Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO

1. În perioada 16 iunie – 6 iulie 2025, o echipă internațională de cercetare, formată din profesor dr. Owen Doonan (California State University, Northridge), doctorand Berk Suleyman (University of Pennsylvania), dr. Nicole Rose (Northern Arizona University) și dr. Alexandru Berzovan (Institutul de Arheologie din Iași), sprijinită de membri ai colectivului Muzeului Județean Botoșani, a desfășurat ample cercetări arheologice de teren în zona cetăților getice de la Stâncești. Activitățile marchează reluarea cercetărilor arheologice sistematice în acest sit de importanță excepțională.

Cetatea getică de la Stâncești reprezintă unul dintre cele mai relevante obiective arheologice ale perioadei timpurii a celei de-a doua epoci a fierului în spațiul românesc. Descoperirile realizate aici – inclusiv celebrul tezaur – sunt esențiale pentru înțelegerea fenomenelor cultural-istorice complexe care au modelat spațiul carpato-dunărean în această perioadă. Este momentul în care geții, ramura nordică a tracilor, își fac simțită prezența pe scena istoriei.
Reluarea cercetărilor arheologice se desfășoară în cadrul unui proiect de mare anvergură, intitulat „Fortificații ale Epocii Fierului din regiunea Mării Negre”, coordonat de profesorul Owen Doonan și colaboratorii săi. Proiectul își propune să analizeze evoluția societăților locale din spațiul est-european, anatolian și caucazian, prin realizarea unor studii arheologice regionale distincte în România, Turcia și Georgia.
Profesorul Owen Doonan, liderul echipei, este un arheolog de renume internațional, cu o vastă experiență în conducerea șantierelor arheologice din Israel, Italia, Turcia și alte regiuni mediteraneene. O bună parte a carierei sale a fost dedicată cercetării orașului antic Sinope (actualmente Sinop), situat pe litoralul sudic al Mării Negre, între 1995 și 2019. Acest proiect de pionierat a combinat cercetările de suprafață cu săpăturile arheologice, oferind o perspectivă inovatoare asupra istoriei regiunii. Profesorul Doonan a colaborat cu numeroase instituții de renume din SUA și Europa, fiind membru al prestigiosului „Explorers Club”, o organizație de elită care a reunit personalități precum Jacques Cousteau și Neil Armstrong, și colaborator al National Geographic. Berk Suleyman, doctorand la University of Pennsylvania, este un tânăr cercetător cu o experiență vastă de teren, acumulată în cadrul numeroaselor proiecte arheologice desfășurate în Anatolia și Orientul Mijlociu. Printre altele, a fost responsabil de sector pe celebrul sit de la Al-Hiba (Irak), anticul oraș sumerian Lagash. Dr. Nicole Rose, cercetătoare cu rezultate remarcabile, este specializată în analiza interdisciplinară a ceramicii. A participat la numeroase săpături arheologice în SUA, Turcia și Federația Rusă (Kalmukia), contribuind semnificativ la înțelegerea proceselor tehnologice și culturale din diverse epoci istorice. Dr. Alexandru Berzovan, cercetător științific la Institutul de Arheologie din Iași, este un specialist recunoscut în arheologia celei de-a doua epoci a fierului. Activitatea sa științifică a fost recompensată cu Premiul de Excelență al Filialei Iași a Academiei Române (2018) și cu prestigiosul Premiu „Vasile Pârvan” (2024), cea mai înaltă distincție din arheologia românească.
Anul acesta, cercetările de suprafață desfășurate în microzona Stânceștilor au avut ca scop reconstituirea peisajului local. Departe de a fi un punct izolat, cetatea de la Stâncești a reprezentat epicentrul unui sistem habitațional extins, format din cetăți mai mici și numeroase așezări, înconjurate de necropole tumulare. Aceste necropole, probabil morminte ale aristocraților vremii, funcționau și ca locuri de memorie pentru comunitățile locale. Descoperirile recente sunt deosebit de spectaculoase, incluzând o posibilă nouă fortificație, o necropolă tumulară extinsă și numeroase alte situri, puțin sau deloc cunoscute anterior.
Începând de anul viitor, echipa își propune reluarea cercetărilor arheologice sistematice invazive în cetatea de la Stâncești. În paralel, vor continua cercetările de teren și scanările aeriene cu dronă pe suprafețe extinse, pentru a reconstitui și înțelege cât mai bine peisajul antic. De asemenea, vor fi realizate scanări geomagnetice atât în cetatea getică, cât și în alte obiective învecinate. Analizele interdisciplinare – microscopice și chimice asupra ceramicii, analizele de polen și cele arheozoologice – vor contribui la o mai bună înțelegere a modului în care comunitățile din a doua epocă a fierului s-au adaptat mediului natural și resurselor disponibile.
Reluarea cercetărilor arheologice la Stâncești reprezintă un pas important în aprofundarea cunoașterii istoriei și culturii geților, contribuind la valorificarea unui patrimoniu de o importanță excepțională.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

2. Morminte descoperite în curtea unui liceu din Lugoj. Lucrările au fost blocate, iar locația este verificată de arheologi.

Sursa informațiilor Lugoj Info.

3. Morminte descoperite în curtea unui liceu din Lugoj. Lucrările au fost blocate, iar locația este verificată de arheologi

4. Cercetări arheologice, în colaborare cu specialiști din Statele Unite ale Americii lângă Iași

5. Nu mai dați crezare celor care spun că au fost vizitați de pantera buclucașă! Ea este, de fapt, chiar aici, la muzeul din Alba Iulia, unde îl însoțește pe zeul vinului, Bacchus/Liber Pater.

Panteră care provine de la un grup statuar votiv din marmură reprezentându-l pe Bacchus/Liber Pater, Apulum (©MNUAI).

Grupul statuar votiv al lui Liber Pater însoțit de Pan și panteră de la Apulum este una din cele mai frumoase opere de artă din Dacia romană. În anii 1989-1990, în cursul săpăturilor efectuate în cartierul Partoș (colonia Aurelia Apulensis) au fost descoperite numeroase fragmente de statuete, reliefuri şi inscripţii legate de zeul vinului şi vegetaţiei, Liber Pater - Dionysos, printre care și această piesă, spartă în 34 de fragmente. Sculptura a fost realizată din marmură de Aphion, în atelierele grecești din Asia Mică, în Frigia, probabil în vremea împăratului Hadrian (117-138 p.Chr.). Ulterior, în cursul secolului al III-lea p. Chr., a ajuns în Dacia, fiind dedicată în sanctuarul lui Liber Pater.

Dionysos, Satir și Bacantă relief din marmură, Villa Quintiliana, Via Appia, Roma. Zeul Dionysos poartă o mantie din piele de panteră, fiind însoțit de satir, bacantă și de pantera sa. Colecția British Museum, Londra.

Expoziția dedicată cultului dionisiac la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Dionysos cu pantera, mozaic - Villa Halicarnassus © The Trustees of the British Museum

În colecția noastră de artă romană se află două mici pantere de marmură, surprinse într-o mișcare grațioasă: cu o labă din față ridicată și capul întors spre un vas (kantharos) din care zeul Dionysos toarnă vin. Una face parte din grupul statuar votiv al lui Liber Pater descoperit la Apulum (în cartierul Partoș, Alba Iulia), realizat în Asia Mică în secolul al II-lea d.Hr., iar cealaltă, separată de grupul original, redă aceeași ipostază.
În Antichitate, motivul triumfului lui Dionysos/Bacchus a cunoscut o popularitate extraordinară, fiind reprezentat cu măiestrie în mozaicuri, reliefuri, fresce și pe sarcofage. Această scenă este, în esență, o alegorie: Dionysos se întoarce victorios dintr-o expediție simbolică în Orient, în special din India, așa cum relatează legendele elenistice și cele târzii. Această călătorie este văzută ca o cucerire spirituală și culturală, prin care Dionysos își răspândește cultul, vinul, extazul și civilizația. El este însoțit de un alai exuberant (thiasos) la care participă menade, satiri, Silenus, Pan, iar printre animalele exotice, pantera era mereu prezentă, fiind un simbol al puterii și naturii sălbatice a zeului, dar și al misterului și inițierii mistice.
Vă așteptăm să descoperiți panterele și întregul alai dionisiac la muzeu, în expoziția dedicată cultului zeului Liber Pater la Apulum!
... și în colecția virtuală Pantheon 3D: https://sketchfab.com/.../liber-pater-apulum...

Sursa informațiilor Anca Timofan.

6. TEZAURUL DE LA SÂNGEORGIU DE MUREȘ

TEZAURUL DE LA SÂNGEORGIU DE MUREȘ

A MAROSSZENTGYÖRGYI KINCSLELET

Meșteșug și mister pe dealul Pălăria Neamțului! /

Kézművesség és rejtély a Németkalapon!
Pe platoul dealului Pălăria Neamțului, lângă Târgu Mureș a fost descoperit un tezaur cu numeroase artefacte: unelte

, podoabe

, piese semifinisate și rebuturi.

Cele mai valoroase piese sunt matrițele din bronz, folosite pentru confecționarea de accesorii vestimentare medievale: plăci lamelare, aplici, însemne de pelerini etc.

Prin număr și varietate, acest tezaur este fără egal în întreg Bazinul Carpatic.

Te invităm să le descoperi în expoziția „Enigmele Comorilor”,

Secția de Istorie și Arheologie, parter, în Cetate!
A Marosvásárhely melletti Németkalap-dombon, egy gazdag lelet került elő: szerszámok

, díszek

, félkész tárgyak és műhelyhulladék.

A legértékesebb darabok a bronz verőtövek, amelyekkel középkori ruhadíszeket, fémlapokat, zarándokjelvényeket stb. készítettek.

Mérete és sokfélesége révén a lelet egyedülálló a Kárpát-medencében.

Tekintse meg a „Kincsek rejtélyei” című kiállításon,

a Történeti és Régészeti Osztály várbeli épületének földszintjén!

#muzeulmureș #tezauristoric #descopeririarheologice #enigmelemuzeului #marosimegyeimúzeum #történelmikincs #archeológia #németkalaplelet

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

7. V-am prins, medievalilor, orice o-ți fi fost! Micuță piesă de podoabă utilizată la decorarea ceramicii de la Mrea Bistrița

Acum ar trebui să fim deștepți și să presupunem de unde a fost culeasă? Spin dintr-o diademă? Aștept alte opiniuni, cât de cât zburdalnice!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. Vă mai ofer un eșantion din ceea ce dă Bistrița. Aceste fragmente de farfurie ilustrează perfect scena pe care aș denumi-o „Artistul și pisica lui”. Despre același artist am scris deja câteva pagini

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. Muzeul Județean Buzău a reluat cercetările arheologice sistematice pe situl Gherăseni – Cremenea, din comuna Gherăseni, județul Buzău.

Situl este unul de interes major, iar cercetarea sa oferă o imagine complexă a istoriei locale – de la comunități neolitice și eneolitice, până la epoca migrației și perioada medievală. Gherăseniul, recunoscut în întreaga lume pentru celebra diademă din aur și pentru atestarea arheologică a practicilor de deformare a craniului la populațiile hunice, adaugă o dimensiune semnificativă studiului arheologic și istoric la nivel național și internațional, legând Valea Călmățuiului de mobilitatea culturală a Europei și Asiei. Cercetările arheologice, realizate de un colectiv compus din colegii Daniel Garvăn (responsabil științific), Roxana Munteanu și Cătălin Dinu aduc valoare academică și potențial turistic, contribuind la protejarea acestui tezaur arheologic.
Mulțumim, pentru sprijinul acordat specialiștilor noștri, domnului primar Vasile Țintă, precum și domnului viceprimar al comunei Gherăseni, domnul Georgian Neagu.

#crestemimpreunamintisisuflete

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

10. Prima activitate de voluntariat din acest an în cadrul proiectului "𝑭𝒊𝒊 𝒂𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒐 𝒛𝒊" s-a desfășurat în localitatea Arcalia, în punctul Hodaie.

Aici, datorită unei sesizări primite de la un vechi colaborator și voluntar, domnul Dan Abrudan, au fost identificate două descoperiri realizate cu ajutorul unui detector de metale. Obiectele nu au fost deranjate, fiind păstrate in situ până la intervenția echipei noastre.
Cele două descoperiri, aflate la mică distanță una de cealaltă, s-au dovedit a fi două mici depozite de unelte din fier: trei seceri, o coasă, o teslă și un topor. Menționăm că din aceeași zonă a fost recuperat, în anul 2024, un alt depozit de unelte, aparținând epocii dacice.
Artefactele descoperite se află într-o stare bună de conservare și urmează să fie restaurate și valorificate științific. Deși stabilirea unei încadrări cronologice precise este momentan dificilă, proveniența din același areal sugerează o posibilă contemporaneitate, cel mai probabil datând din perioada evului mediu timpuriu.
Mulțumim tuturor voluntarilor participanți! Acțiunile noastre continuă, iar cei interesați să ni se alăture la viitoarele șantiere sunt invitați să ne scrie pe adresa: complexmuzealbn@yahoo.com.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

11. Astăzi debutează reluarea cercetărilor arheologice sistematice/campania 2025 pe situl Gherăseni – Cremenea, com. Gherăseni.

La Gherăseni se află un sit de interes major a cărui cercetare oferă o imagine complexă a istoriei locale – de la comunități neolitice și eneolitice, până la epoca migrației și perioada medievală. Gherăseniul, recunoscut în întreaga lume pentru celebra diademă din aur și pentru atestarea arheologică a practicilor de deformare a craniului la populațiile hunice, adaugă o dimensiune semnificativă studiului arheologic și istoric la nivel național și internațional, legând Valea Călmățuiului de mobilitatea culturală a Europei și Asiei.
Cercetările arheologice, realizate de un colectiv compus din colegii Daniel Garvăn (responsabil științific), Roxana Munteanu și Cătălin Dinu aduc valoare academică și potențial turistic, contribuind la protejarea acestui tezaur arheologic.
Mulțumim pentru sprijinul acordat specialiștilor noștri domnului primar Vasile Țintă, precum și domnului viceprimar al comunei Gherăseni, domnul Georgian Neagu.

Sursa informațiilor Costache Daniel.

170. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 28 iulie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete