luni, 7 iulie 2025

Pe Dunăre în secolul XIX: insula Ada-Kaleh

 


#Obiectul_lunii_la_MMB
Pe Dunăre în secolul XIX: insula Ada-Kaleh 


În 1865, cu mai bine de un secol înainte de dispariția sub apele Dunării a insulei Ada-Kaleh, un gravor francez, Auguste Dieudonne Lancelot, care explora lumea de pe malurile Dunării, a imortalizat-o într-o schiță.
Transpusă într-o gravură în aquaforte, reprodusă apoi între paginile unui jurnalul de călătorie, publicat la Paris, în 1865, „Le tour du monde: Nouveau journal des voyages”, aceasta înfățișează fortăreața austriacă care a primit numele unei împărătese, Elisabeth. Cu ziduri groase și un minaret care se înalță deasupra clădirilor, insula apare cu aerul unui oraș medieval.
În articol, Lancelot descrie insula: „Cetatea, izolată, se contura într-o nuanță palidă pe un fundal de vapori umezi și albăstrui. Fluviul, izbindu-se de poalele zidurilor, desena în jurul acestora o centură de lumină mișcătoare, reflectând la o adâncime infinită bastioanele crenelate, turnurile și minaretul moscheii. Mai jos, se pierdea într-un hău de umbră, deasupra căruia se profilau muchiile sfâșiate cu asprime ale munților înalți. Zgomotul răsunător al valurilor părea să înceteze acolo unde privirea nu le mai putea zări. Satul sârbesc, dimpotrivă, părea mai zgomotos, mai animat decât mai devreme: behăitul oilor care se întorceau spre staule agitându-și clopoțeii, mugetele bivolilor, înmiite de ecourile muntelui, se amestecau cu strigătele păstorilor care păreau că se cheamă și se răspund de pe coline spre câmpie. Vocea puternică a fluviului susținea toate aceste sunete, le unea și le legăna într-o armonie profundă și tristă; era imnul serii în simplitatea lui grandioasă!”
Conform documentelor, construcția cetății a avut loc între 1717-1739, sub îndrumarea lui Eugeniu de Savoia (1663-1736). Aceasta avea o formă înstelată alungită, de tip Vauban, construită din cărămidă, cu ziduri mai joase, dublate de șanțuri și bastioane piriforme care formau un sistem de supraveghere uniform, pe toate laturile construcției. În mijloc era o curte interioară, iar accesul se făcea cu ajutorul unor porți. Legenda spune că insula comunica cu malul sârbesc prin două tunele săpate pe sub fluviu.
Gravura lui Lancelot pe care o postăm aici poate fi văzută în expoziția „Le tour du monde. Auguste Dieudonne Lancelot în Țările Române” - care este deschisă la Palatul Suțu până pe 21 septembrie 2025 - alături de alte minunate lucrări ale acestui autor.


Nicoleta Bădilă, muzeograf și curator, Muzeul Municipiului București

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu