Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO

sâmbătă, 14 martie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea III

1. Neamț: Descoperire unică pe șantierul autostrăzii A8 - înmormântare simbolică a unui cal de războinic din secolele X-XIII

2. Cercetarea arheologică trebuie să ajungă la publicul larg! - VIDEO

Vă prezentăm mai jos un exemplu de bună practică în cercetare.

Din anul 2023 avem o colaborare cu @Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) și Geo Edu Lab, în cadrul unui proiect dedicat investigării cu ajutorul tehnologiei LiDAR a unor situri arheologice deosebite, din județul Neamț. Pentru că cercetarea noastră a vizat și bine-cunoscutul monument istoric și sit arheologic Cetatea Neamț, vă prezentăm un scurt video cu o sinteză a investigațiilor neinvazive realizate de echipa de la INFP.

Tehnologia LiDAR ne-a permis să avem un model foarte precis al terenului pe care a fost edificată Cetatea Neamț, să observăm complexitatea sistemului defensiv, dar și să putem analiza anumite detalii constructive ale monumentului. Este doar un simplu exemplu de cercetare interdisciplinară în arheologie, care vină se completeze alte date și rezultate științifice obținute recent și pe care le puteți consulta în secțiunea comentarii. Mulțumiri echipei INFP pentru profesionalism, implicare și pentru realizarea acestui material video.

Alexandra Gerea - geophysicist Eduard Nastase

#archaeology #LiDAR #Neamțfortress #heritage #technology #modernmethods #science #video

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Temple cucuteniene dedicate unor zeități feminine la Păuleni Ciuc Várdomb, în Harghita?

4. Celebrăm feminitatea și maternitatea – valori fundamentale ale existenței umane, a căror forță simbolică străbate mileniile.

Este un prilej de a privi spre rădăcinile îndepărtate ale acestor reprezentări universale și de a redescoperi siluete feminine din preistorie: figurine antropomorfe datând din perioada neo-eneolitică, păstrate astăzi în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României.

Aceste artefacte străvechi, modelate cu o expresivitate remarcabilă, mărturisesc despre frumusețe, forța creatoare și misterul vieții, așa cum au fost ele înțelese și prețuite de comunitățile de odinioară.

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

5. Reprezentarea femeii în neolitic – între simbol, scop și interpretare

Anul acesta de Ziua Internațională a Femeii ne-am propus să prezentăm o serie de statuete neolitice din patrimoniul MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, descoperite de-a lungul timpului în situl de la Olteni ”Cariera de nisip”, comuna Bodoc. Jud. Covasna. Statuetele feminine neolitice, realizate mai ales din lut ars între mileniile VI–V î.Hr., se numără printre cele mai frecvente reprezentări antropomorfe ale preistoriei europene și anatoliene. Descoperite în așezări precum cele din sud-estul Europei, ele prezintă corpuri stilizate, cu accent pe trunchi, șolduri sau sâni — trăsături interpretate în general ca simboluri universale ale fertilității.

Cercetări arheologice recente au nuanțat însă această perspectivă. Analize contextuale arată că figurinele nu pot fi reduse la ideea unei „zeițe-mamă”; ele pot reprezenta persoane reale, roluri sociale sau chiar categorii simbolice de vârstă și identitate. Studiile asupra figurinelor din sud-estul Europei sugerează că acestea ar putea reflecta ”ființe umane în acțiune”, integrate în viața cotidiană și rituală a comunităților.

Arheologia este o știință dinamică, așa încât fiecare nouă descoperire poate aduce o nouă perspectivă sau o altă interpretare. Reevaluarea descoperirilor arată că figurinele — antropomorfe (feminine, masculine) sau zoomorfe (animale) — apar în contexte domestice diverse, ceea ce indică practici sociale complexe și nu doar cult religios.

Astfel, reprezentarea femeii în neolitic nu este uniformă. Statuetele reflectă multiple ipostaze ale feminității: maternitate, autoritate, apartenență comunitară sau identitate simbolică. Mai degrabă decât imagini fixe, ele sunt mărturii ale unor societăți dinamice, în care corpul feminin era parte integrantă a imaginarului social și spiritual.

Material realizat de Dan Buzea, arheolog; Cosmina M. Oltean.
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
Sf. Gheorghe, str. Gábor Áron, Nr.16
Tel: 0267314139
www.mncr.ro/ MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
secretariat@mncr.ro

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

6. În contextul celebrării contemporane a zilei de 8 martie, statuetele feminine capătă o valoare simbolică suplimentară. Ele amintesc că reprezentarea și valorizarea feminității au rădăcini foarte vechi în istoria umanității. În comunitățile preistorice, femeia era percepută inclusiv ca purtătoare a potențialului de viață, precum și element central în echilibrul cosmic și social. Statuetele feminine din lut reflectă tocmai această dimensiune sacră a feminității, transformând corpul uman într-un suport de semnificații culturale și spirituale.

Astfel, privită din perspectiva prezentului, statueta pe care o prezentăm azi, poate fi interpretată ca o formă timpurie de omagiu adus femeii. Prin modelarea atentă a trăsăturilor care evocă maternitatea și fertilitatea, artizanul preistoric a transpus în lut o viziune asupra rolului fundamental al femeii în perpetuarea vieții. În acest sens, piesa devine un martor peste milenii al respectului și admirației pentru feminitate, valori care continuă să fie celebrate și astăzi cu prilejul zilei de 8 martie.

Statuetă antropomorfă feminină în poziție semișezândă, păstrată integral. A fost modelată din trei bucăți de lut și s-a fracturat pe linia taliei, fiind reasamblată ulterior descoperirii. Capul este de formă conică, tras în prelungirea corpului, fiind perforat transversal, de la stânga spre dreapta. Corpul plat, de formă trapezoidală, oval în secțiune și arcuit. Brațele sunt de tip amorsă, trase spre lateral. Sânii au fost reprezentați prin pastile circulare, alipite, foarte clar delimitate. Șoldurile sunt foarte ample comparativ cu corpul, cu accentul pus pe zona feselor. Picioarele sunt unite, fiind delimitate printr-o incizie și o șănțuire abruptă, doar în zona inghinală și cea a feselor. Piesa prezintă un decor geometric incizat, începând cu zona taliei, jumătatea superioară a corpului fiind doar lustruită foarte bine. În zona corpului și picioarelor au fost trasate motive unghiulare care formează romburi complexe. Liniile incizate de pe partea frontală corespund cu cele de pe partea dorsală, fiind scurte și adânci. Fesele prezintă o linie de delimitare în partea inferioară, iar decorul de pe ele este de tip evantai, cu linii care pornesc dinspre interior și merg spre exterior. Pe abdomen a fost trasat un romb umplut cu patru împunsături de diferite dimensiuni. Abdomenul este proeminent, într-o manieră care sugerează graviditatea. Piesa nu prezintă indicii care să ne conducă la concluzia că ar fi fost pictată. Lutul din care a fost realizată este unul de bună calitate, rezultând o pastă semifină, bine frământată, având în compoziție nisip și cioburi pisate, care sunt vizibile macroscopic. Piesa a fost arsă în atmosferă oxidantă, consecința fiind culoarea cărămizie.

Proveniență: Drăgușeni-Ostrov, comuna Drăgușeni. Rezultată în urma cercetărilor arheologice întreprinse de A. Crîșmaru, în anul 1973. Dimensiuni: H – 97 mm; LA șoldurilor – 28 mm; LA umerilor – 25 mm.

#muzeuljudeteanbotosani #piesazilei #8martie #feminitate #statueta #antropomorfa #arheologie #cercetare

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

7. Ofilirea crinilor angevini? (ilustrații de pe cahle din Ungaria, Transilvania și Moldova, sec. XV)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. Curtea clădirii comandamentului din castrul auxiliar de la Călugăreni a ascuns, pe lângă o fântână plină de comori, multe lucruri interesante.

Din 2022, cercetările au relevat un fenomen neobișnuit în colțul nord-vestic al curții: în timp ce în alte zone era vizibil un pavaj de pietriș atent amenajat, în această parte el lipsea complet.

După mai multe campanii de săpături arheologice am găsit răspunsul: groapa uriașă nu era altceva decât o cisternă, care ocupa aproape jumătate din sectorul nordic al curții.

Dar cum am ajuns la această concluzie?

În timpul săpăturii sistematice din vară, din groapa tot mai adâncă au fost descoperite grinzi de lemn, care alcătuiau cadrul structural al cisternei. Pereții din lut ai rezervorului au reținut apa, ceea ce a permis conservarea grinzilor vechi de aproape 2000 de ani.

După retragerea romanilor din provincie, castrul și clădirile sale au fost lăsate pradă degradării. Atunci când elementele superioare de susținere ale cisternei au putrezit, structura s-a prăbușit, iar în urma alunecării de teren, altarul aflat în curte a alunecat înspre interior.

Ce era scris pe piatra aceasta masivă?

Din păcate, de-a lungul secolelor, inscripția s-a pierdut, astfel că numărul monumentelor de acest fel descoperite la Călugăreni rămâne în continuare foarte redus.

A mikházi segédcsapattábor parancsnoksági épületének udvara egy kincsekkel teli kúton kívül más érdekességeket is rejtegetett.

Már a 2022-es kutatásaink során felfigyeltünk egy különös jelenségre az udvar északnyugati sarkában: míg máshol gondosan kirakott kavicsos padló volt megfigyelhető, ezen a részen ez teljesen hiányzott.

Idén végre megszületett a válasz: a hatalmas gödör nem más, mint egy ciszterna, amely az udvar északi traktusának csaknem felét elfoglalta.

De hogyan jutottunk erre a következtetésre?

A nyári tervásatás során az egyre mélyülő gödörből fagerendák kerültek elő, amelyek a ciszterna szerkezeti keretét alkották. A tározó agyagos falai kiválóan megtartották a vizet, ami konzerválta a csaknem 2000 éves gerendákat.

Miután a rómaiak kivonultak a tartományból, az erőd és épületei lassan az enyészet martalékává váltak. Amikor a ciszterna felső tartóelemei elkorhadtak, a szerkezet beomlott, és a földcsuszamlás során az udvaron álló oltárkő is a mélybe csúszott.

Vajon mi állt a hatalmas kövön?

Sajnos az évszázadok alatt a felirat elveszett, így továbbra is igen csekély a Mikházáról előkerült feliratos emlékek száma.

#CastrulCalugareni #Arheologie #MuzeulJudeteanMures #Mikhaza
#Regeszet #MarosMegyeiMuzeum

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

9. 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒𝐮𝐜𝐢𝐝𝐚𝐯𝐚

În cadrul calendarului „Astăzi la Constanța”, dedicăm ziua de 𝟏𝟏 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 uneia dintre cele mai importante descoperiri arheologice din spațiul dobrogean, precum și din România: 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒𝐮𝐜𝐢𝐝𝐚𝐯𝐚-𝐈𝐳𝐯𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐞. Ansamblul excepțional, alcătuit din 17 obiecte, este „𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑖 𝑜𝑐𝑎𝑧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒”, „𝑎𝑠̗𝑎 𝑐𝑢𝑚 𝑠-𝑎𝑢 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟𝑜𝑎𝑠𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝐷𝑢𝑛𝑎̆𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝐽𝑜𝑠 𝑠̗𝑖 𝑀𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑁𝑒𝑎𝑔𝑟𝑎̆, 𝑡̗𝑖𝑛𝑢𝑡 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑢𝑡, 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑓𝑒𝑙, 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑏𝑜𝑔𝑎̆𝑡̗𝑖𝑒 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑎̆ 𝑖𝑛𝑒𝑔𝑎𝑙𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎̆”, au subliniat cercetătorii Adrian Rădulescu și Traian Cliante în articolul „𝑇𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑆𝑢𝑐𝑖𝑑𝑎𝑣𝑎 – 𝐼𝑧𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒𝑙𝑒 (𝑗𝑢𝑑. 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̗𝑎)”, publicat în revista științifică 𝑃𝑜𝑛𝑡𝑖𝑐𝑎 19 (1986).

Descoperirea întâmplătoare a fost făcută în primăvara anului 1984, „𝑖̂𝑛 𝑟𝑢𝑝𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑚𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝐷𝑢𝑛𝑎̆𝑟𝑖𝑖, 𝑖̂𝑛 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑝𝑖𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑜𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̗𝑖𝑖 𝐼𝑧𝑣𝑜𝑎𝑟𝑒𝑙𝑒 (𝑃𝑖̂𝑟𝑗𝑜𝑎𝑖𝑎), 𝑖̂𝑛 𝑐𝑒𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑎𝑙𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎̆, 𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡𝑎̆ 𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑐𝑢 𝑎𝑛𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑆𝑢𝑐𝑖𝑑𝑎𝑣𝑎”. Cercetătorii au mai precizat că „𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝑐𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑎̆𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑎̆, 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑛𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑣𝑖𝑛 𝑠𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑢𝑛 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢 𝑑𝑒 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑎̆ – 𝑠̗𝑖 𝑎𝑠̗𝑎 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑜𝑠 – 𝑎𝑙 𝑚𝑜𝑛𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑜-𝑏𝑖𝑧𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛𝑒, 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑎 𝐼𝑚𝑝𝑒𝑟𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 (𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛)”.

În componența Tezaurului de la Sucidava – Izvoarele sunt șase lingurițe, șase boluri, o cană de dimensiuni relativ mari, o căniță trilobată (n.a. cu trei lobi, asemănătoare unor petale), o pateră (n.a. vas ritual, asemănător unei farfurii decorative, folosit în ceremonii religioase), o strecurătoare și un reliquarium (n.a. recipient destinat păstrării relicvelor). Lingurițele, la prima vedere identice, prezintă diferențe subtile de dimensiune și decor, fiind ornate cu caneluri longitudinale, iar unele dintre ele păstrând porțiuni de inscripții, precum BIKT sau NAZ. Bolurile sunt lucrate cu mare finețe și decorate cu cercuri concentrice și caneluri, iar pe patru dintre ele apare o ștampilă cu o cruce în relief, înconjurată de o inscripție parțial păstrată.

În cazul pieselor de dimensiuni mai mari se remarcă bogăția decorativă. Cana mare prezintă capete de grifoni la extremitățile toartei și „𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑒𝑐𝑜𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟𝑎̆ 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑓𝑟𝑎𝑝𝑎𝑟𝑒, 𝑖̂𝑛 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑣𝑟𝑒𝑗 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑡̗𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑒”. Cănița trilobată înfățișează motive geometrice și vegetale, alături de brâuri în relief și câmpuri decorative complexe, în timp ce patera are în centrul cupei un medalion cu un kantharos (n.a. cupă antică, cu două toarte) din care beau doi porumbei, iar mânerul este împodobit cu o ghirlandă de viță de vie. Una dintre cele mai spectaculoase piese, strecurătoarea, poartă simboluri creștine gravate, reprezentând doi păuni care se adapă dintr-un kantharos, alături de pești și alte perforații decorative.

Întregul ansamblu de argintărie reflectă puternice influențe ale artei paleocreștine, aspect evidențiat de decorurile simbolice și de prezența reliquarium-ului, recipient ornat cu motive geometrice, vegetale, cruci stilizate și o hristogramă (n.a. simbol creștin alcătuit din literele numelui lui Hristos), elemente specifice creștinismului timpuriu.

„𝐴𝑑𝑢𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑠𝑖𝑛𝑔𝑢𝑟 𝑙𝑜𝑡, 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡̗𝑖𝑖 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑐𝑒 𝑠̗𝑖 𝑝𝑒 𝑐𝑎̆𝑖 𝑔𝑟𝑒𝑢 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡, 𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑢 𝑎𝑙𝑐𝑎̆𝑡𝑢𝑖𝑡 𝑡𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑢𝑐𝑖𝑑𝑎𝑣𝑒𝑛𝑠 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑖𝑛𝑡̗𝑒 𝑙𝑖𝑡𝑢𝑟𝑔𝑖𝑐𝑒. 𝑈𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑔𝑟𝑢𝑝𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑠𝑐𝑜𝑝 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡̗𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙, 𝑐𝑢𝑚 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑐𝑢𝑡𝑖𝑎 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑞𝑢𝑎𝑟, 𝑠𝑎𝑢 𝑎𝑛𝑠𝑎𝑚𝑏𝑙𝑢𝑙 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎̆𝑛𝑖𝑡̗𝑎 𝑡𝑟𝑖𝑙𝑜𝑏𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑝𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑎𝑠̗𝑎-𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑐ℎ𝑎𝑟𝑛𝑖𝑏𝑜𝑧𝑒𝑠𝑡𝑜𝑛; 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑗𝑒𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑢𝑣𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑒𝑠𝑒𝑛𝑡̗𝑎̆ 𝑐𝑟𝑒𝑠̗𝑡𝑖𝑛𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑐𝑎̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑣𝑎𝑠𝑒: 𝑝ℎ𝑜𝑠, 𝑧𝑜𝑒 – 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑎̆, 𝑣𝑖𝑎𝑡̗𝑎̆.

𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑜 𝑝𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑎 𝑣𝑟𝑒𝑚𝑖𝑖 𝑐𝑎 𝑖̂𝑛 𝑏𝑖𝑠𝑒𝑟𝑖𝑐𝑖𝑙𝑒 𝑒𝑝𝑖𝑠𝑐𝑜𝑝𝑎𝑙𝑒 (𝑚𝑖𝑡𝑟𝑜𝑝𝑜𝑙𝑖𝑡𝑎𝑛𝑒) 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑒𝑧𝑒, 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑑𝑎𝑛𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑛𝑐𝑖𝑜𝑠̗𝑖, 𝑜𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑙𝑖𝑡𝑢𝑟𝑔𝑖𝑐𝑒, 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑖𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑜𝑡̗𝑖 𝑠̗𝑖 𝑖𝑒𝑟𝑎𝑟ℎ𝑖 𝑠𝑢𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟𝑖 𝑙𝑎 𝑠𝑎̆𝑟𝑏𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑜𝑎𝑠𝑒, 𝑙𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎̆𝑟𝑖 𝑒𝑡𝑐., 𝑎𝑠̗𝑎 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑢𝑚 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑙 𝑐𝑢 𝑐𝑒𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑆𝑢𝑐𝑖𝑑𝑎𝑣𝑎, 𝑙𝑜𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑎̆ 𝑟𝑒𝑠̗𝑒𝑑𝑖𝑛𝑡̗𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑒 14 𝑒𝑝𝑎𝑟ℎ𝑖𝑖 𝑒𝑝𝑖𝑠𝑐𝑜𝑝𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑆𝑐𝑖𝑡̗𝑖𝑒𝑖”, se punctează în „Istoria Dobrogei” (1998), sub semnătura istoricilor Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu.

Această descoperire, alături de altele de o mai mică amploare, a conferit cetății Sucidava Moesica „𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑛𝑖𝑐 𝑏𝑎𝑠𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑎𝑙 𝑐𝑟𝑒𝑠̗𝑡𝑖𝑛𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑖𝑡𝑢𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑙𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎 𝐼𝑚𝑝𝑒𝑟𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑢 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝑏𝑎𝑟𝑏𝑎𝑟𝑎̆”, tezaurul aparținând „𝑢𝑛𝑒𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑏𝑖𝑠𝑒𝑟𝑖𝑐𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑛𝑖𝑐𝑒 𝑠̗𝑖 𝑏𝑜𝑔𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑜𝑟𝑎𝑠̗𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛𝑖𝑡𝑎̆ – 𝑎𝑠̗𝑎 𝑐𝑢𝑚 𝑛𝑒 𝑎𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑖̂𝑛 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑢𝑡̗𝑖𝑒 – 𝑑𝑒 𝑜 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑟𝑒𝑠̗𝑡𝑖𝑛𝑎̆ 𝑏𝑖𝑛𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑖𝑡𝑎̆”, după cum au evidențiat istoricii Rădulescu și Cliante.
Cât privește Sucidava Moesica, istoricii au notat: „𝐼𝑛𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑖𝑡̗𝑖𝑒𝑖 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑒𝑝𝑖𝑠𝑐𝑜𝑝𝑖𝑖 𝑎 𝑠𝑢𝑐𝑖𝑑𝑎𝑣𝑒𝑛𝑠𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑐𝑒𝑙 𝑝𝑢𝑡̗𝑖𝑛 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̗𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑣𝑒𝑎𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑙 𝑉-𝑙𝑒𝑎 𝑑𝑎𝑟 𝑠̗𝑖 𝑖̂𝑛 𝑐𝑒𝑙 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑡𝑜𝑟, 𝑜𝑟𝑎𝑠̗𝑢𝑙 𝑣𝑎 𝑟𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑎𝑔𝑎 𝑧𝑜𝑛𝑎̆ 𝑢𝑛 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑛𝑖𝑐 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑑𝑒 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑠̗𝑡𝑖𝑛𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑑𝑎𝑟 𝑠̗𝑖 𝑎 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑖𝑡𝑢𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̗𝑖𝑖 𝑖̂𝑛 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙. 𝑅𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑠𝑎̆𝑢 𝑣𝑎 𝑓𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑔𝑟𝑒𝑢 𝑑𝑒 𝑖̂𝑛𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛𝑖𝑡 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̗𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑙 𝑉𝐼-𝑙𝑒𝑎 𝑠̗𝑖 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑙 𝑉𝐼𝐼-𝑙𝑒𝑎 𝑒.𝑛. 𝑇𝑜𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑡𝑎𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑏𝑎𝑟𝑏𝑎𝑟𝑒, 𝑔𝑟𝑒𝑓𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑓𝑜𝑛𝑑𝑢𝑙 𝑓𝑟𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑒 𝑣𝑜𝑟 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑓𝑎𝑠𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑎̆ 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝐷𝑢𝑛𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝐽𝑜𝑠. 𝑂𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑝𝑟𝑎̆𝑏𝑢𝑠̗𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑖𝑠𝑡𝑒𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒𝑓𝑒𝑛𝑠𝑖𝑣 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑎 𝐼𝑚𝑝𝑒𝑟𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑣𝑖𝑎𝑡̗𝑎 𝑜𝑟𝑎̆𝑠̗𝑒𝑛𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑖̂𝑛𝑓𝑙𝑜𝑟𝑖𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎̂𝑛𝑑𝑣𝑎, 𝑠𝑒 𝑣𝑎 𝑠𝑡𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑎𝑡, 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡̗𝑖𝑎 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑟𝑢𝑟𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎̂𝑛𝑑𝑢-𝑠𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑟𝑒𝑡𝑟𝑎̆𝑔𝑎̂𝑛𝑑𝑢-𝑠𝑒 𝑖̂𝑛 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑖𝑧𝑜𝑙𝑎𝑡𝑒, 𝑑𝑎𝑟 𝑚𝑎𝑖 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑒. 𝐶𝑎̂𝑛𝑑 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑒 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡 𝑡𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑆𝑢𝑐𝑖𝑑𝑎𝑣𝑎 𝑛𝑢 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑚 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑖𝑧𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑒; 𝑖̂𝑛𝑠𝑎̆ 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠 𝑠𝑒 𝑙𝑒𝑎𝑔𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡̗𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑣𝑟𝑒𝑢𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟𝑜𝑎𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑡𝑎𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑒𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎̆”.

Tezaurul de la Sucidava – Izvoarele se află în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, iar o parte dintre piesele sale componente pot fi admirate în cadrul expoziției itinerante „𝑨𝑹𝑺 𝑺𝑨𝑪𝑹𝑨. 𝑷𝒓𝒊𝒎𝒖𝒍 𝒎𝒊𝒍𝒆𝒏𝒊𝒖 𝒂𝒍 𝒆𝒓𝒆𝒊 𝒄𝒓𝒆𝒔̗𝒕𝒊𝒏𝒆 𝒊̂𝒏 𝑫𝒐𝒃𝒓𝒐𝒈𝒆𝒂❞, găzduită de Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad până la jumătatea lunii mai 2026.

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 - 𝐕𝐫𝐞𝐭̗𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐛𝐞𝐭̗𝐢 𝐮𝐧 𝐯𝐢𝐧 𝐛𝐮𝐧 𝐬̗𝐢 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥

𝐍𝐮-𝐥 𝐜𝐚̆𝐮𝐭𝐚𝐭̗𝐢 𝐥𝐚 𝐜𝐚̂𝐫𝐜𝐢𝐮𝐦𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐚𝐭̗𝐢 𝐜𝐮 𝐭𝐨𝐭̗𝐢 𝐥𝐚 𝐂𝐚̂𝐫𝐜𝐢𝐮𝐦𝐚 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐂. 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐌𝐚𝐧𝐠𝐚𝐥𝐢𝐞𝐢 𝟏𝟎𝟓 (𝟏𝟗𝟐𝟓).
Sursă foto: MINAC

https://minac.ro/11-martie-tezaurul-de-la-sucidava.../

#MINAC #11martie #calendaristoric #AstazilaConstanta #tezaur #Sucidava #Izvoarele #Pirjoaia #ARSSACRA #muzeu #istorie #arheologie #AdrianRadulescu #TraianCliante #crestinism

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

10. Dacii practicau și jocuri, pe care astăzi le-am numi de societate, și ale căror evidențe le întâlnim destul de rar în siturile arheologice.

În imaginea alăturată sunt două jetoane, realizate din fragmente ceramice, care erau folosite în astfel de jocuri (lat. - tabula lusoria).

Cele două piese provin din două așezări ale dacilor liberi, datate în sec. II-III p. Chr., din zona de nord-est a județului Neamț.
Despre jocurile dacilor a scris și regretatul cercetător V. Mihailescu-Bîrliba (Arheologia Moldovei, 39, 2016), dar și colegul G. D. Hânceanu.

#archaeology #antiquity #heritage #games #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

11. Expoziția „Podoabe și un strop de aur” propune o incursiune în istoria ornamentelor personale din spațiul în care trăim, reunind podoabe realizate din materiale naturale, coliere din pietre, podoabe din bronz, bijuterii romane, piese descoperite la biserica medievală din Caransebeș, dar și elemente care întregesc costumul popular al Banatului de Munte, precum salbele.

Vă așteptăm să descoperiți povestea podoabelor care, de-a lungul timpului, au exprimat atât dorința de frumusețe, cât și statutul social al purtătorilor.

Vernisaj expoziție
Joi, 12 martie 2026
Ora 12.00
Muzeul Caransebeș

Sursa informațiilor Muzeul Caransebeș.

233. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 14 martie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2026 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete