𝐂𝐨𝐥𝐮𝐦𝐛𝐢𝐚 𝐃 – 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐚𝐩𝐨𝐝𝐨𝐩𝐞𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐢 𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 „𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐬̗𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐚 𝐬̗𝐞𝐳𝐚̂𝐧𝐝❞

 

𝐂𝐨𝐥𝐮𝐦𝐛𝐢𝐚 𝐃 – 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐚𝐩𝐨𝐝𝐨𝐩𝐞𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐢 𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 „𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐬̗𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐚 𝐬̗𝐞𝐳𝐚̂𝐧𝐝❞

Cuplul „𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒔̗𝒊 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒂 𝒔̗𝒆𝒛𝒂̂𝒏𝒅❞, descoperit în urmă cu 70 de ani, a readus în atenție sectorul „Columbia D” din Cernavodă – un loc cu o istorie impresionantă și dureroasă deopotrivă. Aici, unde astăzi vorbim despre una dintre cele mai valoroase descoperiri ale preistoriei europene, s-au succedat, de-a lungul timpului, prosperitatea industrială, suferința și memoria unor destine frânte. 

Arhivele orașului Cernavodă consemnează că, în anul 1899, în zona respectivă a fost construită „𝑜 𝑓𝑎𝑏𝑟𝑖𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑖𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑝𝑒𝑡𝑟𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖”, sub patronatul lui C. Langeveld. Din aceasta se va dezvolta viitoarea rafinărie „Traian”, care va începe, în 1913, colaborarea cu Societatea Petrolieră Franco-Română „Colombia”, de la care s-a păstrat și denumirea zonei. Dezvoltată cu capital străin și dotată cu instalații performante, rafinăria producea anual mii de vagoane de derivate petroliere, transportate pe Dunăre către diferite puncte, inclusiv către Constanța. Studiile de specialitate consemnează că, în anii '20, aici a fost adusă cea mai modernă instalație de cracare a petrolului, prima de acest fel din Europa. Directorul rafinăriei a fost numit, la acea vreme, dr. ing. Rosenfeld-Roseanu, tatăl multiplei campioane mondiale de tenis Angelica Roseanu.

Destinul locului s-a schimbat dramatic în perioada comunistă, când „Columbia” a devenit lagăr pentru deținuții politici folosiți la construirea Canalului Dunăre–Marea Neagră. În condiții inumane, fără utilaje și aproape fără hrană, mii de oameni au fost obligați să muncească până la epuizare. Printre ei s-au aflat intelectuali, clerici, artiști și membri ai unor familii cunoscute ale societății românești, între care compozitorul Franz Dressler, părintele Arsenie Boca, Cristescu – Plăpumaru Gheorghe, unul dintre fondatorii Partidului Comunist Român, și inginerul Frimu, fost campion național la bob.

În anul 1956, într-un contrast tulburător cu drama recentă a locului, săpăturile arheologice desfășurate de echipa 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 „𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐏𝐚̂𝐫𝐯𝐚𝐧❞ 𝐚𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞, condusă de 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮 𝐁𝐞𝐫𝐜𝐢𝐮 și 𝐒𝐞𝐛𝐚𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐨𝐫𝐢𝐧𝐭𝐳, în punctul Columbia D, au scos la iveală două statuete de lut - creații ale culturii Hamangia care aveau să devină simboluri universale: „𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒔̗𝒊 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒂 𝒔̗𝒆𝒛𝒂̂𝒏𝒅❞, fiind considerate unele dintre cele mai expresive creații artistice ale preistoriei.

Povestea descoperirii celor două piese și a comunităților Hamangia care le-au creat este prezentată în catalogul „𝑪𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖𝒍 𝑯𝒂𝒎𝒂𝒏𝒈𝒊𝒂 – 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝑨𝒙𝒊𝒐𝒑𝒐𝒍𝒊𝒔 𝑪𝒆𝒓𝒏𝒂𝒗𝒐𝒅𝒂̆❞, volum ce va fi lansat în cadrul Simpozionului Internațional „𝒁𝒐𝒓𝒊𝒊 𝒄𝒊𝒗𝒊𝒍𝒊𝒛𝒂𝒕̗𝒊𝒆𝒊 𝒔𝒕𝒓𝒂̆𝒗𝒆𝒄𝒉𝒊 𝒆𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆𝒏𝒆. 𝑭𝒓𝒂𝒈𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊❞. Totodată, publicul va putea descoperi fotografii, documente și imagini de arhivă în expoziția „𝑭𝒓𝒂𝒈𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊❞, organizată cu prilejul aceleiași manifestări științifice. 

Deschiderea oficială a simpozionului va avea loc 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝟏𝟑 𝐦𝐚𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟏:𝟎𝟎, în Sala Senatului (etaj I, corp A), Campusul Universității „Ovidius” Constanța, iar publicul este invitat să participe la acest demers dedicat memoriei și patrimoniului cultural.

𝐒𝐮𝐫𝐬𝐚̆ 𝐟𝐨𝐭𝐨: 𝐈𝐥𝐮𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭̗𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐟𝐚𝐜 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̗𝐢𝐢𝐥𝐞 Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" 𝐚𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐬̗𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐞 𝐢̂𝐧 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐚 „𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢❞. 

https://minac.ro/columbia-d-istoria-locului-unde-au-fost.../

 
#MINAC #Ganditorul #Femeiasezand #simpozion #ZoriiCivilizatiei #neolitic #preistorie #Cernavoda #ColumbiaD #muzeu #istorie

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.