Astăzi, vă invităm să admirați o piesă de o eleganță rară, veritabil simbol al măiestriei cojocarilor din județul Olt: Cojocul de Vădastra, datat prima jumătate a secolului XX!
Omul se face arhivă de amintiri și doruri, ține cumva inventarul meșteșugurilor și zâmbetelor lumii și, când se adună, duce cu el lucrurile dragi! Se spune că fiecare cojoc poartă în el nu doar căldura iernilor de altădată ci, mai ales, sufletul celui care l-a creat, vremea "facerii" și priceperea mâinilor care au pregătit cu grijă blana, au croit cu răbdare și au brodat cu migală fiecare motiv, fiecare rozetă, fiecare fir roșu sau floare.
Piesa a intrat în patrimoniul Casei Băniei - Secția de Etnografie, în anul 1970, prin achiziție de la Gângiu Ioana.
Proveniență: Vădastra, județul Olt, Oltenia
Realizat din piele/blană de oaie, miel și bumbac, decorat cu postav și lânică industrială, melană, fir tip lurex, paiete, mărgele; croit, încheiat manual, brodat pe postav negru cu punct feston, peste fire, aplicat/dublat cu blană prin cusătură la mașină, bordat cu blană!
𝐂𝐫𝐨𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜ă: dominantă de roșu, motive cu roșu, vișiniu, gri, ciclamen, mov, violet, cafeniu, alb, verde, bordaj negru.
𝐂𝐫𝐨𝐢: tip vestă fără mâneci, deschisă pe mijlocul feței; guler dreptunghiular răsfrânt; rever ascuțit. Pieptarul este bordat cu blăniță de miel pe lângă gât (gulerul), poale și deschiderea de la piept; se închide la gât cu ciucure.
𝐃𝐞𝐜𝐨𝐫𝐮𝐥 este dispus compact pe toată suprafața în registre care urmăresc liniile de croi; pe spate motivele se ordonează în jurul unui motiv central.
Piesa prezintă motive geometrice: grupaje de linii, "roate"/rozete cu raze, X-uri; vegetal-florale: vrej cu frunze și cârcei (spirale), flori cu 4 și 6 petale, "pom cu roate", "coadă de păun", lalele, ochi, rozete.
Decorul dens, organizat în registre, transformă piesa într-o adevărată operă de artă populară.
Cojocul se află în Colecția de Port Popular - Secția de Etnografie, „Casa Băniei”, fiind o mărturie vie a cojocăritului din zona Olteniei.
Text: Carmen Păun
Sursă info: europeana.ro
#Patrimoniu #PortPopular #Oltenia #TradițiiRomânești Muzeul Olteniei
Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu