Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO

1. Flacon de import, din Oradea.

De fiecare dată când revăd „documentele” arheologice legate de acest extraordinar de bogat sit elitar medieval și premodern, nu pot decât să regret că, efectiv, nu interesează pe nimeni. Crișul curge și bolovanii rămân!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

2. Ce muncă extraordinară depuneau meșteșugarii epocii bronzului pentru a confecționa topoare de piatră similare cu cele din imagine.

Lucrate, în majoritate, din roci vulcanice, aduse de la mari distanțe, prin schimburi intercomunitare, aceste topoare nu aveau rolul funcțional pe care l-am putea bănui noi. Tocmai pentru că erau lucrate din materiale care se procurau greu, pentru că obținerea lor era un procedeu migălos, dar și pentru că unele dintre ele imitau detalii ale exemplarelor metalice, aceste topoare aveau mai mult o valoare simbolică, putând fi arme sau obiecte de prestigiu.
Astfel de exemplare au fost descoperite în inventarul unor morminte, mai rar în depozite și uneori în așezări.

Din păcate, pentru puține exemplare există și analize petrografice, care să confirme sursa de proveniență a materiei prime, dar în câteva lucrări am abordat și acest subiect:
https://www.researchgate.net/publication/260717696
https://www.academia.edu/112909820

#prehistory #stone #BronzeAge #wariors #battle #axes #volcanicrock #Neamț #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Turnul de epocă romană de la Negrileşti - Cornul Malului 2 (comuna Negrilești, jud. BN-Cod RAN: 32991.05) - Turnul de veghe este situat pe acelaşi deal cu turnul de veghe Negrileşti – Cornu Malului 1, dar pe un versant orientat spre nord.

Datorită acestei poziţii, putea comunica doar cu turnurile de veghe de la Purcărete – Faţa Carpenului 1&2, în timp ce vizibilitatea sa era redusă până în partea de nord a văii Lunca Mare – un teritoriu mai restrâns, dar de mare importanţă în cazul unei incursiuni. Movila circulară formată de ruinele turnului are un diametru de aproximativ 10 m, fiind vizibilă clar la suprafaţă şi pe imaginile LiDAR. În vârful movilei conice, diametrul este de numai 5 m. Pe latura sa nordică este vizibil şi un şanţ de mică adâncime. La suprafaţă s-au observat fragmente de pietre aparţinând structurii sale, împreună cu o râşniţă romană fragmentară. A fost identificat în anul 2019.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

4. Arheologia, un fel de fiică mai mică, dar cea mai săracă a Culturii, încă se încăpățânează să mai facă lucruri care au importanță pentru reconstituirea trecutului nostru.

Contrar unor opinii neavizate, potrivit cărora arheologii doar cheltuie banul public, îndrăznesc să spun că această comunitate a arheologilor, deși redusă numeric, chiar mișcă lucruri, adeseori cu eforturi personale sau chiar prin ,,mila" publicului care ne apreciază munca.
Despre un astfel de proiect, unde am beneficiat de sprijinul unei entități private pentru a organiza o tabără de arheologie pentru copiii, găsiții detalii în articolul din comentarii.
Ca de fiecare dată AGERPRES este atent la măruntele lucruri pe care le facem noi aici în Neamț.

#archaeology #prehistory #neolithic #spectacular #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. VRANCEA Un topor din bronz cu o vechime estimata de peste 2000 de ani a fost gasit de un profesor din localitatea vranceana Dumitresti si donat muzeului Vrancei. Specialistii spun ca in urma expertizelor vor stabili daca este un topor celtic sau daca este o unealta facuta de geto-daci. Muzeul primeste donatii importante din partea detectoristilor care sunt pasonati de cautarea de artefacte. TVR Iași - VIDEO

6. Comoarã descoperitã la Vinderei: monede si bijuterii din perioada traco-getilor

7. Un sit arheologic vechi de aproape 8.000 ani, din Neamț, arată cum se obținea sarea în preistorie / Se fierbea apa sărată extrasă din apropiere și se obținea sare solidă, foarte concentrată, mai ușor depozitat și transportat

8. Pe șantierele arheologice sistematice gestionate în ultimii ani, unde am lucrat exclusiv cu tineri, am considerat că este util să avem și o componentă didactică.

Din acest motiv, pentru ca ei să înțeleagă unele dintre realitățile pe care le cercetam, am făcut și modeste încercări de experimentare a unora dintre tehnicile vechi. Astfel, cu ajutorul tinerilor, am încercat să construim instalații de foc și vase de lut, asemănătoare celor preistorice.
Tipul acesta de activități, la care se adăugau momentele când preparam hrana, transformau șantierul arheologic, mai degrabă, într-o tabără arheologică.

#archaeology #experimental #pottery #teaching #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Castrul roman de la Olteni (jud. Covasna) - turnul roman și medieval de pe latura estică = În timpul campaniei de săpături din anii 1987-88, s-a identificat la 50 de m de colțul sud-estic al castrului pe curtina acestuia un singur turn dreptunghiular, cu zid dublu spre răsărit cu dimensiunile de 3,5 x 3,5 m.

Pe latura sudică a turnului, pe zidul roman, în epoca medievală s-a construit un alt turn din pietre și cărămizi cu dimensiunile de 3,75 x 2,80 m. Zidul roman este gros de 0,90 m iar zidul medieval de 0,50 m. (Zs. Székely - Castrul roman de la Olteni. Noi rezultate ale cercetărilor de teren din anii 1987-1988, Arheologia Moldovei, vol. 16, 1993, p. 279-282).

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

10. 𝐑𝐞𝐥𝐢𝐞𝐟 𝐟𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐦𝐚𝐫𝐦𝐮𝐫𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐇𝐞𝐫𝐜𝐮𝐥𝐞𝐬

„Relief fragmentar realizat din marmură, reprezentându-l pe Hercules, descoperit întâmplător în anul 1938, la 10 metri est de clădirea identificată drept un templu din situl arheologic Cioroiu Nou.
Relief din marmură, păstrat aproape integral, cu excepția colțului dreapta sus. Îl reprezintă pe Hercules imberb, nud şi desculţ, în luptă cu leul din Nemeea. Muşchii pectorali, sexul şi ombilicul sunt bine reliefate. În stânga eroului apare un altar, iar coada leului este redată parțial pe chenar din lipsă de spațiu. Plinta inferioară, desi lată, este neinscripţionată, ceea ce l-a determinat pe C.C. Petolescu să concluzioneze că piesa a fost achiziționată din sudul Dunării, nu realizată într-un atelier local.
Dimensiuni: 42 x 29 x 5cm.”

Text: 𝐝𝐫. 𝐃𝐨𝐫𝐞𝐥 𝐁𝐨𝐧𝐝𝐨𝐜, „𝐶𝐼𝑂𝑅𝑂𝐼𝑈 𝑁𝑂𝑈.100 𝐷𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑖 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒”, Craiova 2010.

𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

11. 𝐄𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞 𝐞𝐱𝐜𝐞𝐩𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐚𝐬̦𝐚 𝐜𝐚̆ 𝐯𝐚̆ 𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐩𝐭𝐚̆𝐦 𝐢̂𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚, 𝐥𝐚 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 - 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐚𝐟𝐢𝐧𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐞𝐥𝐞𝐠𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐮𝐧 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐭𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐢𝐳𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐬̦𝐢, 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬, 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐦𝐢𝐭𝐞, 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐢𝐦𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐢𝐜𝐢 𝐬̦𝐢 𝐬𝐭𝐢𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐭𝐚𝐥𝐢𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢!

Acesta este contextul în care, specialiștii Secției de Istorie-Arheologie au expus ca piesă centrală în holul secției din str. Madona Dudu nr. 14, una dintre cele mai valoroase piese din colecțiile Muzeului Olteniei - Craniu de Homo Sapiens, datat: cca. 35.000 î. Chr.
În Peștera Muierii, pe teritoriul județului Gorj, în locul cunoscut drept secțiunea Galeria Musteriană, în timpul campaniei arheologice din anul 1952, marele arheolog, istoric și cercetător - C.S. Nicolăescu-Plopșor a descoperit un adevărat tezaur... craniul unei femei, cu o vârstă de aproximativ 40-50 de ani, de dimensiuni relativ mici cu inserții musculare slab reliefate, dar asemănătoare cu alte descoperiri similare aparținând oamenilor moderni din Paleoliticul Superior din Europa, vestul Asiei și nordul Africii.
De asemenea, dantura este remarcabilă prin puținele degenerări patologice prezente (doar ușoare urme de tartru), dinții lipsă fiind pierduți după moartea individului.
Datarea osemintelor umane plasează această descoperire printre cele mai timpurii fosile aparținând lui Homo Sapiens din Europa. Fosilele umane din Peștera Muierii și artefactele descoperite, atestă utilizarea acesteia ca loc de refugiu temporar al oamenilor moderni.
Potrivit unui comunicat publicat de Universitatea Uppsala (Suedia) în Current Biology, o echipă de cercetători condusă de Mattias Jakobsson a secvențiat cu succes genomul femeii al cărei craniu a fost descoperit în Peștera Muierii.
Studiul sugerează că această femeie, strămoș al vânătorilor-culegători care au trăit în Europa până la sfârșitul celei mai recente Epoci Glaciare, în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, a moștenit un nivel ridicat de diversitate genetică. S-a crezut anterior că o astfel de diversitate s-a pierdut cu aproximativ 80.000 de ani în urmă, pe măsură ce populațiile umane au migrat din Africa, în Asia și Europa. Studiile anterioare ale rămășițelor femeii au găsit, de asemenea, similitudini atât cu oamenii moderni, cât și cu Neanderthalienii, dar noua analiză arată niveluri scăzute de ADN Neanderthalian în genomul ei.
𝐂𝐮 𝐨𝐜𝐚𝐳𝐢𝐚 𝐬𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐙𝐢𝐥𝐞𝐢 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐏𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝟐𝟒 𝐈𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐥𝐚 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 se va realiza conform programului normal de vizita 𝟎𝟗.𝟎𝟎- 𝟏𝟕.𝟎𝟎, 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝟏𝟔.𝟏𝟓!
𝐅𝐨𝐭𝐨: Catalin Vinturici
𝐒𝐮𝐫𝐬𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨: Adrian Dobos, Andrei Soficaru, Aurelian Popescu Erik Trinkaus - Radiocarbon Dating and Faunal Stable Isotopes for the Galeria Principala, Pestera Muierii, Baia de Fiee, Gorj Country, Romania;

Erik Trinkaus, Oana Moldovan, Stefan Milota, Adrian Bilgar, Laurentu Sarcina, Sheela Athreya, Shara E. Bailey, Ricardo Rodrigo, Gherase Mircea, Thomas Higham, Christopher Bronk Ramsey, Johannes van der Plicht - An early modern human from the Pestera cu Oase, Romania - www.pnas.org/cgi/doi/10.1073;

Current Biology and Archaeology Magazine, Universitatea Uppsala - Suedia, Mattias Jakobsson.

#heritage #patrimoniu #ZiuaUniriiPrimcipatelorRomâne #cultura Muzeul Olteniei #dolj #craiova #morethanyouimagine #maimultdecatitiimaginezi Discover Dolj&Craiova

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

12. Fragmente de cahlă-oală de colț, cu torasadă marginală (Alba Iulia)