Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO

vineri, 26 ianuarie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

1. Probabil v-ați întrebat uneori cum arătau oamenii preistoriei din punctul de vedere al fizionomiei.

Un posibil răspuns în găsiți în imaginea atașată, care prezintă unul din mormintele de la începutul epocii bronzului (aprox. acum 5000 de ani), descoperit la Târpești, în județul Neamț.
Este vorba despre o femeie de 30-35 de ani, cu un schelet robust și care a avut un mod de viață tipic comunităților pastorale.
Din punct de vedere antropologic prezenta caractere europoide.
După trăsăturile modului de înhumare se poate considera că aparține unei comunități de la începutul epocii bronzului, venită dinspre est, poate chiar din mediul culturii Iamnaia.
Reconstituirea facială a fost realizată de C. Rișcuția acum aproape 5 decenii (a se vedea monografia sitului de la Tîrpești, publicată de S. Marinescu-Bîlcu, 1981).
Ce interesant ar fi ca unul dintre artiștii epocii noastre să facă o reconstituire grafică, în culori, a acestui personaj!

#archaeology #anthropology #prehistory #bronzeage #art #artist #funeral #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Descoperirea epocală ascunsă de Lacul Cinciș. Locul misterios al dacilor este ocolit de toată lumea

3. În nr. 13/2023 al Buletinului LIMES, o vizită în ”Casa lui Venus de la Apulum”, cum a fost descoperită, despre importanța cercetărilor arheologice de aici și preocupările privind valorificarea vestigiilor din sectorul Domus I – Thermae ca parte componentă în cadrul clusterului Apulum, nominalizat în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Capul Medusei (gorgoneion) reprezentat pe bustul Minervei - detaliu umbo scut descoperit la Domus-Thermae

Drumul roman dintre domus și thermae.

Fragmente de frescă romană descoperite în Domus I.

Parcul arheologic Domus I - Thermae - concept arhitectural

Cercetarea arheologică preventivă din sectorul DOMUS I-THERMAE a fost efectuată în partea de sud-est a sitului Apulum, pe un teren în care s-a executat demolarea clădirilor Vinalcool SA (2009, 2019). Punctul cercetat este localizat la aprox. 150 m sud de vechile cercetări ale lui Adalbert Cserni, întreprinse în arealul care aparține palatului guvernatorilor Daciei și la aprox. 400 m sud-est de castrul legiunii a XIII-a Gemina. Ne aflăm într-o zonă importantă a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului, ridicată la rangul de municipium (Municipium Septimium Apulense) în timpul împăratului Septimius Severus (193-211 p.Chr.). A fost cercetată o suprafață vastă din situl roman descoperindu-se: o casă romană de tip domus, o parte din clădirea unor băi romane (thermae), un drum roman și un edificiu adosat acestuia. Descoperirile făcute în acest punct al sitului Apulum aduc informații importante privind organizarea urbanistică romană și locuirea în oraș în sec. II-III p.Chr.
Cea mai spectaculoasă clădire este casa romană de tip domus, reședința unei familii înstărite și influente din Apulum. Am denumit-o ”Casa lui Venus”, deoarece proprietarii amenajaseră aici un loc de cult (lararium) în care fusese așezată o statuetă votivă din bronz reprezentând-o pe Venus, zeița frumuseții și a dragostei.
După excavarea și expunerea sitului, acesta a intrat într-un proces ireversibil de transformare, cu viteze variabile, în funcție de tipul materialelor de construcție utilizate, cauza primordială a degradării acestuia este expunerea în mod constant în mediul ambiant, contactul permanent și direct cu factorii climatici exteriori. De aceea este necesară o intervenție cât mai grabnică de salvare, conservare și punere în valoare a acestor vestigii din Apulum. Valorificarea in situ a monumentelor de epocă romană prin conservare, restaurare și integrare este o direcție care trebuie asumată și urmată de către toți cei implicați în cercetarea și administrarea patrimoniului cultural național.
Apulum reprezintă cel mai important sit de epocă romană propus pentru nominalizare în Lista Patrimoniului Mondial în cadrul dosarului "Frontierele Imperiului Roman - Dacia". Clusterul nominalizat în LPM reunește mai multe părți componente care reflectă aspectele și dimensiunile militare, politice și civile ale anticului Apulum: castrul de legiune, palatul guvernatorilor romani (praetorium consularis) și câteva reședințe private dintre care cea mai importantă este Domus I.

#Apulum_DomusThermae_LPM_UNESCO_LIMES

Sursa informațiilor Anca Timofan.

4. În toamna anului trecut, în cadrul unui 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫𝐢𝐚𝐭 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐞𝐢𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞-𝐃𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐅𝐢𝐳𝐢𝐜𝐚 𝐏𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐦𝐚𝐫𝐚𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 ,,𝐅𝐨𝐫𝐓𝐮𝐦 - 𝐈𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐚𝐭̧𝐢𝐢 𝐠𝐞𝐨𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜𝐞 𝐢̂𝐧 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭̧𝐢𝐢 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̧𝐮𝐥 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̧", prin intermediul căruia mai multe situri arheologice au fost investigate neinvaziv, prin scanări LiDAR și măsurători-geofizice.

Rezultatele obținute sunt foarte interesante și sunt primele de acest fel obținute pentru județul Neamț.
Au fost investigate 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐨 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐮𝐦𝐮𝐥𝐢, iar scanările LiDAR au pus în evidență detalii extrem de utile, mai ales în cazul siturilor aflate în zone împădurite.

#cmnn #muzeelecmnn #arheologie #neamt

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

5. #APULUM_UNESCO_LIMES În nr. 13/2023 al Buletinului Limes, o vizită în ”Casa lui Venus de la Apulum”, cum a fost descoperită, despre importanța cercetărilor arheologice de aici și preocupările privind valorificarea vestigiilor din sectorul Domus I – Thermae ca parte componentă în cadrul clusterului Apulum, nominalizat în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Capul Medusei pe bustul Minervei - detaliu umbo scut de paradă descoperit la Domus -Thermae

Fragmente de pictură murală romană din casa de tip domus de la Apulum.

Apulum reprezintă cel mai important sit de epocă romană propus pentru nominalizare în Lista Patrimoniului Mondial în cadrul dosarului "Frontierele Imperiului Roman - Dacia". Clusterul nominalizat în LPM reunește mai multe părți componente care reflectă aspectele și dimensiunile militare, politice și civile ale anticului Apulum: castrul de legiune, palatul guvernatorilor romani (praetorium consularis) și câteva reședințe private dintre care cea mai importantă este Domus I.
Cercetarea arheologică preventivă din sectorul DOMUS I-THERMAE a fost efectuată în partea de sud-est a sitului Apulum, pe un teren în care s-a executat demolarea clădirilor Vinalcool SA (2009, 2019). Punctul cercetat este localizat la aprox. 150 m sud de vechile cercetări ale lui Adalbert Cserni, întreprinse în arealul care aparține palatului guvernatorilor Daciei și la aprox. 400 m sud-est de castrul legiunii a XIII-a Gemina. Ne aflăm într-o zonă importantă a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului, ridicată la rangul de municipium (Municipium Septimium Apulense) în timpul împăratului Septimius Severus (193-211 p.Chr.). A fost cercetată o suprafață vastă din situl roman descoperindu-se: o casă romană de tip domus, o parte din clădirea unor băi romane (thermae), un drum roman și un edificiu adosat acestuia. Descoperirile făcute în acest punct al sitului Apulum aduc informații importante privind organizarea urbanistică romană și locuirea în oraș în sec. II-III p.Chr.
Cea mai spectaculoasă clădire este casa romană de tip domus, reședința unei familii înstărite și influente din Apulum. Am denumit-o ”Casa lui Venus”, deoarece proprietarii amenajaseră aici un loc de cult (lararium) în care fusese așezată o statuetă votivă din bronz reprezentând-o pe Venus, zeița frumuseții și a dragostei.
După excavarea și expunerea sitului, acesta a intrat într-un proces ireversibil de transformare, cu viteze variabile, în funcție de tipul materialelor de construcție utilizate, cauza primordială a degradării acestuia este expunerea în mod constant în mediul ambiant, contactul permanent și direct cu factorii climatici exteriori. De aceea este necesară o intervenție cât mai grabnică de salvare, conservare și punere în valoare a acestor vestigii din Apulum. Valorificarea in situ a monumentelor de epocă romană prin conservare, restaurare și integrare este o direcție care trebuie asumată și urmată de către toți cei implicați în cercetarea și administrarea patrimoniului cultural național.

#Apulum_DomusThermae_LPM_UNESCO

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

6. Cuțit vechi de peste 4.000 de ani, din epoca bronzului, descoperit într-o zonă sacră a României. Cum s-a întâmplat

7. În toamna anului trecut, în baza unui protocol dintre Complexul Muzeal Național Neamț și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a fost demarat un proiect intitulat ,,ForTum", prin care anumite situri arheologice din județul Neamț, respectiv o serie de fortificații și tumuli, au fost investigate prin metode geofizice, inclusiv LiDAR.

Rezultatele sunt deosebit de interesante și ne-au oferit o serie de date științifice foarte valoroase.
Datorită profesionalismului colegilor de la Geo Edu Lab, avem primele investigații LiDAR pentru patrimoniul arheologic imobil din județul Neamț.
Promovăm județul Neamț prin cercetare!

#archaeology #INFP #LiDAR #fortifications #tumulus #Neamț #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Statuia unei zeițe din Roma Antică, descoperită la Alba Iulia, în timpul lucrărilor de mobilitate. Va fi expusă la muzeu

9. #Cercetări_arheologice 𝗖𝗼𝗽𝗶𝗶𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗶𝗺𝗶𝘁𝗶𝗿𝘂𝗹 𝗕𝗶𝘀𝗲𝗿𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗠𝗮𝘃𝗿𝗼𝗴𝗵𝗲𝗻𝗶

O parte până acum necercetată din vechiul cimitir al Bisericii Mavrogheni a fost scoasă la lumină cu ocazia celor mai recente cercetări arheologice. Mormintele descoperite se remarcă prin prisma inventarului bogat, a datării neobișnuit de târzii, dar și prin faptul că defuncții erau în cea mai mare parte copii.
Biserica „Izvorul Tămăduirii” Mavrogheni este singura construcție rămasă în picioare din amplul complex de clădiri ridicat la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către domnitorul Nicolae Mavrogheni. Pe lângă biserică, acesta cuprindea cimitirul, chiliile călugărilor, trei mori de vânt, reședința de vară a domnitorului, precum și visteria apelor ce alimenta casele boierești de pe Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei). Cimitirul a funcționat în jurul bisericii de la ridicarea acesteia în anul 1787 până în anul 1860, când s-a decis scoaterea cimitirelor parohiale în afara orașelor din motive de igienă publică. În ciuda acestui fapt, înmormântările în jurul bisericii au continuat să se practice vreme de câțiva ani în cazul persoanelor cu un statut socio-economic deosebit.
Cele mai recente cercetări arheologice efectuate pe terenul Bisericii Mavrogheni au scos la lumină opt complexe funerare aparținând unor copii. Majoritatea monedelor depuse în interiorul sicrielor au fost emise în anul 1867, cu câțiva ani după intrarea în vigoare a legii mormintelor. Inventarul bogat trădează apartenența defuncților la familii înstărite. Mormintele conțineau câte 2-5 monede, inele simple sau încrustate cu pietre semiprețioase și cercei. De asemenea, toți defuncții erau încălțați cu pantofi din piele, fapt remarcabil într-o perioadă în care mulți locuitori ai capitalei umblau desculți.

Radu Nicolae, muzeograf
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB
Text preluat de pe pagina Muzeul Curtea Veche - #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

10. Povestea statuii zeiței Hygia, descoperită la Alba Iulia: Găsită în 2023 în timpul reabilitării unei străzi. Unde o puteți vedea

11. „O altă situație o oferă fragmente care provin de la vase cu găuri mari, pe fund. Din mai multe fragmente mărunte s-au detectat cel puțin două realizări. Un fragment provine de la un Ø de circa 34 cm, unde gaura centrală a fost operată la Ø de 20 cm (301). Din alt vas ori vase separate (cu ardere diferită), la fundul cu Ø de circa 14 cm, orificiul central a avut Ø de 9,5 cm (302).

Este foarte greu de apreciat ca primul vas să fi fost o vas de grădină (ghiveci pentru flori), cum am putea admite că au fost următoarele. Ușor de conexat cu vase cu găuri mici, care nu au fost toate strecurători, ci și adevărate stropitori, pentru flori captive ori de grădină.
Deși au conturul general de oale, întrebuințarea lor practică rămâne speculativă. Un termen general, care le acoperă, ar putea fi acela de „vase pentru utilități tehnice”. Găurile permit cuplaje cu alte piese care pot fi hornuri de sobe ori componente de alambic (cert la Bistrița). Din păcate, literatura arheologică nu le-a publicat, fie că nu s-au mai găsit (?), fie că cei care au dat de ele au ezitat să emită ipoteze care să fie socotite fanteziste ori chiar ilare. Evident, exact ca și în situația altor găselnițe, cu pudori, nu ajungem nicăieri în interpretarea inventarelor medievale.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

12. „Supiera”? După sute de cești, zeci de farfurii, ulcioare ori străchini, nu ne întoarcem la „gloriosul” vas-borcan!

Cele mai multe provocări dau unicatele ori raritățile. „La un semn, deschisă-i calea...” pentru cine o mai face profesiune în România viitoare

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

13. 2024 ianuarie 15 Film Hygia Apulum Exponatul lunii Ianuarie 2024

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

Exponatul lunii IANUARIE: Valori ale patrimoniului cultural al Daciei romane: statuia de cult a Hygiei de la Apulum Luni, 15 ianuarie, ora 11, la Muzeului Național al Unirii Alba Iulia cu ocazia Zilei Culturii Naționale, va fi vernisat exponatul lunii ianuarie, Statuia de cult a Hygiei de la Apulum. În primăvara anului 2023, cu ocazia unei supravegheri arheologice prilejuite de reabilitarea străzii Regimentul V Vânători din cartierul Partoș, sub care se află un important oraș al Daciei romane, colonia Aurelia Apulensis, a fost descoperită o statuie din marmură a Hygiei, zeița medicinei și a sănătății. Aceasta era așezată pe un mic postament în zona unei cella, sală centrală de cult a unui templu – asklepeion. Este însoțită de Hypnos, un zeu înaripat, adormit, așezat pe o stâncă, ce veghează bolnavii. Ca fiică a lui Aesculap, aceasta este redată în arta sculpturală alături de acesta ca o femeie frumoasă și atrăgătoare, ținând un mâini un șarpe pe care îl hrănește dintr-o farfurie sau o cupă. Ajunsă în laboratorul de restaurare al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, statuia a beneficiat de o atenție deosebită din partea restauratoarei Sidonia Petronela Olea. După restaurare, zeița a participat la numeroase ședințe foto, a trecut prin scanarea 3D realizată de Călin Șuteu, și a fost vedeta unui film de prezentare realizat de Andrei Buta și Radu Ota. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Direcția Județeană pentru Cultură Alba. Vernisajul va fi transmis online pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia. Opera sculpturală va fi prezentată de dr. Radu Ota, dr. Sidonia Petronela Olea și Darius Groza.

14. 2024 ianuarie 15 film exponatul lunii vernisaj

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 26 ianuarie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete