Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO

1. Specialiștii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova au realizat o cercetare arheologică pe teritoriul comunei Plopu, care a condus la descoperirea unor depozite de arme și unelte agricole din fier datate în perioada medievală timpurie.

Prezența acestor depozite a fost semnalată de către profesorul Virgil Nitu, de la Școala nr. 1 din Mizil, care a anunțat imediat Direcția Județeană pentru Cultură Prahova și Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova pentru a documenta corespunzător contextul acestor descoperiri.
În urma acestei sesizări a fost întreprins un diagnostic arheologic în punctul Podul Rotarilor, amplasat pe Valea Rotarilor, în comuna Plopu, județul Prahova. Lucrările de diagnostic arheologic au dus la identificarea și recuperarea unui număr de peste 80 de arme și unelte agricole specifice evului mediu timpuriu (secolele VIII – X p. Chr.) depuse în patru depozite distincte.
Probabil cele mai spectaculoase descoperiri din aceste depozite sunt piesele de echipament militar care includ mai multe topoare de luptă, un vârf de lance și o sabie. La acestea se adaugă numeroase unelte agricole și meșteșugărești, printre care se numără mai multe seceri, cuțite și brăzdare de plug, catarame, scoabe, cuțitașe și verigi. Mai merită amintite aici o nicovală, o scăriță de șa și o zăbală.
Pe lângă armele și unelte din fier, în cursul cercetărilor arheologice, în pământul care acoperea cele patru depozite au fost identificate numeroase fragmente ceramice. Aceste descoperiri sugerează posibilitatea ca în această zonă să fi existat o așezare medievală timpurie necunoscută până la acest moment.
Cele patru depozite de arme și unelte agricole descoperite acum se alătură unui alt depozit, descoperit în condiții necunoscute, într-un punct neprecizat de pe teritoriu comunei Plopu, în urmă cu mai multe decenii. Printre cele mai spectaculoase piese ale acestui depozit descoperit în deceniile trecute se numărau un cazan de aramă de tip peceneg și 11 monede bizantine de bronz.
Importanța depozitelor de arme și unelte descoperite la Plopu pentru istoria spațiului românesc în evul mediu timpuriu este una deosebită. Printre altele, aceste descoperiri arheologice scot în evidență legăturile pe care acest spațiu le avea cu restul continentului european într-o perioadă tumultoasă despre care izvoarele istorice sunt adesea sărace în informații. Poate cel mai important însă este că vin să arate că, pe parcursul secolelor VIII - X p. Chr., zona Dealurilor Subcarpatice din nordul Munteniei era una de mare interes, fapt care se reflectă și în descoperirile arheologice.
Colectivul care a realizat cercetările arheologice de la Plopu - Podul Rotarilor a fost alcătuit din dr. Bogdan Ciupercă (responsabil științific), dr Cătălin Dîscă, Eduard Ghinea. La cercetările de teren au mai participat Virgil Nitu (voluntar și cel care a semnalat descoperirea), Aurelian Iorga și Paul Padiu (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova).

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

2. Comoară dacică descoperită într-o pădure din Mureș. Setul de bijuterii din argint este mai vechi de 2.000 de ani

3. Un profesor din Mizil a descoperit arme din Evul Mediu

4. Ciobanul din Prahova care tot face descoperiri ieșite din comun. De data aceasta, ce a găsit are 5.000 de ani

5. Intervenție arheologică pentru salvarea unui mormânt preistoric descoperit în localitatea Urlați (Prahova)

Aflat la nord de Valea Semanului, cartier al orașului Urlați (Prahova), Vârful Scoruș este dealul cu cea mai mare altitudine din zonă (aproximativ 500 m). Se prezintă ca un platou împădurit care domină zona, atât spre sud, cât și nord. Oase umane (craniu), aflate într-o ruptură naturală dinspre nordul platoului, au fost descoperite de către Cosmin Florin Dumitrache, cioban din localitatea Ceptura, care a anunțat Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Menționăm că în anul 2024 aceeași persoană ne-a anunțat despre apariția unor oase umane în baza Dealului Merez din localitatea Șoimești. Și atunci am intervenit și am cercetat un mormânt aparținând epocii medievale care are o vechime de aproape 500 de ani conform datării absolute realizate ulterior.
Având informațiile primite, în luna februarie a acestui an ne-am deplasat în zona Vârfului Scoruș și am constatat prezența unor oase umane aparținând unui mormânt de inhumație afectat de alunecări minore de teren. O parte din oase (piciorul drept, coaste) erau desprinse de schelet, fiind în poziție secundară. Craniul avea culoarea albă, ceea ce înseamnă că a fost expus la lumina/soare o perioadă îndelungată. Am protejat oasele, urmând ca după realizarea procedurilor necesare obținerii autorizației de cercetare să revenim pentru salvarea unui posibil mormânt preistoric.
În luna martie, un colectiv de arheologi din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova format din Alin Frînculeasa, Octav Negrea și Eduard Ghinea s-a deplasat pe teren pentru a cerceta zona în care au apărut oasele umane. În urma intervenței arheologice a fost descoperit un schelet uman parțial prăbușit în râpa naturală odată cu pâmântul desprins. Oasele, cu o stare de conservare excepțională, aparțineau unui individ adult, de sex masculin, depus în mormânt conform tradițiilor de înmormântare ale comunităților umane din preistorie. Defunctul fusese așezat dorsal cu membrele inferioare îndoite și brațele pe lângă corp. Craniul era orientat spre est. În apropierea brațului stâng avea depusă o piesă din piatră lungă de aproape 20 cm care ar putea reprezenta un topor. Au fost descoperite și două mici fragmente ceramice care par să indice locuirea acestui deal într-o perioadă chiar mai veche decât mormântul identificat.
Având o vechime estimată de circa cinci milenii, mormântul este unul preistoric, putând fi atribuit perioadei timpurii a epocii bronzului. Aflat în apropierea sitului de pe Dealul Merez (sat Șoimești) în care muzeul din Ploiești derulează săpături arheologice sistematice din anul 2014, zona în care a fost descoperit mormântul și o posibilă așezare poate să devină una foarte importantă pentru perioada preistorică a Munteniei, urmând să continuăm cercetările în paralel cu cele de pe Dealul Merez situat la mai puțin de 1 km est de Vârful Scoruș.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

6. Patrimoniul arheologic trebuie să fie accesibil publicului în diferite forme.

Pentru că am întâlnit oameni cu care colaborăm frumos, vestigiile arheologice din cercetările noastre pot deveni interactive.
Grație parteneriatului științific cu dl. Prof. Univ. Dr. Andrei Ionuț Apopei, din cadrul Facultății de Geografie și Geologie a UAIC-Iași, mai multe artefacte din piatră, vechi de câteva mii de ani, au beneficiat de un studiu temeinic, dar și de modele 3 D.
Este o premieră pentru Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț să putem pune la dispoziția publicului aceste reprezentări interactive ale unor obiecte din patrimoniul nostru. Demersul a fost posibil pentru că avem această colaborare științifică cu Muzeul de Mineralogie și Petrografie ,,G. Cobălcescu", din cadrul facultății amintite mai sus.
Vă invităm să accesați link-ul atașat și să descoperiți singuri, rotind imaginea, detalii ale unor obiecte vechi de mii de ani.

A fragmentary piece, worked from volcanic rock, with an ovoid body. The main faces and the edge are flattened and the entire surface of the object is well polished. It has a cylindrical perforation 2.4 cm in diameter.

#archaeology #geology #UAIC #Neamț #prehistory #mineralogy

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Un nou capitol în istoria dacilor – scris la Breaza

Un nou capitol în istoria dacilor – scris la Breaza
Új fejezet a dákok történetében – Beresztelkén

O descoperire de excepție a adus în lumină un tezaur dacic de argint, îngropat de secole în pământul comunei Breaza.
Brățară cu motive vegetale, fibule elegante, un lanț cu pandantive și o centură decorată cu simboluri solare – toate aceste podoabe, de o frumusețe simplă și puternică, au aparținut cu siguranță unui personaj de rang înalt al lumii dacice.
Cu o greutate de aproximativ 550 de grame, tezaurul nu este doar un set de bijuterii. Este o mărturie vie a unei civilizații care încă mai are multe de spus.
Descoperirea confirmă pentru prima dată existența unei locuiri dacice în zona Breaza, iar în perioada următoare vor începe cercetări arheologice pentru identificarea așezării sau fortificației de care, probabil, a aparținut tezaurul.
Trecutul nu este niciodată cu adevărat pierdut – doar așteaptă să fie redescoperit. Tezaurul a fost descoperit de Moldovan Dionisie-Aurel împreună cu Zăhan Sebastian-Adrian.

Ez év tavaszán egy rendkívüli felfedezés során napvilágra került egy évszázadok óta Beresztelke földjében elrejtett dák ezüstkincs.
Egy növényi motívumokkal díszített karkötő, elegáns fibulák, egy függőkkel díszített lánc és egy napszimbólumokkal díszített öv: mindezek az egyszerű, de szép díszek a dák társadalom egy magas rangú tagjának tulajdonában lehettek.
A mintegy 550 gramm súlyú lelet nem csupán egy ékszerkészlet. Egy olyan civilizáció tanúbizonysága, amelynek még számos mesélnivalója van.
A kincset Moldovan Dionisie-Aurel és Zăhan Sebastian-Adrian fedezte fel.

#TezaurDacic #DescoperireIstorică #PatrimoniuCultural #DákKincs #TörténelmiFelfedezés #KulturálisÖrökség

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

8. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), în parteneriat cu Ministerul Culturii și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, organizează în perioada 28-30 mai 2025 Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice.

Peste 200 de specialiști din întreaga țară vor participa la acest eveniment, în cadrul căruia vor fi prezentate rezultatele cercetărilor arheologice preventive și sistematice efectuate în cursul anul 2024. Sesiunea științifică se va desfășura pe patru secțiuni distincte: Arheologie Preistorică, Arheologia Epocii Fierului, Arheologie Greacă și Romană și Arheologie Medievală.
Găzduirea acestei sesiuni reprezintă un moment important pentru MINAC și pentru orașul Constanța, urbe modernă care se suprapune pe ruinele anticului Tomis. Dobrogea rămâne un adevărat muzeu în aer liber, presărat de situri arheologice, astfel că organizarea acestui eveniment la țărmul Pontului Euxin, în orașul lui Ovidius, la distanță de douăzeci de ani, reprezintă și o recunoaștere logică a impresionantului patrimoniu cultural-istoric existent aici.
Organizarea acestei sesiuni este parte a amplului proiect de revitalizare a cercetării și valorificării patrimoniului arheologic constănțean derulat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu susținerea financiară a Consiliului Județean Constanța.

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

9. Dacian treasure hoard discovered by detectorists

10. Prima hartă arheologică a județului Neamț, realizată în perioada interbelică, este datorată preotului și arheologului Constantin Mătasă, cel care a și pus bazele primului muzeu de istorie din Piatra-Neamț.

Eforturile preotului amintit și intensa muncă de teren au făcut ca la sfârșitul anilor '30 județul Neamț să aibă aibă înregistrare numeroase situri și descoperiri arheologice, care arătau că și acest teritoriu a fost intens locuit în vechime.

#archaeology #oldmap #Neamț #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

11. Fragment de cahlă nesemnalată în Transilvania (probabil în jur de 1550) (Palatul principilor - 2016)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

12. Așezarea fortificată de la Herneacova – Cetate, unul dintre cele mai importante situri arheologice din județul Timiș

13. Comoara din grădină, descoperirea care a transformat gospodăria unor buzoieni în șantier arheologic

14. Turburături în istoria artei moldovene. Dacă cahle au purces din Transilvania, de unde s-au prăsit discurile de pe construcții? Comparați simplu: grupa A: piese de la Mrea Bistrța; grupa B: piese de la Mrea Neamț (desele lui Radu Heitel); grupa C: piese de la Frumușeni (Arad) și Cluj; grupa D: piese de la Feldioara și Hărman (Brașov) (desene corectate și completate după Daniela Marcu-Istrate)

Ca să lămurim și alt aspect: și Țara Românească a folosit discuri pe clădiri medievale. Dar ele nu seamănă cu cele din Moldova. S-ar zice că a fost o „idee” comună, aplicată diferit, prin meșteri diferiți și gusturi (?) regionale.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

15. Cele mai neașteptate descoperiri rămân cele chiar întâmplătoare.

Așa este cazul și turnului roman de pe dealul Ardanului, găsit accidental fără vreo mențiunie bibliografică, fără LIDAR sau vreo hartă. În cadrul cercetărilor efectuate pentru studiul PUG al comunei Șieu, în momentul verificării unor mențiuni privind descoperirea unor fragmente ceramice de epoca bronzului pe terasele dealului, am identificat acest turn, cu o vizibilitate perfectă (sesizabilă și cu ochiul liber) până la castrul roman de la Orheiu Bistriței. Acesta vine să completeze o zonă mai puțin cercetată și cunoscută a limes-ului dacic de pe tronsonul Orheiu Bistriței-Brâncovenești. Turnul are un diametru de circa 10 m, are structură de piatră și fragmente ceramice de epocă romană au fost recuperate de pe suprafața lui. A rămas se pare inedit deoarece zona a fost defrișată abia în a două jumătatea a sec. al XX-lea, astăzi fiind folosită ca și pășune.

Sursa informațiilor Valorificarea și Promovarea Limes-ului Roman Bistrița-Năsăud.

16. O nouă brăţară dacică de aur recuperată a fost expusă la MNIR: „Aparţine unui grup pe care până acum nu l-am cunoscut”

159. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 2 mai 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete