Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2026 - VIDEO

1. De „călărețul fără cap” au auzit măcar amatorii de povești și narațiuni filmografice.

Dar de „călărețul fără trup”, mai puțini. Adevărul este că a rămas o provocare: nu știm ce a reprezentat. Că a făcut parte din seria veche de cahle moldovene, este sigur. Dar, nici o analogie nu decriptează subiectul reprezentat, cu partea superioară pierdută în viața monastică a Bistriței.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

2. Cele mai frumoase vase ceramice ștampilate pe care trebuie să le vezi!

În diversitatea artei ceramice romane, vasele ștampilate reprezintă o valoare remarcabilă, atât din punct de vedere tehnologic, cât și estetic.
Ceramica ștampilată din epoca romană a devenit semnificativă în a doua jumătate a secolului al II-lea și în secolul al III-lea, în principiu din cauza dificultăților de import și a încetării ulterioare a producției de terra sigillata, considerată un articol de lux.

Aceste vase serveau la satisfacerea nevoilor locale și, deși calitatea lor era inferioară celor importate din Gallia, au constituit o parte importantă a economiei provinciei.
Curiozitatea lor constă în faptul că imitau formele de terra sigillata, însă, în locul decorului în relief, vasele erau ornamentate cu ștampile.

Cunoaștem mii de motive care reprezentau adesea motive geometrice, elemente vegetale sau figuri mai simple.
Deoarece este vorba de forme standard, de multe ori dintr-un fragment mic se poate reconstitui aspectul vasului.

Cei interesați în curând vor avea șansa să vadă piesele din expoziția Limesparcului de la Călugăreni.

A legszebb pecsételt kerámiaedények, melyeket látnod kell!

A római kerámiaművészet sokszínűségében a pecsételt edények technológiai és esztétikai szempontból is kiemelkedő értéket képviselnek.

A római kori pecsételt kerámia a 2. század második felében és a 3. században vált jelentőssé, elsősorban a luxuscikknek számító terra sigillata importjának akadozása és későbbi megszűnése miatt.

Ezek az edények a helyi igények kielégítésére szolgálnak, és bár minőségükben elmaradtak a galliai importtól, fontos részét képezték a tartomány gazdaságának.

Érdekességük abban rejlik, hogy utánozzák a terra sigillata formákat, a reliefdísz helyett azonban pecséttel díszítik az edényt.

Több ezer motívumot ismerünk, amelyek gyakran geometrikus mintákat, növényi otívumokat vagy egyszerűbb alakokat ábrázoltak.
Mivel standard formákról van szó, egyes esetekben rekonstruálhatjuk az edény kinézetét.

Az érdeklődők hamarosan megtekinthetik a mikházi Limespark kiállításában megtalálható darabokat.

#CeramicăRomană #PatrimoniuMureș #Limesparc #RómaiKerámia #LimesPak
#MuzeulJudeteanMures #MarosMegyeiMuzeum

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

3. O lume veche de 4.000 de ani, găsită sub pașii noștri

Ce-ar fi dacă, sub locurile prin care trecem zilnic, s-ar ascunde povești dintr-o lume dispărută? În județul Botoșani, lângă orașul Flămânzi, arheologii au scos la lumină mai multe schelete care ar putea aparține unei comunități de acum aproximativ 4.000 de ani.

Descoperirea vine dintr-un proiect comun al specialiștilor din Botoșani, Iași și Cehia. Iar primele indicii arată că mormintele aparțin unor persoane importante din acea civilizație preistorică.

Detalii, în reportajul Ginei Poenaru, la Radio România Actualități #RRA, de la 9.40.

#Arheologie #Descoperire #Botoșani #IstorieVie #Flămânzi

Sursa informațiilor România Actualităţi.

4. Un aflux tradițional: din Secuime, până la Iași, trecând prin mănăstirea Bistrița (sec. XVII).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Curtuiușu Mare – Maramureș - o nouă pagină de istorie.

La data de 28 aprilie, Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș, împreună cu membrii Asociației Detecție Nord, a desfășurat săpături arheologice în zona de sub Dealul Curtuiușului.

Această incursiune arheologică a avut loc ca urmare a unei descoperiri importante făcute în data de 6 martie, când doi colegi detectoriști, pasionați de istorie, au identificat întâmplător un depozit de bronz. Depozitul este alcătuit din ace, seceri, un celt și inele crestate, toate fiind depuse într-un vas, fapt ce sugerează o practică specifică epocii.

Descoperirea a fost predată Primăriei Valea Chioarului, iar ulterior, conform procedurilor legale, a fost direcționată către Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș, ajungând mai apoi în custodia Muzeului de Arheologie din Baia Mare.

În urma acestei descoperiri, s-a decis efectuarea unor cercetări amănunțite în zona respectivă. În cadrul săpăturilor au fost identificate fragmente ceramice, precum și bucăți mici de bronz, răspândite pe întreaga suprafață cercetată.

Ca urmare a importanței descoperirilor, zona a intrat automat sub protecție arheologică, urmând ca în perioada următoare să fie desfășurate noi săpături și investigații de specialitate. De asemenea, întreaga suprafață va fi scanată cu echipamente ultraperformante de tip geoscanner, pentru a identifica eventuale alte vestigii ascunse în subsol.

Mulțumim domnilor Dan Marius și Nelu Seling, pasionați de istorie și arheologie, pentru informațiile oferite cu privire la locul descoperirii.

Această descoperire poate reprezenta începutul unei noi file de istorie pentru comuna Valea Chioarului și pentru patrimoniul istoric al județului Maramureș.

Sursa informațiilor Vlad Sarmași.

6. Descoperire arheologică de senzație în nordul României. Construcție impresionantă cu 11 morminte, similară la nivel simbolic, dar și contemporană cu piramidele egiptene

7. Fundația unei biserici despre care se crede că ar fi fost ridicată în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân

#ObiectivRomânia Fundația unei biserici despre care se crede că ar fi fost ridicată în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, care ar putea fi chiar ctitorul ei, a fost descoperită recent de arheologi sub o biserică din centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, într-o zonă în care istoricii presupun că ar fi fost și curte domnească.

Detaliază la radio Ana Maria Cârstea.
Sursa foto: Ion Tuţulescu

248. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2026 - VIDEO - Partea XI

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 3 mai 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2026 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete