marți, 9 ianuarie 2024

𝙄𝙀𝙍𝙐𝙉𝘾𝘼 Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia) Linnaeus, 1758

 


𝗘𝗫𝗣𝗢𝗡𝗔𝗧𝗨𝗟 𝗔𝗡𝗨𝗟𝗨𝗜 𝟮𝟬𝟮𝟯
În cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, pe parcursul anului 2023 au fost prezentate lunar piese din toate cele trei săli de expoziție permanentă a muzeului, aparținând colecțiilor de mineralogie, paleontologie și zoologie.
Dacă în anul 2022 titlul de ”Exponat al anului” a fost acordat unei piese din colecția de păsări, în anul 2023 acesta revine tot unui reprezentant al..... păsărilor.
Pe baza numărului de aprecieri acordate prezentărilor,
𝙄𝙀𝙍𝙐𝙉𝘾𝘼 Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia) Linnaeus, 1758 este câștigătoare a titlului ”𝗘𝘅𝗽𝗼𝗻𝗮𝘁 𝗮𝗹 𝗮𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝟮𝟬𝟮𝟯”.
Denumită și găinușa de alun sau ”pasărea cu ouă de aur”
𝐈𝐄𝐑𝐔𝐍𝐂𝐀 este o pasăre de talie medie (34-39 cm lungime și o greutate de 305-430 g), fiind o specie foarte sperioasă și discretă, greu de observat în natură.
Trece adesea neobservată și în expoziția noastră, date fiind dimensiunile reduse și coloritul penajului relativ uniform, comparativ cu celelalte specii alături de care este expusă în vitrină (cocoș de munte, fazan, păun...) și din a căror familie face parte.
ᅳ𝐓𝐫ă𝐢𝐞ș𝐭𝐞ᅳ► în păduri de foioase sau de amestec cu conifere, bogate în subarboret, fiind o pasăre sedentară, care cuibărește în România.
ᅳ𝐏𝐞𝐧𝐚𝐣𝐮𝐥ᅳ► are un colorit gri - maroniu, cu pete brune și roșcate; masculul are gușa neagră, înconjurată de alb; la femelă, coloritul general este mai șters.
ᅳ𝐃𝐢𝐞𝐭𝐚ᅳ► diferă în funcție de perioada anului. Iarna se hrănește cu semințe, amenți, muguri și crenguțe de arin, mesteacăn sau alun, iar primăvara consumă frunzele acestor arbori, precum și frunze și flori ale plantelor ierboase. Vara consumă fructe de: merișor, afin, coacăz, mur, zmeur, etc., iar toamna fructe și diverse semințe. În timpul căutării hranei pe sol poate executa salturi până la înălțimea de 1,5 m.
ᅳ𝐏𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞ᅳ► începe în aprilie-mai. Femela depune de obicei 7-11 ouă netede, strălucitoare, arămiu-gălbui, cu puncte și dungi brun-roșcate. Puii devin capabili de zbor la circa 15 zile după eclozare. Cuibul este construit de către femelă și constă într-o mică adâncitură la nivelul solului, căptușit cu materiale vegetale.
În România, 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚ț𝐢𝐚 acestei specii este estimată la 10 000 - 22 500 de perechi.
ᅳ𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐧ț𝐚𝐫𝐞 ᅳ► asupra speciei sunt legați în principal de pierderea și degradarea habitatului cauzat de exploatările forestiere, incendiile de pădure dar și poluare, vânătoare și braconaj.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Ştiinţele Naturii Aiud.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu