Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO

duminică, 21 septembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VII

1. Noi descoperiri arheologice - prezentate de Muzeul de Istorie, la Zilele Europene ale Patrimoniului

Noi descoperiri arheologice - prezentate de Muzeul de Istorie, la Zilele Europene ale Patrimoniului

https://tinyurl.com/674me5b6

Sursa informațiilor AGERPRES.

2. Noi descoperiri arheologice - prezentate de Muzeul de Istorie, la Zilele Europene ale Patrimoniului

3. În data de 6 septembrie 2025, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a efectuat o cercetare arheologică pe raza localității Domnești (com. Mărișelu), ca urmare a unei descoperiri efectuate la sfârșitul lunii august de cetățeanul Dan Ioan Abrudan.

Acesta, cu ajutorul unui detector de metale, deținut în mod legal, a reușit identificarea unor piese de bronz de interes arheologic într-o pădure situată în hotarul localității. Autorul, un mai vechi colaborator al muzeului, și-a dat imediat seama de importanța istorică a descoperirii. Deși tentația și adrenalina firească era mare, în mod exemplar s-a oprit din săpat și a contactat personalul de specialitate al instituției muzeale, care i-a recomandat să conserve descoperirea prin reastupare și să aștepte efectuarea unei intervenţii arheologice de specialitate.

După obținerea în regim de urgență a autorizației de evaluare de teren, eliberată prompt de Ministerului Culturii, s-a putut trece la investigaţii de specialitate și recuperarea științifică a obiectelor existente. Sondajul arheologic a constat dintr-o casetă cu dimensiuni de 2 x 1,5 m., cuprinzând, în mijlocul ei, punctul exact în care au fost descoperite piesele amintite.

Cercetările arheologice au dus la scoaterea la suprafaţă a unui valoros depozit de piese din bronz, compus din unsprezece obiecte: trei topoare de tip celt, trei seceri, patru brățări și un pumnal. În cadrul depozitului se remarcă prezența exclusivă a unor piese depuse întregi, încadrabile în trei categorii: unelte – ilustrate prin topoare masive celturi, din care două de tip transilvănean și unul cu gura concavă, și prin trei seceri de tipul celor cu cârlig; podoabe – prezente prin patru brățări bogat decorate, dintre care una cu capetele deschise și trei cu capetele subțiate și foarte apropiate; în timp ce în ultima categorie, a armelor, a fost inclus un pumnal cu garda decorată, cu mânerul decupat longitudinal și prins cu nituri.
Importanța deosebită a descoperirii constă tocmai în faptul că piesele au fost găsite in situ, adică acestea nu au fost mișcate din poziția lor, în care au fost așezate în epoca bronzului. Nemișcarea pieselor a permis transmiterea și parțial înțelegerea unui mesaj venit de peste milenii. Depunerea obiectelor ar putea contribui la reconstituirea unor fapte petrecute acum mai bine de 3300 de ani, când, într-un loc special ales, aflat la înălțime (la peste 580 m), pe o pantă lină, cu expunere spre răsărit, un localnic sau un reprezentat al unei comunități din epoca bronzului, situată în imediata apropiere (posibil un șaman), din anumite motive, pe care nu le știm astăzi, a hotărât înfăptuirea unui act sacru, prin depunerea votivă a unor piese de bronz. Descoperirea in situ a artefactelor confirmă faptul că piesele au fost special alese (toate obiectele fiind întregi și în bună stare de funcționare) și aranjate riguros în cadrul unui ritual, posibil desfășurat la răsăritul soarelui, completat de o ceremonie din care nu lipseau cântecele, incantațiile și manifestările magico-șamanice menite să obțină bunăvoința zeilor.
Pe baza elementelor tipologice, depozitul de bronzuri de la Domnești se poate încadra cronologic la sfârșitul epocii bronzului, în secolele XIV-XIII a.Chr., aproximativ în jurul anului 1300 a.Chr. Acesta constituie o importantă mărturie arheologică, care dovedește încă o dată măiestria în prelucrarea bronzului și cunoștințele avansate deținute de meșterii bronzieri din nord-estul Transilvaniei. Totodată, obiectele recuperate constituie piese expoziționale valoroase, care îmbogățesc colecția de preistorie a muzeului bistrițean, bunuri care în scurt timp, după o restaurarea de specialitate în laboratoarele instituției, vor putea fi expuse în vitrine spre încântarea vizitatorilor.

Toate acestea, materiale și informații, nu s-ar fi putut obține fără implicarea generoasă a unor colaboratori și prieteni ai muzeului, în primul rând descoperitorul Dan Ioan Abrudan, care a și donat piesele, alături de care și-au adus aportul voluntarii Cătălin Vălean, Florin Jauca și tânărul Vlad Marinescu, toți participând cu mult entuziasm la sondajul arheologic, finalizat cu recuperarea integrală a depozitului de bronzuri.

Din partea Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud cercetările arheologice au fost realizate de arheologul expert dr. George Marinescu.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

4. Elemente de construcție din cărămidă, descoperite în timpul lucrărilor la Planșeul Unirii. Zona va fi cercetată de arheologi

5. 𝐅𝐢𝐛𝐮𝐥𝐚 𝐬̦𝐢 𝐚𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆: 𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐩𝐨𝐝𝐨𝐚𝐛𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫

Cu mult înainte ca acul de siguranță modern să fie brevetat în 1849, oamenii din Epoca Fierului foloseau deja 𝐟𝐢𝐛𝐮𝐥𝐚 pentru a prinde și a înfrumuseța hainele.

𝐹𝑖𝑏𝑢𝑙𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑎̆ 𝑎 𝐹𝑖𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 (𝐻𝑎𝑙𝑙𝑠𝑡𝑎𝑡𝑡), descoperită la Desa în 2015 și păstrată astăzi în colecția de 𝐴𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 – 𝑜𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧 a #MuzeuluiOlteniei, nu era doar un obiect utilitar, ci și o podoabă încărcată de semnificații.

Dincolo de timp și modă, ea ne arată cum frumusețea și utilitatea merg mână în mână încă din Preistorie.

Vă invităm să descoperiți frumusețea și ingeniozitatea lumii antice în expozițiile noastre!

𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞: 𝐦𝐚𝐫𝐭̦𝐢–𝐝𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆, 𝟗:𝟎𝟎–𝟏𝟕:𝟎𝟎 (𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝟏𝟔:𝟏𝟓)

#MuzeulOlteniei #SecțiaIstorieArheologie #Fibula #EpocaFierului #ColecțiaDeBronz #Desa

𝐓𝐞𝐱𝐭/𝐀𝐟𝐢𝐬̦: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

6. 𝗦𝘂𝗰𝗶𝗱𝗮𝘃𝗮 𝗠𝗼𝗲𝘀𝗶𝗰𝗮 – 𝗱𝗼𝘂𝗮̆ 𝗺𝗶𝗹𝗲𝗻𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲 𝘀̗𝗶 𝗹𝗲𝗴𝗲𝗻𝗱𝗲. 𝗔 𝗱𝗼𝘂𝗮 𝗰𝗮𝗺𝗽𝗮𝗻𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝗿𝗶 𝗮𝗿𝗵𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗲, 𝗶̂𝗻 𝗽𝗹𝗶𝗻𝗮̆ 𝗱𝗲𝘀𝗳𝗮̆𝘀̗𝘂𝗿𝗮𝗿𝗲

În perioada 15 august – 15 noiembrie 2025, Asociația Primus Art Laboratory, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, derulează proiectul cultural „Sucidava Moesica – Debutul cercetărilor. Două milenii de istorie și legende”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
La începutul acestei săptămâni a fost demarată cea de-a doua campanie de cercetări arheologice sistematice la cetatea romano-bizantină Sucidava Moesica, sub coordonarea responsabilului științific arheolog dr. Sorin Colesniuc.

Activitățile din teren sunt susținute de utilizarea unor tehnologii de ultimă generație, precum LiDAR, scanări geofizice și georadar, metode neinvazive care permit identificarea și cartografierea precisă a structurilor subterane. Acestea sunt completate de cercetarea arheologică clasică, pentru obținerea unei documentări riguroase, coerente și interdisciplinare.

Rezultatele vor fi valorificate printr-o prezentare publică la finalul proiectului, oferind comunității și specialiștilor o nouă perspectivă asupra patrimoniului istoric al cetății Sucidava Moesica, situată pe malul Dunării, în apropierea localităților Izvoarele, Lipnița, Oltina și Coslugea. Deși cunoscută fragmentar, această așezare antică promite să își dezvăluie, prin cercetări temeinice, importanța strategică și istorică de-a lungul celor două milenii de existență.

#SucidavaMoesica #MINAC #arheologie #cercetare #tehnologie #LiDAR #patrimoniu

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

7. Slava Rusă - Donca, așezare de perioadă elenistică

Sursa informațiilor Dorel Paraschiv.

8. Lucrările de la Planşeul Unirii nu au fost sistate, anunță Primăria Sectorului 4

9. Final de campanie arheologică la castrul roman de la Câmpulung-Jidova.

Praefurnium-umul de pe latura de nord s-a conturat perfect, pandant celui de pe latura de sud, pe care l-am putut doar bănui, întrucât am găsit canalul care conducea căldura în subsolul bazinului absidat.
O monedă de la Severus Alexander ne oferă un indiciu cronologic prețios. Astfel, băile de cărămidă adosate practic pretoriului sunt edificate mai târziu, așa cum am bănuit încă de la primele cercetări din anii 2015-2018.

Mulțumim Muzeului Județean Argeș și Consiliului Județean Argeș pentru finanțarea generoasă din ultimii ani. Colaborarea dintre Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" și Muzeul Județean Argeș este un model de bune practici în domeniu, ajungând la a treia generație de arheologi: Emilian Popescu și Eugenia Popescu, Constantin C. Petolescu și Teodor Cioflan, iar acum noi, Florian Matei-Popescu și Ion Dumitrescu.

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

10. Work in progress -> Din 18 până pe 21 septembrie, în cadrul Zilelor Bucureștiului, vă invităm la „Muzeul didactic: 1 minut de București despre secolul al XV-lea”.

Fragmente de ceramică, cahle decorative spectaculoase, dar și obiecte metalice – vârfuri de săgeată, scări de şa și altele – redau atmosfera Bucureștiului medieval, așa cum se conturează din descoperirile arheologice de la #Curtea_Veche și #Hanul_Gabroveni.

Vă arătăm câteva imagini de la montajul micro-expoziției realizat astăzi de echipa muzeului: Mihaela Rafailă, Sorin Cleșiu, Adelina Darie și Theodor Ignat, cu sprijinul lui Ștefan Csampai și al colegilor de la Serviciul Tehnic - Administrativ.

Unde? Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2)

Program de vizitare gratuită de #Zilele_Bucureștiului

Sâmbătă–duminică, orele 10.00–18.00 (ultima intrare: 17.30)

Vă așteptăm să descoperiți la #Palatul_Suțu un București vechi de peste cinci secole, într-un format concentrat și accesibil tuturor!

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

11. Descoperire arheologică de tezaur, în România: Un inel de aur din epoca romană, găsit într-o pădure, este expus în premieră națională

12. 🥳 Zilele Bucureștiului, 20-21 septembrie 2025 - descoperă orașul, descoperă Muzeul Național de Istorie a României și bucură-te de spectaculoasele descoperiri arheologice de la #Callatis! - VIDEO

✨ În acest weekend aniversar, vă invităm în Centrul istoric al Bucureștiului, pe Calea Victoriei nr. 12, ca să admirați vasele elenistice din metale prețioase recent descoperite de către colegii noștri la Callatis.

Vasele de aur și argint din secolul al III-lea î.Hr. au fost descoperite în iulie 2025, în Movila Dulcești, parte din necropola tumulară a orașului antic Callatis, într-o cercetare coordonată și finanțată de Muzeul Național de Istorie a României. Vasele au fost descoperite grupate, două câte două, așezate unul în celălalt, în prima camera a cavoului, sub podea. Au fost prelevate sub forma a două nuclee, împreună cu sol. Această abordare este cea mai potrivită pentru asigurarea integrității obiectelor. Descompunerea nucleelor arheologice a fost realizată de colegul nostru, Alexandru Dozsa, expert restaurator metal.
Cupa de băut vin din aur se numește kylix. Kylix-ul de la Callatis este doar al doilea din aur cunoscut în lume. În antichitate, pentru a putea fi consumat vinul trebuia strecurat, deoarece fie nu era decantat, fie era aromatizat cu diverse plante. Până acum nu se mai cunosc alte strecurători de acest tip din aur, doar din argint și bronz.
Cele două vase au fost realizate ca un set, într-un atelier finanțat de una din curțile regilor macedoneni, la Vergina sau poate în Alexandria, în Egipt. Ele puteau ajunge în nord ca daruri diplomatice sau ar fi putut fi comandate în mod special de grecii bogați din Callatis.

Vasele de argint se numesc askos (cana) și patera sau khernivon (tigaia). Patera este doar a doua din argint cunoscută în lume după cea din mormântul lui Alexandru al IV-lea (fiul lui Alexandru Macedon) de la Vergina, în nordul Greciei, iar cana este singura de acest tip în argint descoperită până acum.

📌 Piesele vor putea fi văzute la Muzeul Național de Istorie a României până la finalul lunii octombrie.

Mai multe detalii despre descoperirile arheologice sunt disponibile pe site-ul muzeului, link.

Ne vedem la #MNIR!

#MNIR #ZILELEBUCURESTIULUI #BUCURESTI566 #CALLATIS #DESCOPERIRIARHEOLOGICE

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

13. Descoperiri arheologice unice în necropola tumulară a orașului antic Callatis

14. O descoperire frumoasă nu prin vechime sau raritate, ci prin informația transmisă.

Așa arată un segment dintr-o conductă de lut pentru aducțiunea apei potabile, constituită din mici tuburi (olane) îmbinate și fixate cu un mortar pe bază de var și nisip, care era pus peste o bucată de material textil, realizat, cel mai probabil, din cânepă.

Datat în epoca modernă, acest segment de conductă era protejat cu lespezi de piatră care împiedicau ca presiunea pământului să distrugă tuburile de lut.

Toate descoperirile arheologice sunt importante.... dacă ne deschidem mintea asupra lor!

#archaeology #pipes #history #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

15. Sucidava Moesica – un sit arheologic din județul Constanța scos la lumină după 1.500 de ani

191. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VI

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 21 septembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VII

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete