Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO

1. Cinci cănițe ceramice din epoca bronzului târziu, descoperite la Cornești - Iarcuri

Joimari în Banat și cănițe care duc mai departe gestul dăruirii
În Joia Mare, prin satele din Banat, nu era casă fără Joimărele.

Femeile pregăteau ceșcuțe mici de lut, legate cu iederă, fonfiu și o lumânare, pe care le dădeau de pomană vecinilor și rudelor. Erau daruri de suflet, trimise mai departe cu gând curat.

La #mnab, ne-am gândit la acest obicei privind aceste cinci cănițe ceramice din epoca bronzului târziu, descoperite la Cornești - Iarcuri și restaurate în Laboratorul Zonal de Restaurare. Deși vin dintr-un alt timp, ele vorbesc despre același gest simplu și viu: dăruirea.

Curățate cu migală, refăcute cu ipsos, readuse la forma inițială, aceste vase arhaice au fost prezentate ca exponatul lunii iulie 2023. Și, fără să știe, aduc aminte de o lume care încă mai trăiește în amintiri.

Fiecare etapă a restaurării, de la înlăturarea pământului, la refacerea părților lipsă, a însemnat o reînvier. O trecere din întunericul uitării în lumina memoriei. Așa cum, de Joimari, lumânarea din căniță vestea începutul.

Cănițele sunt povești în sine, sunt ecouri ale unui timp uitat, sunt conexiuni cu strămoșii noștri.

Dacă în zona din care ne citiți se mai păstrează acest obicei sau cunoașteți practici asemănătoare de Joia Mare, ne-ar bucura să le împărtășiți cu noi în comentarii.

#mnab #joiamare

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

2. Planul turnului de epocă romană de la Var - Dealul Taravăilor (Tărăboilor), oraș Jibou, jud. Sălaj (Cod RAN: 139866.01; Cod LMI: SJ-I-s-B-04975).

Realizat în funcție de cercetările din 1980 și 1981 (Cociș 2022, Pl. 19/82). Turnul se află la sud-vest de sat, dincolo de Valea Seacă, pe vârful izolat şi împădurit al Dealului Taravăilor, lângă semnul geodezic.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

3. 𝐂𝐫𝐮𝐜𝐞𝐚 𝐬̗𝐢 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̗𝐞𝐢. 𝐏𝐢𝐞𝐬𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐜𝐚𝐫 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐂𝐚𝐥𝐥𝐚𝐭𝐢𝐬

Vinerea Patimilor, cunoscută și ca Vinerea Mare, ocupă un loc central în calendarul creștin-ortodox, marcând momentul răstignirii și morții lui Iisus Hristos. Este o zi de profundă reculegere, în care credincioșii rememorează judecata, condamnarea și drumul spre Golgota, culminând cu jertfa Mântuitorului. În acest context spiritual, simbolul crucii capătă o semnificație profundă, devenind expresia sacrificiului și a speranței în Înviere. Acesta este motivul pentru care dedicăm ziua de 10 aprilie din calendarul istoric „Astăzi la Constanța” unei piese arheologice de mare însemnătate din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: o cruce din calcar cochilifer, datată în secolul al VI-lea d.Hr., descoperită la Callatis și devenită o importantă mărturie a organizării creștine din provincia romană Scythia Minor.

Artefactul a fost descoperit în anul 1960, cu ocazia unor lucrări de sistematizare a orașului, în zona în care a fost construit noul spital balnear, în apropiere moscheii și a cimitirului turcesc. Crucea este ruptă în două bucăți, iar brațul inferior este incomplet. Piesa impresionează și prin caracterul său bilingv, întrucât pe o față este inscripționat un text în limba greacă, iar pe cealaltă, unul în limba latină.

Inscripția în limba latină poate fi tradusă prin „Aici s-a făcut rugăciune spre pomenirea episcopilor Ștefan...”. Studiile de specialitate subliniază importanța acestei inscripții, care atestă existența unor episcopi și în alte orașe din Scythia Minor, nu doar la Tomis. În volumul „Inscripții grecești și latine din secolele IV-XIII descoperite în România” (1976), apărut sub îngrijirea lui E. Popescu, se menționează: „Rugăciunea este făcută de persoanele încă în viață, fie prin mijlocirea altora, în cazul în care primele au decedat. Rugăciunea (oratio) de care vorbește inscripția callatiană a fost săvârșită în amintirea episcopului Ștefan, singurul nume păstrat pe piatră, dar mai era menționat cel puțin încă unul. Episcopii defuncți erau pomeniți, în primul rând, în rugăciunile pe care biserica le făcea în amintirea morților, mai ales când ei, în timpul vieții, nu dăduseră semne de ezitare sau abatere de la dreapta credință. Locul unde s-a făcut pomenirea nu poate fi precizat. E de presupus însă că rugăciunea s-a făcut într-o construcție funerară, într-un oratorium sau cimitir. Pomenirea va fi prilejuită de aniversarea morții unui episcop sau de vreo sărbătoare. Acest eveniment a atras după sine și punerea crucii cu inscripție”.

De altfel, cercetările istorice consemnează că această provincie a avut un statut aparte din punct de vedere al organizării ecleziastice, fiind structurată în mai multe episcopii. De asemenea, este important de menționat faptul că pietrele funerare în formă de cruce încep să fie utilizate cu precădere din secolul al VI-lea d.Hr.
În acest context, crucea de la Callatis face parte dintr-un fenomen mai larg, specific epocii romano-bizantine, când simbolul creștin devine tot mai prezent în viața de zi cu zi și în practicile funerare. Ea nu este doar o piatră de mormânt, ci o dovadă a credinței comunităților de atunci și a modului în care își cinsteau înaintașii.

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢: 𝐇𝐚𝐢𝐧𝐞 𝐠𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐟𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐏𝐚𝐬̗𝐭𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐛𝐚̆𝐫𝐛𝐚𝐭̗𝐢 𝐬̗𝐢 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢 𝐚𝐮 𝐬𝐨𝐬𝐢𝐭 𝐥𝐚 𝐦𝐚𝐠𝐚𝐳𝐢𝐧𝐮𝐥 „𝐂𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭̗𝐚❞ 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐨𝐝𝐞 𝐬̗𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐬̗𝐭𝐨𝐟𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬𝐞. 𝐅𝐚𝐭̗𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐫𝐢𝐳𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐮𝐚𝐥𝐚̆ 𝐩𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐞𝐦𝐞𝐧𝐞𝐚 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐞𝐧𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞. 𝐈̂𝐧𝐜𝐞𝐫𝐜𝐚𝐭̗𝐢 𝐬̗𝐢 𝐯𝐚̆ 𝐯𝐞𝐭̗𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠𝐞. 𝐋𝐚 „𝐂𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭̗𝐚❞ 𝐒. 𝐁𝐞𝐥𝐢𝐯𝐚𝐧 𝐒𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐨𝐥 𝐍𝐨. 𝟔𝟎 (𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐚 𝐉𝐮𝐧𝐚̆, 𝟏𝟗𝟐𝟒)

Sursă foto: MINAC

https://minac.ro/10-aprilie-crucea-si-memoria-credintei.../

#MINAC #10aprilie #calendaristoric #AstazilaConstanta
#VinereaPatimilor #cruce #Callatis #muzeu #istorie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

4. 𝐕𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐢𝐢 𝐜𝐫𝐞𝐬̗𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, 𝐞𝐱𝐩𝐮𝐬𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐚̆𝐧𝐚̆𝐬𝐭𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐃𝐞𝐫𝐯𝐞𝐧𝐭

Dobrogea este numită adesea „Bethleemul românesc”, în sensul de pământ sfânt, unde s-a născut creștinismul acestui popor. Potrivit tradiției bisericești, Dobrogea (Moesia Inferior/Scythia Minor) a început să fie creștinată încă din secolul I p.Chr., când pe aceste meleaguri a venit să propovăduiască Apostolul Andrei, Întâiul Chemat, cel căruia „i-a căzut la sorți Sciția“. Peștera Sfântului Andrei, situată în apropierea localității Ion Corvin, este astăzi un loc de pelerinaj pentru mii de creștini din întreaga țară, dar și din lume, întrucât Sfântul Andrei nu este doar ocrotitorul și patronul României, ci și al altor state creștine europene, precum Scoția, Grecia, Rusia.

După un timp petrecut în provincia pontică și alte zone, Apostolul Andrei a ajuns, într-un final, la Patras (regiunea Achaia, Grecia), acolo unde, pe 30 noiembrie 60 p.Chr., a fost martirizat de către romani.

Din punct de vedere arheologic, răspândirea timpurie a creștinismului în Dobrogea este argumentată de numeroase descoperiri datate la sfârșitul secolului III - începutul secolului IV p.Chr., perioadă când au avut loc ample persecuții romane și au fost consemnați sute de martiri creștini.

Astăzi, în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) se află numeroase artefacte, vestigii ale vieții de zi cu zi ale comunităților creștine, dintre care se remarcă ceramica inscripționată cu cruce, monograma lui Hristos și alte însemne creștine, obiecte de cult, inscripții și fragmente arhitecturale, puternice mărturii vizuale ale credinței creștine din acele vremuri de început religios. Aceste artefacte au fost descoperite în multe situri ale județului Constanța, precum Tomis, Histria, Callatis, Tropaeum Traiani, Carsium, Capidava, Axiopolis, iar cercetarea a numeroase basilici identificate arheologic în tot cuprinsul Dobrogei dovedește existența unor puternice comunități creștine și a unei organizări ecleziastice timpurii.

În contextul celebrării Sfintelor Sărbători de Paști, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în colaborare cu Mănăstirea Dervent, anunță deschiderea unei expoziții tematice dedicate primului mileniu al erei creștine în Dobrogea.

Proiectul expozițional, intitulat „𝑽𝒆𝒔𝒕𝒊𝒈𝒊𝒊 𝒄𝒓𝒆𝒔̗𝒕𝒊𝒏𝒆 𝒊̂𝒏 𝑺𝒄𝒚𝒕𝒉𝒊𝒂 𝑴𝒊𝒏𝒐𝒓❞, vine în completarea colecției de artefacte bisericești a Mănăstirii Dervent și reunește un ansamblu reprezentativ de piese arheologice descoperite în zona lăcașului de cult, precum și în alte situri dobrogene. Printre exponate se regăsesc: cruciulițe din bronz, opaițe și vase cu însemne creștine, reprezentări în basorelief ale Cavalerului trac – element de tradiție precreștină, a cărui iconografie a fost preluată în reprezentarea Sfântului Gheorghe – , fragmente de inscripții, blocuri de cretă inscripționate cu simboluri cruciforme, amfore, capiteluri arhitectonice și emisiuni monetare. Expoziția își propune să evidențieze începuturile creștinismului în regiune și să ilustreze continuitatea manifestărilor religioase în acest spațiu, prin valorificarea descoperirilor arheologice.

𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐚 𝐯𝐚 𝐟𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬𝐚̆ 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐚̂𝐧𝐝 𝐜𝐮 𝐝𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝟏𝟎 𝐚𝐩𝐫𝐢𝐥𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐢̂𝐧 𝐕𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐏𝐚𝐭𝐢𝐦𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐦𝐚𝐫𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐢𝐜 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚̆ 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭̗𝐢𝐞 𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐚𝐬𝐚̆.

https://minac.ro/vestigii-crestine-din-patrimoniului.../

#MINAC #Mănăstire #Dervent #expoziție #ScythiaMinor #crestinism #Dobrogea #istorie #muzeu #antichitate #cruce #Paști #VinereaPatimilor #CavalerulTrac #SfantulGheorghe #SfantulAndrei

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

5. Cahlă cu cavaler în turnir.

Model născut la curtea regală a Ungariei, către finalul domniei lui Matia I Corvin. Imitată copios în perioada ce a urmat anilor 1475-1480, pe o arie geografică extrem de largă. Fragmentul din Cetatea Neamțului (Moldova) face parte din seria produsă în prima jumătate a sec, XVI (piesă inedită, cu analogii la cetatea Sucevei).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Parc arheologic în Partoș pe teren 1,8 hectare. Primăria Alba Iulia cedează imobilul Consiliului Județean Alba, pentru investiție

7. Parc arheologic de mari dimensiuni pe terenul din Partoș pe care urma să se construiască noua autobază a municipiului Alba Iulia: Ce intenții au autoritățile

242. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea V

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 13 aprilie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea VI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete