Ştiinţă pentru toţi: O lipitoare „nouă” din România se dovedește a fi o specie mult mai răspândită decât se credea!

joi, 30 aprilie 2026

O lipitoare „nouă” din România se dovedește a fi o specie mult mai răspândită decât se credea!

O lipitoare „nouă” din România se dovedește a fi o specie mult mai răspândită decât se credea!

În 1972, zoologul român Dan Manoleli a descris o specie nouă de lipitoare, Limnatis bacescui, colectată din pârâul Tichilești, din apropierea Hârșovei. Timp de peste 50 de ani, această specie a rămas practic necunoscută, fără nicio altă înregistrare ulterioară în literatura științifică. Un nou studiu publicat în 2026 în revista Systematics and Biodiversity (publicat online de Taylor & Francis din partea Natural History Museum, London) de către cercetători de la UAIC Iași, Universitatea din Harkov și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa" din București vine acum să rezolve misterul.

Echipa a colectat exemplare din aceeași localitate-tip și a folosit atât analize morfologice detaliate cât și secvențierea genei COI (un marker molecular standard pentru identificarea speciilor), și le-a comparat cu toate speciile cunoscute ale genului Limnatis. Concluzia a fost clară: L. bacescui nu este o specie distinctă, ci este sinonimă (adică aceeași specie) cu Limnatis paluda, o lipitoare parazită internă, hematofagă, până acum cunoscută din Orientul Mijlociu, Caucaz și Asia Centrală.

Descoperirea reprezintă prima semnalare confirmată atât morfologic cât și molecular a speciei Limnatis paluda în Europa și care extinde considerabil aria de distribuție a acestei specii. Lipsindu-i „dinții” ascuțiți necesari pentru a penetra pielea, aceste lipitori se fixează pe mucoasele interne ale mamiferelor (nas, faringe, trahee), putând provoca hemoragii severe la animale domestice și, mai rar, la oameni.

Cercetătorii sugerează că răspândirea sa largă, din Dobrogea până în Asia Centrală, ar putea fi legată de transportul de către mamifere pe distanțe mari, poate chiar pe fostele rute ale Drumului Mătăsii. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor recente de investigare a acestui gen, înțelegerea noastră rămâne limitată, fiind necesare studii aprofundate pentru a obține o imagine filogenetică completă a grupului.