemenea, colectivul de cercetare a avut în vedere identificarea de noi situri arheologice; astfel, un sit similar cu cele menționate mai sus a fost descoperit pe panta sudică a dealului Bârjabei.
Vestigiile arheologice recente din Primul şi din al Doilea Război Mondial, realizate din beton armat (buncăre, cazemate, cuiburi de mitralieră), precum și tranșeele din Pasul Prislop, dealul Ștrampuc, dealul Țâfa, Tarnița Tâfa și dealul/vf. Bârjabei, au fost documentate prin desene, fotografii și fotografii aeriene. Totodată, din construcțiile de beton au fost prelevate probe ce urmează a fi analizate la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Nu în ultimul rând, în Pasul Prislop, au fost verificate posibilele locații a două cazemate românești care făceau parte din așa-numita linie de apărare Carol al II-lea, precum și locul lagărului de muncă din perioada regimului hortyst, unde au fost cantonați muncitorii care au lucrat la construirea liniei de apărare Árpád din această zonă.
Din colectivul de cercetare au făcut parte: Dan Pop (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie din Baia Mare), Radu-Alexandru Dragoman, Alexandru Ciornei şi Cătălin Nicolae (Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” din Bucuresti).
Finanțarea cercetărilor a fost asigurată de către Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureș din Baia Mare.
Mulţumiri gazdelor noastre de la Cabana Alpină din Pasul Prislop.
Text: Dan Pop, Alexandru Ciornei, Radu-Alexandru Dragoman.
Fotografii: Cătălin Nicolae, Alexandru Ciornei, Dan Pop.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

12. Muzeografii deveni au făcut noi descoperiri la Cetatea dacică de la Ardeu (Știrile UNUTV)

Sursa: Youtube Utilizator: mcdrtube

13. Vrancea: Arheologii au scos la lumină o unealtă veche, acoperită de cenușă vulcanică. Descoperirea, unică în țară

34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 4 septembrie 2022

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete