Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO

marți, 16 septembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VI

1. Două monede de aur bizantine, descoperite pe raza comunei Albeni de către detectoristul Cristinel Șain

Sursa imagini: https://www.gorjonline.ro/wp-content/uploads/2025/09/IMG-20250909-WA0005.jpg

2. Proiectul european BISCULT–„Cultures Building Inclusion and Solidarity through Culture and Heritage”

Sursa: Youtube Utilizator: mcdrtube

În cadrul proiectului european BISCULT – „Cultures Building Inclusion and Solidarity through Culture and Heritage”, doamna director adjunct al MNIR - Mihaela Simion, responsabil științific al sitului arheologic Micia, explică modul în care s-au desfășurat activitățile proiectului și importanța acestora pentru cercetarea și valorificarea patrimoniului.

Urmăriți materialul video pentru a descoperi mai multe despre contribuția specialiștilor și despre felul în care patrimoniul cultural devine punte între comunități și generații.

#BISCULT #MCDR #Micia #Arheologie #PatrimoniuCultural #Hunedoara #culturalheritage

* *

Muzeul Național de Istorie a României, reprezentat de Dr. Mihaela Simion – Responsabil științific al sitului Micia și Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, reprezentat de Liliana Țolaș – Manager, au organizat vineri, 22 august 2025, la sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane, Deva, Sala Șemineului, conferința de prezentare a activităților desfășurate de voluntarii din Corpul European de Solidaritate pe situl arheologic de la Micia, com. Vețel, jud. Hunedoara.

Proiectul „Cultures Building Inclusion and Solidarity through Culture and Heritage” (BISCULT), nr. 2024-1-RO01-ESC51-VTJ-000214404, implementat de către Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în perioada 1 octombrie 2024 - 30 noiembrie 2025 și finanțat de către Uniunea Europeană (UE) prin programul Corpul European de Solidaritate (ESC) cu suma de 51.614,86 euro, are ca activități principale stagii individuale de voluntariat de câte 6 luni și o activitate de echipă de 4 săptămâni, ultima desfășurată la Micia, com. Vețel, jud. Hunedoara.

Activitatea de echipă a proiectului BISCULT își propune să creeze un spațiu imersiv în care participanții explorează culturile europene, învățând despre identitățile culturale și patrimoniul colegilor lor și împărtășind în același timp particularitățile propriei culturi.

Un punct cheie al acțiunilor de voluntariat ale echipei BISCULT este domeniul arheologiei, prin desfășurarea unor activități în situl arheologic roman UNESCO de la Micia și prin parteneriatul cu Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva. Prin participarea la activități de săpătură arheologică și prezervare a materialului arheologic, sub coordonarea specialiștilor MNIR și MCDR, voluntarii descoperă noi perspective asupra prezenței militare romane, a vieții de zi cu zi în acest sit și a interacțiunilor cu mediul înconjurător din antichitate.

Aceste eforturi nu numai că contribuie la cercetarea continuă, dar și adâncesc aprecierea participanților pentru rolul arheologiei în înțelegerea și conservarea patrimoniului cultural. Prin implicarea activă în cercetarea și conservarea istorică, voluntarii devin parte a procesului care menține istoria vie, consolidând importanța arheologiei în modelarea identității europene și asigurându-se că locuri precum Micia continuă să inspire generațiile viitoare.

Această experiență încurajează schimbul cultural, ajutând voluntarii să observe diferențele, să se angajeze în discuții semnificative și să își împărtășească cunoștințele atât cu echipa, cât și cu comunitățile lor de origine, după activitate. Prin reunirea voluntarilor din România și din alte țări UE, proiectul contribuie la lărgirea audienței MNIR și MCDR, la consolidarea implicării acestor două prestigioase instituții muzeale în domeniul coeziunii în comunitate, dar și în dezvoltarea și învățarea culturală.

#BISCULT #MNIR #MCDR #Micia #Arheologie #PatrimoniuCultural #Hunedoara #culturalheritage

3. O nouă Contribuție Paleontologică: Crinoizi Eoceni din Apele de Mică Adâncime ale Emisferei Nordice

Muzeul de Istorie Naturală prezintă o publicație științifică de importanță notabilă, intitulată „An Eocene shallow water isselicrinid sea lilies from the Northern Hemisphere”. Această lucrare, rezultatul colaborării între cercetători de pe trei continente (Europa, America de Sud și Africa) – Salamon, M.A., Trif, N., Krajewski, M., Wilk, A., Rubilar-Rodríguez, A., Płachno, B.J., Jain, S. – a fost publicată în Scientific Reports (ISI/Q1), un jurnal al prestigioasei edituri Nature.

Studiul a demarat de la identificarea unor fragmente de tulpini de crinoizi observate de colegul nostru Nicolae Trif în colecția de paleontologie a Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu. Prin efortul concertat al echipei de cercetători, sub coordonarea lui Mariusz A. Salamon (Universitatea Silezia, Katowice, Polonia), investigația a evoluat într-un studiu de relevanță internațională, aducând contribuții paleontologice esențiale unui grup insuficient studiat în România: Crinoidea.

Reevaluarea Distribuției Crinoizilor cu Tulpini
Percepția predominantă conform căreia crinoizii cu tulpini (organisme marine atașate de substrat), sunt rari în depozitele geologice post-Mezozoice a fost, pentru o lungă perioadă, larg acceptată. Cu toate acestea, datele științifice recente, inclusiv prezenta descoperire, contrazic această ipoteză.

Cercetătorii au identificat fosile de crinoizi aparținând genului Isselicrinus în România, în formațiuni geologice datate din Eocen (aproximativ 56-33 milioane de ani în urmă). Semnificația acestei descoperiri rezidă în proveniența specimenelor din faciesuri de ape puțin adânci, în proximitatea liniei de coastă. Anterior, unica semnalare similară a fost înregistrată în Emisfera Sudică, în America de Sud. Prin urmare, această lucrare constituie prima documentare a crinoizilor eoceni de mică adâncime în Emisfera Nordică.
Implicații Paleobiologice și Paleoecologice
Această descoperire aduce argumente contrare teoriei Revoluției Marine a Mezozoicului (MMR). Conform MMR, presiunea selectivă exercitată de prădătorii marini durofagi (precum peștii teleosteeni și echinidele), deveniți preponderenți în mediile de mică adâncime, a determinat retragerea crinoizilor cu tulpini în habitate mai profunde pe parcursul Mezozoicului târziu.

Prezentul studiu, coroborat cu alte descoperiri recente din Europa și la nivel global, sugerează că această "restricție batimetrică" nu a fost nici rapidă, nici sincronă la scară globală. Existența unor populații de crinoizi în medii litorale, mult timp după perioada presupusei lor dispariții din aceste habitate, indică o dinamică evolutivă mai complexă. Este plauzibil ca migrația crinoizilor să fi fost influențată nu doar de presiunea prădătorilor, ci și de alți factori abiotici, incluzând curenții marini intenși, fluctuațiile de salinitate, evenimente vulcanice submarine sau activitatea tectonică.
În concluzie, această nouă descoperire din România contribuie la o înțelegere mai nuanțată a istoriei evolutive a crinoizilor, demonstrând persistența acestor forme fosile în habitatele de mică adâncime mult după evenimentele asociate cu revoluția marină mezozoică.

Așa cum este inerent procesului științific, fiecare răspuns generează noi interogații.

Articolul este disponibil în regim Open Access pe site-ul Nature.com, în secțiunea Scientific Reports.

Sursa informațiilor Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal.

4. 𝐃𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆ 𝐮𝐧𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐚, 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚

Zilele Europene ale Patrimoniului, ediția 2025, marchează la nivel continental bogăția și diversitatea moștenirii culturale, prin evenimente menite să încurajeze cunoașterea, protejarea și punerea ei în valoare. În acest context, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța prezintă o descoperire arheologică de excepție: un monument de tip hypogeu, unic prin planul său arhitectural.

O cercetare arheologică preventivă aflată în desfășurare a scos recent la iveală, în municipiul Constanța, un nou complex funerar de tip hipogeu, situat în cadrul necropolei romane târzii (secolele IV–V), dezvoltată la nord-vest de zidurile orașului antic Tomis. Construcția are un plan arhitectural în formă de cruce și este compusă din trei camere boltite, care ating o înălțime de peste 2 metri.

Monumentul reprezintă o descoperire unicat în zona Dobrogei, remarcându-se prin arhitectura și tehnica de construcție ce amintesc de mormintele din catacombe, prevăzute cu nișe pentru depunerea defuncților (cunoscute sub denumirea de arcosolia). Pereții interiori păstrează o tencuială de mortar decorată cu figuri, ale căror semnificații sunt în curs de interpretare. Monumentul este datat cu certitudine în a doua jumătate a secolului al IV-lea, pe baza artefactelor descoperite până în prezent (monede de la împărații Constantius II și Valens).

Cercetările se vor finaliza în zilele următoare, ulterior urmând să fie propuse intervenții urgente de punere în siguranță a zidurilor boltite și de acoperire provizorie, până la realizarea unui proiect de conservare și punere în valoare avizat de Ministerul Culturii.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează o conferință de presă în cadrul căreia vor fi prezentate detalii privind monumentul descoperit. Cu această ocazie, vor fi evidențiate și alte rezultate recente deosebite ale cercetărilor arheologice desfășurate de specialiștii muzeului.

Evenimentul va avea loc vineri, 12 septembrie 2025, începând cu ora 10:30, în Sala „Remus Opreanu” a Consiliului Județean Constanța.
Vor participa cercetător dr. Constantin Băjenaru, coordonatorul cercetării arheologice, alături de conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, reprezentanți ai Consiliului Județean Constanța și ai Direcției Județene pentru Cultură Constanța, din cadrul Ministerului Culturii.

#MINAC #muzeu #monument #unicat #Dobrogea #hypogeu #arheologie #descoperire

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

5. Așa a început o cercetare la una dintre cele mai vechi exploatări de apă sărată din estul României.

Este singurul sit de acest fel doar cu vestigii specifice neoliticului timpuriu. Este un sit deosebit și pentru că exploatarea sursei de apă sărată a fost întreruptă, la un moment dat, de o puternică alunecare de teren.

Avem și trei datări radiocarbon, avem și studiul fitolitelor și un studiu pe macroresturi vegetale.

La fel de important este și faptul că situl este parte dintr-un nucleu unic în spațiul est-carpatic, legat de exploatarea sării în neolitic.

#archaeology #prehistory #salt #site #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. 𝗭𝗶𝗹𝗲𝗹𝗲 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗻𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝗣𝗮𝘁𝗿𝗶𝗺𝗼𝗻𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 au fost sărbătorite astăzi la #MNIR în cadrul unui eveniment cultural special în cadrul căruia au fost prezentate descoperiri arheologice excepționale

𝗭𝗶𝗹𝗲𝗹𝗲 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗻𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝗣𝗮𝘁𝗿𝗶𝗺𝗼𝗻𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 au fost sărbătorite astăzi la #MNIR în cadrul unui eveniment cultural special în cadrul căruia au fost prezentate descoperiri arheologice excepționale, unice pentru România, realizate în contextul cercetărilor arheologice sistematice efectuate în cuprinsul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, în a doua parte a lunii iulie 2025, în cadrul sectorului coordonat de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României.

Îi felicităm pe colegii noștri și le mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături în această zi specială!

#ZileleEuropeneAlePatrimoniului

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

7. Descoperiri arheologice unice în România, expuse la Muzeul de Istorie de Zilele Europene ale Patrimoniului

8. Castrul roman Jidava

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

9. SĂPĂTURI NOI LA CASTRUL ROMAN „JIDOVA” - VIDEO

...În această perioadă, la Castrul Roman „Jidova” au loc noi săpături arheologice. Specialiștii au descoperit în această campanie, un edificiu termal, bine conservat.

#JurnalMuscelTv #11septembrie2025 #MuscelTV #Câmpulung #Argeș #RăzvanGrigore #sapaturiarheologice #CastrulJidova #MuzeulJudeteanArges #cercetare

Sursa informațiilor MuscelTv Campulung.

10. SĂPĂTURI NOI LA CASTRUL ROMAN „JIDOVA”

11. NEW EXCAVATIONS AT THE ROMAN CASTLE "JIDOVA"

Sursa: Youtube Utilizator: Muscel TV

12. Împărtășesc aici bucuria și emoțiile primei participări directe la un șantier arheologic.

Împărtășesc aici bucuria și emoțiile primei participări directe la un șantier arheologic. De multă vreme îmi doream să am ocazia asta, așa că le mulțumesc vechilor prieteni Adrian Marchis (aici în calitate de Președinte al Asociației "Cultura Suciu de Sus) și Liviu Marta (director Muzeul Judetean Satu Mare) pentru că mi-au oferit așa frumoasă ocazie!

Un gând bun pentru toți noii prieteni pe care mi i-am făcut în situl de la Suciu de Sus, în Maramureș - Malvinka Urak, Dan Pop și toți ceilalți membrii ai frumoasei echipe care și-a propus să aducă la lumină urmele unei culturi care are încă multe de povestit!

PS. Am adăugat și imagini cu primele descoperiri făcute pe șantierul arheologic de la Suciu de Sus - mici mărturii ale unei civilizații de mult apuse...

Sursa informațiilor Vatra Luminoasă la Radio.

13. Descoperire arheologică valoroasă în Vâlcea. Noi date despre viața și ritualurile dacilor

14. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a organizat, vineri, 12 septembrie 2025, o conferință de presă în cadrul căreia a fost prezentată o descoperire arheologică de excepție: un monument funerar de tip hypogeu, unic în Dobrogea prin planul său arhitectural. Evenimentul s-a desfășurat cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ediția 2025, inițiativă care promovează cunoașterea, protejarea și valorizarea moștenirii cultural-istorice.

Au luat cuvântul Delia Roxana Cornea, manager MINAC, dr. Constantin Băjenaru, coordonatorul cercetării arheologice preventive, arhitect Laura Tudosie, din cadrul Direcției Județene pentru Cultură Constanța, arheolog Petre Colțeanu, șeful Secției de Arheologie Preventivă a MINAC, și arhitect Alexandru Bîrcă, arhitectul-șef al județului Constanța.

În cadrul conferinței, au fost oferite informații relevante despre complexul funerar recent identificat în necropola romană târzie (secolele IV–V), subliniindu-se importanța sa arheologică și necesitatea inițierii unui proiect dedicat conservării și valorificării acestui monument.

#MINAC #patrimoniu #monumentfunerar #hypogeu #istorie #descoperire

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

15. Arheologii au descoperit un mormânt de copil dac la Ocnița – Buridava. „Este depus într-o groapă săpată în stâncă”

16. Dacii, cucerirea romană și valurile de metal prețios din Oltenia

190. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea V

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

marți, 16 septembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete