Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO

1. Începuturile arheologiei în județul Neamț se leagă de personalitatea preotului Constantin Matasă, cel care a și pus bazele primei instituții muzeale cu caracter arheologic, la Piatra Neamț.

În perioada interbelică, preotul Constantin Matasă, singur, sau împreună cu arheologi consacrați, a efectuat cercetări arheologice de suprafață și sondaje, care au permis descoperirea a numeroase situri.
Rezultatele acestor cercetări au fost publicate într-o primă sinteză intitulată ,,Cercetări din preistoria județului Neamț", 1940.

#archaeology #prehistory #museum #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Turnul roman - Între Dealul Mare și Arsură (Hurez, comuna Horoatu Crasnei, jud. Sălaj) amplasat pe o șea între cele două vârfuri, Dealul Mare și Fața Arsurii, spre satul actual, în punctul maxim al șeii, lângă drumul forestier actual.

Urmele păstrate au aspectul unui mamelon cu mijlocul adâncit, având un diametru la bază de circa 15 m. Înălțimea ruinelor depășește 1 m. În anul 1982 au fost efectuate câteva mici sondaje în interior care însă nu au depistat material arheologic. Planimetria acestuia nu este clară, azi este acoperit de vegetație abundentă dar printre pietre se poate distinge urme de mortar și arsură. (Gudea - Contribuții la istoria militară a Daciei Porolissesnis. I. Linia înaintată de turnuri și fortificații mici de pe sectorul de nord-vest al limesului provinciei între castrele provinciei între castrele de la Bologa și Tihău, Acta MP, IX, 1985, p. 166)

Sursa informațiilor Valorificarea și Promovarea Limes-ului Roman Bistrița-Năsăud.

3. Universul de sub Universitate: camera cu soclu roșu

În decursul cercetărilor arheologice din anul 2022 din curtea interioară a Palatului Universității din București, coordonate de Muzeul Muncipiului București, au fost descoperite două clădiri care figurează pe planul Borroczyn de la 1847.
La nivelul clădirii nr. 1 se remarcă camera nr. 1. În interiorul camerei, la -1,64 m față de cota 0, a fost surprinsă o amenajare din cărămizi dispuse orizontal, reprezentând podeaua camerei.
Podeaua, care se află într-o stare de conservare foarte bună, a fost realizată din cărămizi cu dimensiunile de 22×11×3,5 cm, care stăteau pe un pat din nisip amestecat cu mortar. În partea de SE a camerei a fost identificat un soclu tencuit, iar peste tencuială a fost aplicată o vopsea de culoare roșie. La nivelul podelei se pot observa refaceri cu cărămizi având dimensiunile de 24×12 cm; 23×11 cm și grosimi de 3,5-4 cm.
Camera nr. 1 din clădirea nr. 1 a fost propusă spre a fi pusă în valoare în viitorul proiect de amenajare a spațiului curții interioare a Universității.

Dr. Adelina-Elena Darie, conservator
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

4. Tehnica incredibilă prin care dacii falsificau monede de argint pe bandă rulantă

5. Cetatea Neamț este una dintre fortificațiile medievale reprezentative pentru zona de vest a Moldovei istorice.

Cetatea Neamț este și monument istoric, dar și un important sit arheologic, care, în decursul ultimilor 80 de ani, a beneficiat și de cercetări mai ample sau mai reduse. Cu toate acestea, cetatea care străjuiește orașul Târgu Neamț încă mai are destule enigme.
Pentru că am avut șansa de a cunoaște în mod direct unele dintre realitățile arheologice ale acestui monument, în ultimii 15 ani am reușit, cu sprijinul unor colaboratori destoinici, să valorificăm o serie de aspecte de natură arheologică și istorică legate de această importantă cetate.
Cei interesați de această problematică, pot consulta o serie de articole atașate în secțiunea comentarii.

#archaeology #MiddleAges #science #history #NeamțFortress #Neamț #heritage #tourism #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Tezaurul monetar de la Boița (jud. Sibiu) - La aproximativ 60 m la Nord-Vest de fortificația de la Boița, în ruinele unei construcții cu fundație de piatră și structură de lemn, a fost descoperit un tezaur monetar ce conținea circa 214 monede romane (denari și antoninieni).

Acestea sunt într-o stare bună de conservare, nefiind circulate intens, doar câteva fiind bătute cu ștanțe uzate. Acesta cuprinde cronologic împărații Commodus, Septemius Severus, Caracalla, Elagabal, Severus Alexander, Maximinus Thrax, Gordian III. Se pare că acesta a fost îngropat probabil în contextul invaziei carpice din 247 p. Chr. (Lupu, Stațiunea romană de la Boița, Acta Terrae Septemcastrensis, 1, 2002, p. 71-106).

Sursa informațiilor Valorificarea și Promovarea Limes-ului Roman Bistrița-Năsăud.

7. Descoperire arheologică surprinzătoare în cimitirul din Aiud: Piatră funerară asemănătoare cu cea a unui pirat îngropat la Sulina

8. 𝗨𝗻𝗶𝘃𝗲𝗿𝘀𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝘀𝘂𝗯 𝗨𝗻𝗶𝘃𝗲𝗿𝘀𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲: 𝗰𝗮𝗺𝗲𝗿𝗮 𝗰𝘂 𝘀𝗼𝗰𝗹𝘂 𝗿𝗼𝘀̦𝘂

Dr. Adelina-Elena Darie, conservator
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie
* Text preluat de pe pagina Muzeul Curtea Veche - #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

9. Descoperiri arheologice de excepție pe traseul Drumului Expres Pitești-Craiova

În luna decembrie 2023, Muzeul Județean Argeș a încheiat cercetarea arheologică preventivă aferentă asistenței arheologice de specialitate pentru construcția tronsoanelor II-IV ale Drumului Expres Pitești-Craiova (DEx 12). Prin intermediul săpăturilor arheologice începute în 2020, au fost investigate 11 situri din județele Olt (Braneț, Slătioara, Milcovul din Deal, Negreni, Buicești și Cârstani) și Argeș (Pădureți, Podul Broșteni, Mârghia de Jos, Albota și Recea). Ultima etapă a acestui vast program de cercetare de teren (noiembrie-decembrie 2023), a fost alocată cercetării arheologice preventive a două monumente arheologice deosebit de importante din județul Argeș, pe traseul tronsonului IV al drumului expres: un sector din limesul roman transalutanus, situat pe teritoriul comunei Albota, și un mormânt tumular preistoric situat în comuna Căteasca, la sud de Recea, în zona inelului de racordare a drumului expres la Autostrada București-Pitești.
Limesul transalutan, cunoscut în popor drept „Troianul”, a funcționat în secolele II-III p.Chr. ca „frontieră” estică a Imperiului Roman, ce despărțea provincia Dacia de lumea barbară de la răsărit. Cercetarea noastră din situl de la Albota s-a soldat cu rezultate deosebit de fructuoase, punând în evidență pentru prima oară, într-o manieră clară și pe o lungime semnificativă, consistența și structura acestei linii defensive și de comunicare (val de pământ, șanț, palisadă). Lucrările, coordonate în teren de dr. Ion Dumitrescu, au beneficiat și de colaborarea colegilor de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” (dr. Florian Matei-Popescu) și de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (dr. Alexandru Popa)
Tumulul preistoric cercetat acum face parte dintr-o necropolă mai întinsă, situată pe teritoriul satelor Recea și Cătanele, comuna Căteasca. Conținea un mormânt de înhumație cu inventar funerar metalic (inele de buclă din aur și argint). După rit, ritualul funerar și inventarul arheologic asociat, mormântul datează din zorii epocii bronzului (orizontul de înmormântări specific culturii Yamnaya, începutul mileniului al III-lea a.Chr.). Este cel mai vechi complex funerar de pe teritoriul județului Argeș care a beneficiat de o cercetare arheologică și o documentare adecvată. La cercetări au participat și dr. Alin Frînculeasa (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova) și Andrei Heroiu (Vanderlay Arheo Hunedoara).
Rezultatele acestor cercetări urmează să fie publicate științific și expuse publicului larg în viitorul apropiat, după efectuarea tuturor analizelor și investigațiilor de laborator complexe și interdisciplinare (pedologice, antropologice, arheozoologice, metalografice, radiocarbon etc.) necesitate de astfel de descoperiri. Cercetările de teren vor continua și în 2024, cu etapa de supraveghere arheologică asigurată de Muzeul Județean Argeș pe traseul argeșean (tronsonul IV) al drumului expres aflat în construcție.
Din partea muzeului, programul de asistență arheologică pentru DEx 12 este coordonat de arheologul expert dr. Dragoș Măndescu, vicepreședinte al Comisiei Naționale de Arheologie și membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Argeș.

10. Un sanctuar din epoca bronzului în Bazinul Ciucului?

Situl arheologic de la Păuleni–Dâmbul Cetății, cunoscut ca Várdomb de către localnici, este unul dintre cele mai bine săpate și documentate din Transilvania.
Promontoriul a fost folosit în diferite scopuri pe o perioadă lungă de timp, cu întreruperi, începând din eneolitic până la finalul epocii bronzului mijlociu, acoperind aproximativ perioada cuprinsă între 4700-1600 î. Chr.
Cele mai importante vestigii aparțin sfârșitului epocii bronzului timpuriu, datate în jurul anilor 2200-2000 î. Chr. În această perioadă platoul a fost fortificat cu un val de pământ și cu o palisadă, respectiv cu șanțuri de apărare.
În urma cercetărilor efectuate în anii 2001, respectiv în perioada 2021-2023, s-au identificat cele două intrări în incinta fortificată, pe laturile nord-estice, respectiv sud-vestice.
Porțile, precum și palisada, erau construite din lemne masiv. Alte construcții, ca locuințe, anexe, gropi de provizii nu au fost identificate pentru această perioadă, sugerând o folosire a platoului în alte scopuri decât cea de locuire. Acest fapt este susținut și de descoperirile din cele două porți. În ambele construcții cercetările au adus la lumină schelete umane, precum și vase adiacente depuse lângă defuncți.
Ce s-a întâmplat în acest loc ferit de privirea celor din lunca Oltului? Pot fi sacrificii umane făcute de cei care au părăsit aceste meleaguri? Sau a fost un loc sacru al unor comunități care locuiau în văile afluenților Oltului? Deocamdată e greu de dat un răspuns satisfăcător. Ceea ce știm este că și în perioada precedentă (c. 2400-2200 î. Chr) pe platou au existat înmormântări umane. Se pare că în a doua jumătate a mileniului 3 î. Chr. locul a fost folosit cu scopuri de sacrificiu și de ritualuri. Episodul final era depunerea în formă chircită a unor indivizi decedați (sacrificați?), formată atât din adulți cât și copii, la intrarea în incintă. La poarta nord-estică s-au descoperit un adult și doi copii, iar în cea sud-vestică doi adulți și doi copii. Ca un act final toată incinta a fost incendiată, rezultând carbonizarea parțială a scheletelor, dar și vitrificarea vaselor depuse.
După acest act ritualic incinta a fost părăsită pentru o scurtă perioadă de timp, urmând ca la începutul epocii bronzului mijlociu să fie refolosită, devenind o așezare fortificată și un centru al elitei locale.

Material realizat de József Puskás, arheolog MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 29 decembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete