Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO

1. RO> Spectaculozitatea reprezentărilor antropomorfe din mediul cultural Precucuteni-Cucuteni nu poate să nu impresioneze prin realismul și eleganța majorității acestor obiecte modelate din lut.

Spiritul artistic este mai mult decât evident și foarte rafinat pentru o epocă ce s-a desfășurat acum 6-7 milenii.
Piesele din imagine provin din descoperiri recente, realizate în județul Neamț, și care constituie un bun mijloc de promovare a patrimoniului preistoric al acestei zone.
Avem muzee frumoase, vă așteptăm să le vizitați!

ENG>The spectacular nature of the anthropomorphic representations from the Precucuteni-Cucuteni cultural complex cannot fail to impress by the realism and elegance of most of these objects modeled in clay.
The artistic spirit is more than obvious and very refined for an age that took place 6-7 millennia ago.
The pieces in the picture come from recent discoveries made in Neamț County, which are a good means of promoting the prehistoric heritage of this area.
We have beautiful museums, we are waiting for you to visit them!

#archaeology #prehistory #art #symbolism #Neamț #museum #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. RO> Din inventarul unor tumuli specifici sec. IV p. Chr., cercetați în anii '80-'90 de către prof. Dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba în județul Neamț, provin și două amfore de dimensiuni medii.

În general, aceste recipiente erau folosite pentru transportul și păstrarea uleiului de măsline, sau al vinurilor de calitate, precum și al altor substanțe valoroase (Garum).
Cu o tipologie foarte variată și produse in diferite centre specializate, amforele au avut și o evoluție cronologică semnificativă.
În inventare funerare apar mai rar decât în așezări.

ENG> From the inventory of some tumuli dating back to the IVth century A.D., researched in the 80s-90s by Prof. Dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba in Neamț County, there are also two amphorae of medium size.
In general, these containers were used for the transportation and storage of olive oil, or quality wines, as well as other valuable substances (Garum).
With a very varied typology and produced in different specialized centres, amphorae also had a significant chronological evolution.
They appear less frequently in funerary inventories than in settlements.

#archaeology #pottery #amphorae #Barbaricum #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Rare nd oers new insights into ancient Dacian quarrying

4. „Rezistența relativă a produselor ceramice a mai produs un handicap de datare.

Cu toate acestea se știe că, ferite de șocuri mecanice ori de conținuturi corozive ori cimentabile, vasele din lut rezistă și secole. Etnografia furnizează frecvent eșantioane care aparțin de secol XVII. Mănăstirea Bistrița ne arată că vase, nu „superbe”, ci foarte muncite, și-au păstrat amintirea tocmai cu urme de rebutare. Ceea ce ne conduce la ideea că au rămas în mănăstire, pentru a fi utilizate. Spre deosebire de altele al căror destin le-a purtat prin alte zări. Ca și pentru monedele „bune”, nu putem refuza acestor vase o utilizare lungă. În fapt, nici măcar nu am putea stabili o medie de viață pentru ele. Și tot ca la monede, nu dau decât datări de utilizare contextualizate, nu ele în sine, din zile următoare ștanțării ori coacerii în cuptor.”
...................................................
„Următorul recipient tratat aici a fost recoltat din latrina tardivă din colțul de sud-vest al curtinei mănăstirii (S 1/2017). Este un castron cu toarte, de formă tronconică (h = 26 cm, Ø la gură 32 cm, Ø la fund 16 cm). Buza s-a modelat simplu, printr-o teșire spre exterior. Torțile sunt zdravene, lipite la oarecare distanță sub buză. Semnele indică o angobare slabă, care a rezistat puțin, lăsând vizibilă lutul ars la roșu.
Vasul a fost restaurat. Avem de-a face cu o imitație de mojar metalic. Datarea este extrem de problematică, tocmai prin raritatea formei și „filozofia” vechimii/rezistenței posibile a unor vase din lut.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Acest articol prezintă o trusă de unelte de pietrar care a fost descoperită întâmplător la Măgura Călanului, România. Această descoperire contribuie la completarea unui gol important în cunoașterea uneltelor folosite în exploatarea pietrei și în arhitectura monumentală din perioada Regatului Dac. Trusa include cincisprezece unelte din fier, între care se numără târnăcoape cu două capete, un set de ascuțit la rece, pene de despicare și unelte rare cu dinți, cu o greutate totală de 10,93 kg. Aceste unelte oferă o perspectivă valoroasă asupra abilităților tehnice ale meșterilor daci. Unele dintre aceste unelte au analogii în lumea greco-romană, dar altele reflectă inovații locale, fapt care evidențiază atât schimburile tehnologice cu lumea mediteraneană, cât și ingeniozitatea și adaptabilitatea meșterilor daci. Aparenta ascundere a trusei de unelte ar putea sugera o perioadă de criză, posibil legată de cucerirea romană din 102 d.Hr. Această descoperire va avea un impact semnificativ asupra studiilor privind meșteșugurile antice și tehnicile arhitecturale, dat fiind că trusa în discuție este una dintre cele mai variate și complete descoperite până acum în Europa antică. Artilolul -> A stonemason’s toolkit from the pre-Roman limestone quarry at Măgura Călanului (Romania)

6. Arheologii amatori care găsesc tezaure de excepție rămân neplătiți de statul român. Legea permite o răsplată de 30% din valoarea comorii

7. Nesfârșita lume a ceramicii de la Mrea Bistrița. Un „ciobel” dă raporturi despre decoruri aplicate. Imitație de montură de inel?

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. Horodniceni (Moldova)

De aseară, mă frământ incitat de colegul Ioan-Augustin Guriță (Iași). Totul se învârte în jurul ctitoriei vistiernicului/logofătului Mateiaș, a lui Petru Rareș. Cele două exemple de pisanii (sus, copiată de Nicoară Beldiceanu; jos, actuală) arată o suspectă eliminare a scutului din partea de jos a pisaniei. Care scut nu conține decât un „semn de pietrar” ardelean (cel mai probabil din Bistrița săsească). Faptul că realizarea a conținut acest însemn, și o mențiune cronistică în cifre arabe (1540) îmi pare extrem de interesant și... neexplicat. Pare că pietrarul se revendică egal în ctitorie cu boierul. Biserica de la Horodniceni nu este cunoscută ca un monument de Renaștere timpurie din Moldova. Sinteza lui Gh. Mândrescu (2004) a scăpat-o. Ea aduce noutăți în arhitectura ecleziastică locală. Și pentru că este ctitorită de Mateiaș împreună cu mănăstirea Coșula, pare a lega șantierele între ele.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. Roman coin hoard among largest discovered in Romania

10. Să vă explic fericirea unui cercetaș!

Am terminat de șters 61 de funduri! De cești, din anul 2022, recuperate de la Mrea Bistrița. La un asemenea lot (combinat cu cele din anii nemenționați) poți să emiți „judecăți de valoare”. Să vedem, în fugă: fundurile s-au „turnat” în câteva tipare, apoi s-au lipit de oale. NB. Nimic surprinzător: tipare au existat și la cahle și la... (1); unele tipare de la funduri de cești sunt similare cu cele de la discurile de parament („ciupercuțele”) (2); când dai de un fund cârpit (în centrul ilustrației), ajungi să cunoști o parte din intimitățile atelierului de producție (3); iar „marea manufactură ceramică” are noi temeiuri (4)

O „mulțime” de moldoveni iau act de aceste noutăți. Dar, parcă, îi apucă așa o „strepezeală” că le spune/scrie asta un ardelean și ei n-au apucat să constate singuri ce au deținut în Evul Mediu.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

11. Descoperire arheologică de excepție în România: Trusa unui pietrar dac, descoperită în cariera de calcar de la Măgura Călanului

Informațiile excepționale provin din cel mai nou articol semnat de către dr. Aurora Pețan, de la Fundația Dacica și Universitatea de Vest din Timișoara, publicat în prestigioasa revistă științifică Praehistorische Zeitschrift (http://www.degruyterbrill.com/.../10.1515/pz-2025-2011/html), și circulă deja în presa arheologică internațională de renume, precum Archaeology News, Archaeology Magazine și altele.
La Măgura Călanului, județul Hunedoara, a fost găsită o trusă completă de unelte a unui pietrar dac, veche de peste 2.000 de ani, o descoperire unică nu doar pentru spațiul românesc, ci pentru întreaga Europă antică!
Trusa conține 15 unelte din fier (de la dălți și pene de despicare până la un ciocan special și o nicovală portabilă) cu o greutate totală de aproximativ 11 kg.
Se crede că uneltele au fost ascunse în grabă în timpul războaielor dacice, în anul 102 d. Hr., și nu au mai fost recuperate niciodată.

Pentru mai multe informații:
https://www.researchgate.net/.../391450409_A_stonemason's...
https://archaeologymag.com/.../dacian-stonemasons-tool.../
https://archaeology.org/.../2000-year-old-stonemasons.../
https://interestingengineering.com/.../iron-age-toolkit...
https://www.thehistoryblog.com/archives/73103
https://www.miamiherald.com/.../world/article306071331.html
https://www.labrujulaverde.com/.../complete-tool-kit-of.../
https://arkeonews.net/iron-age-ingenuity-unique-dacian.../
https://www.archaeology.wiki/.../a-stonemasons-toolkit.../

Sursa informațiilor Alexandru Hegyi.

12. 2,000-YEAR-OLD STONEMASON'S TOOLS DISCOVERED IN ROMANIAN QUARRY

13. Descoperire arheologică rară în România. Cum arăta trusa de scule a unui pietrar din Dacia preromană

14. Din 15.05.2025 se dă startul celei mai mari expoziții cu piese exclusiv din detecția de metale, organizată de vreun muzeu din România.

Peste 1400 de piese doar de pe teritoriul județului Mureș. Trecând peste divergențele dintre tagme, care nu vor pieri prea curând, pot spune că e un câștig imens, nu doar pentru noi, așa-zișii "vânători de comori", dar pentru societatea în care trăim cu siguranță, și sunt convins că e un pas uriaș pentru conștientizarea ambelor tabere spre o mai bună colaborare.Startul s-a dat!
După introducerea politicianistă, revin la subiect și vă invit să nu ratați expoziția dacă treceți prin Mureș. Va fi ceva superb, promit. Aveți timp până la sfârșitul lui martie 2026. Invitația rămâne deschisă tuturor!!!
Printre sutele de piese, tezaure sau comori, haideți să vă arăt, înainte de a admira în vitrină, o descoperire recentă, din decembrie, pe care nu am apucat să o postez încă nicăieri și din prisma controversei pe care a iscat-o.
Două depozite a câte două fibule de argint și aur și denari imperiali (împrăștiați în jurul fibulelor – 49+17), plus un lingou de aur (13 gr) în depozitul nr. 2. Descoperirea am făcut-o cu frații mei și Kolozsvari Csaba – de fapt, primul depozit, unul din frați ( Meta Mata ), iar al doilea, Csabi, iar eu cu celălalt frate ne-am ocupat de „mărunțiș”, dar bucuria a fost comună și pot spune cu siguranță: unică!
„Așa ceva se descoperă o dată la 50–100 de ani” – zicea unul dintre arheologi. Așa și este. Dar de această dată nu i-am mai chemat și de aici și controversa, pe care am să o relatez exhaustiv după ce pun cap la cap și clipurile de la locul descoperirii.
Cine e atent va observa că fibulele sunt de secol IV, iar monedele sunt de secol II. Iar, pe scurt, teoria noastră e că proprietarul a fost un meșter (localnic sau în tranzit), monedele și lingoul fiind materia brută.
Mai vreau să spun că mi-am permis să le spăl cu o pensulă foarte moale și s-au curățat foarte ușor, deci celor cu imaginația mai bogată le-am răspuns.
Am pus un mic videoclip în comentarii cu fibula nr. 2, până la filmul complet.
Așadar, revin la expoziție și vă aștept la vernisaj pe cei din Mureș sau împrejurimi – și nu numai. Povestim acolo!

Sursa informațiilor Narcis-George Carțiș.

15. COIFUL CHALCIDIC DE LA BALȘ O PIESĂ DE TEZAUR DIN PATRIMONIUL MUZEULUI JUDEȚEAN OLT

Descoperit întâmplător în anul 2005 Coiful Chalcidic de la Balș, județul Olt, face parte din tipul II, grupa tracică (Pflug), având ca zonă de producție și utilizare intensă, Grecia, Italia, Macedonia și Tracia.
Piesa are o mare valoare istorico-arheologică fiind lucrată într-un atelier greco-macedonean din nordul Mării Egee sau de meșteri greci itineranți, undeva la sud de Dunăre. Pe diverse căi această cască militară a ajuns în nordul Dunării, cel mai probabil făcând parte din arsenalul unui aristocrat sau războinic de seamă care a trăit cândva în secolul al IV-lea a.Chr.
Coiful are o morfologie „falică”, are calota elipsoidală, cu linie de demarcaţie între calotă şi partea sa inferioară, apărătoare de ceafă joasă, arcuită pe gât, obrăzare fixe foarte alungite, perpendiculare pe calotă, deschideri pentru urechi, arcade delimitate de o margine lată și apărătoare de nas scurtă, terminată drept. Marginea din faţă a obrăzarelor este zimţată, iar cea posterioară și inferioară rotunjite. Piesa este decorată cu câte un ornament în val ușor spiralat (coarne de berbec stilizate) în partea din spate sus a fiecărui obrăzar, realizat în tehnica „au repoussé”. Are următoarele dimensiuni: înălțimea 26,8 cm, circumferința maximă a calotei de 65 cm, grosimea de 1,8 mm în zona oculară și 2,8 mm în zona cervicală. Greutatea este de 820 grame.
Artefactul de la Balș a fost subiectul unor analize metalografice comparate, realizate în anul 2005 la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din București.
S-a folosit tehnica analizei elementale prin fluorescență de raze X (XRF), bazată pe o sursă radioactivă de Americiu-241, cu o radioactivitate totală de 30 mCi . A reieșit faptul că artefactul este realizat din bronz - aliaj cupru-staniu, în proporție de 65% Cu - 35% Sn. În aliajul piesei de la Balș s-a evidențiat prezența nichelului, zincului, arsenului și a unor urme de plumb, fier, argint și aur. Urmele de metale prețioase permit ipoteza că artefactul a avut porțiuni argintate și/sau aurite.
Pentru coiful de la Balș, analogiile din spațiul nord-dunărean cele mai apropiate, și morfologic și geografic, sunt coifurile de la Budești, jud. Călărași și Cuptoare, jud. Caraș Severin. Tot aici trebuie menționate și coifurile de tip Chalcidic de la Făcău, jud. Giurgiu, Zimnicea, jud. Teleorman, Mercina, jud. Caraș Severin, Olănești, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova și obrăzarul de la Ocna Sibiului, jud. Sibiu, care, chiar dacă sunt variante diferite ale coifurilor de tip Chalcidic (Pflug V), conturează dispersia acestui tip de echipament defensiv în nordul Dunării.
Coifurile de bronz în discuție sunt elemente de echipament cu dublu standard: sunt atât elemente de protecție efectivă în luptă, cât și piese de prestigiu (paradă). Contemporaneitatea acestor piese cu mai celebrele coifuri princiare de aur și argint – inspirate din coifurile de tip Chalcidic – ne arată și o ierarhizare internă a societății tracilor din nordul peninsulei Balcanice, geții în acest caz.
Descoperirea coifului de bronz de la Balș completează modelul și contextul general afișat de elitele getice nord-dunărene între secolele V-III a. Chr., model evident conectat la acel moment cu civilizația greco-macedoneană.

Bibliografie:
Cătălin BORANGIC, Laurențiu GUȚICĂ-FLORESCU, „Coiful de tip chalcidic de la Balș, județul Olt” , în Revista „ISTROS” a Muzeului Brăilei Carol I, XXVI, 2020, Editura Istros, Brăila, p. 259-291.

Sursa informațiilor Laurentiu Gutica.

162. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 1 iunie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete